404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. NECESITATEA VERIFICĂRII ÎNDEPLINIRII CONDIŢIILOR DE TEMEINICIE SUB TOATE ASPECTELE

Decizia penală nr. 543 din 17 septembrie 2009

Prin încheierea din 14.09.2009 pronunţată la data de 17.09.2009 de Tribunalul Neamţ – Secţia penală în dosarul penal nr. 3595/103/2009 a fost admisă în principiu şi în fond cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpaţii B. C. A. B., C. S. şi s-a dispus punerea în libertate a acestora, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

Au fost obligaţi inculpaţii să respecte obligaţiile prevăzute de art. 160 ind. 2 al. 3 C.p.p pe timpul liberării provizorii şi s-a atras atenţia acestora asupra dispoziţiilor art. 160 ind. 10 C.p.p.

S-a dispus anularea mandatelor de arestare preventivă nr. 10, 11 şi 12 din 12.04.2009 emise de Curtea de Apel Bacău cu privire la inculpaţi.

În esenţă prima instanţă a reţinut în motivarea hotărârii că din punct de vedere al cerinţelor care trebuie observate în analiza admisibilităţii cererii de liberare provizorie pericolul public concret sau existenţa în continuare a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu mai prezintă relevanţă, fiind necesar să fie îndeplinite condiţiile prev. de art. 160 ind. 4 al. 1 raportat la art. 160 ind. 2 al. 1 şi 2 C.p.p., respectiv pedeapsa închisorii să nu depăşească 18 ani în cazul infracţiunilor intenţionate şi să nu existe date din care să rezulte că necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau să încerce zădărnicirea aflării adevărului.

S-a arătat că în cauză este îndeplinită cerinţa de ordin negativ privind limita minimă a pedepsei închisorii deoarece prin decizia nr. 7 Î.C.C.J. a stabilit că cererile de liberare provizorie sunt admisibile în ipoteza săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 al. 1 din legea 39/2003 dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea dea mai gravă, care intră în scopul grupului infracţional organizat nu depăşeşte 18 ani.

În ceea ce priveşte cerinţa prev. de art. 160 ind. 2 al. 2 prima instanţă a apreciat că nici în plan prezumtiv nu se mai poate reţine riscul ca inculpaţii să încerce zădărnicirea aflării adevărului în raport cu declaraţiile pe care le-au dat cu prilejul soluţionării propunerii de arestare, sau a soluţionării prezentei cereri. Tribunalul a avut în vedere şi circumstanţele personale pozitive ale inculpaţilor, faptul că perioada arestării preventive suportată de inculpaţi şi probele care au fost administrate până în prezent conduc la concluzia că inculpaţii pot solicita cu temeiuri justificate beneficiul liberării provizorii.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ. Parchetul a criticat încheierea pe motive de nelegalitate arătând că prima instanţă în mod greşit a avut în vedere numai îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 160 ind. 2 al. 1 şi 2 C.p.p. iar nu şi prevederile art. 160 ind. 8a al. 2 C.p.p., respectiv nu a apreciat asupra aspectelor legate de temeinicia cererii. Un alt motiv de nelegalitate îl constituie în opinia recurentei anularea mandatelor de arestare emise de către Curtea de Apel Bacău.

În continuare s-a arătat că motivele care au stat la baza arestării subzistă, că este greu de presupus că într-un interval de timp atât de scurs, respectiv între 04.09. şi 14.09.2009 starea de pericol prezentată de inculpaţi, astfel cum a fost apreciată de Curtea de Apel Bacău, s-ar fi putut diminua.

Analizând încheierea recurată pe baza motivelor de recurs dezvoltate de Parchet precum şi din oficiu instanţa reţine următoarele:

În mod greşit prima instanţă a avut în vedere la soluţionarea cererii de liberare provizorie doar îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 160 ind. 2 al. 1 şi 2 C.p.p. şi nu a apreciat şi asupra temeiniciei cererii, respectiv dacă în cauză mai subzistă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor. Prevederile art. 160 ind. 8a al. 2 obligă instanţa învestită cu soluţionarea cererii de liberare provizorie să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, respectiv condiţiile prevăzute de art. 160 ind. 2 l. 1 şi 2 C.p.p. şi să aprecieze asupra temeiniciei cererii, respectiv dacă situaţia concretă din cauză permite lăsarea în liberate a inculpaţilor. O interpretare contrară ar duce la eludarea dispoziţiilor art. 148 lit. h C.p.p., întrucât ori de câte ori s-ar constata îndeplinite condiţiile menţionate s-ar dispune punerea în libertate a persoanelor aflate în detenţie deşi pericolul concret pentru ordinea publică determinat de acestea este prezent în continuare.

O astfel de interpretare, respectiv cercetarea temeiniciei cererii sub toate aspectele, este în acord şi cu jurisprudenţa C.E.D.O. (hotărârile pronunţate în cauzele Smirnova c. Rusiei din 25.07.2003 şi SBC c. Regatul Unit), instanţa europeană reţinând patru motive de refuz al eliberării pe cauţiune: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, posibilitatea ca în cazul eliberării acesta să împiedice desfăşurarea procesului, să comită altă infracţiune ori să tulbure ordinea publică.

În speţă Curtea de Apel Bacău a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor la data de 04.09.2009, constatând că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică iar după 10 zile, prin încheierea recurată Tribunalul Neamţ a dispus punerea în libertate a inculpaţilor.

În intervalul scurt de timp scurs de la arestarea inculpaţilor nu au intervenit elemente noi care să ducă la concluzia că temeiurile avute în vedere la arestare nu ar mai subzista, astfel că , instanţa de recurs, având în vedere gravitatea crescută a faptelor care constituie obiectul acuzaţiilor aduse inculpaţilor, respectiv punerea în circulaţie de bancnote de 100 euro falsificate, valorile sociale lezate, impactul negativ produs asupra ordinii sociale apreciază că , cel puţin în această fază a procesului penal, cererea de liberare provizorie este netemenică.

În consecinţă va fi admis recursul D.I.I.C.O.T. Neamţ, casată încheierea recurată, reţinută cauza spre rejudecare iar pe fond va fi respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro