Reconstituirea dreptului proprietaţii

Dosar nr. 3137/260/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BACAU

SECTIA CIVILA

DECIZIA CIVILA Nr. 710

Sedinta publica de la 25 Iulie 2008

La ordine a venit pronuntarea recursului civil formulat de catre recurenta –reclamanta P. M. S., împotriva sentintei civile nr.2663/27.11.2007 pronuntata de Judecatoria Moinesti în dosarul nr. 3137/260/2007.

Dezbaterile în fond au avut loc în sedinta publica din 21 iulie 2008, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi.

T R I B U N A L U L

-deliberând-

Asupra recursului civil de fata constata:

Prin sentinta civila nr. 2663/27.11.2007, pronuntata în dosarul nr. 3137/260/2007 al Judecatoriei Moinesti, s-a respins ca nefondata plângerea formulata de petenta P. M. S., în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii 18/1991Bacau, împotriva HCJ nr. 11105/2007. S-a respins de asemenea ca nefondata cererea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeteana Bacau, Comisia Locala Asau, Primarul com. Asau, A. M. si A. S., pentru anularea TP emis pârâtilor A. si pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, pentru suprafata de 1,79 ha teren situat în com. A., la punctul C.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca reclamanta detine un act din care rezulta ca terenul în suprafata de 750 mp a fost arendat în 1938 dupa care nu mai depune nici un înscris din care sa rezulte ca terenul a fost preluat abuziv de catre stat. A retinut instanta de fond ca pârâtii A. au depus la dosarul cauzei un înscris sub semnatura privata prin care verii reclamantei, P. T., P. I., P. V., au vândut aceasta suprafata pârâtilor A., înca din 1965, data de la care pârâtii au stapânit terenul continuu si netulburat.

A retinut instanta de fond ca HCJ 11105/2007 este întemeiata întrucât nu s-a dovedit ca reclamantul sau autorul sau a fost deposedata abuziv ci folosinta terenului s-a pierdut prin înstrainare catre actualii detinatorii.

Privitor la anularea TP emis pârâtilor, instanta a retinut ca pentru 5000 mp teren la punctul „C.” pârâtul A. S. detine contractul de donatie de la autorii sai si s-a facut dovada ca pe acest teren s-a eliberat TP în conditiile Legii 18/1991.

Împotriva aceste sentinte, a declarat recurs în termen legal, reclamanta.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

În motivarea recursului, recurenta a aratat ca în mod netemeinic instanta de fond nu a dat relevanta înscrisurilor prin care se face dovada dreptului de proprietate, detinut de autorul sau pentru suprafata de 1,79 ha teren agricol.

A aratat recurenta ca instanta de fond a preluat pozitia Comisiei Locale Asau si nu a analizat, sub aspectul revendicarii solicitate, confundând certificatul de mostenitor cu titlui de proprietate. Gresit instanta de fond a dat relevanta actului de vînzare- cumparare din 1965, fara a verifica daca acest înscris îndeplinea cerintele legale pentru transmiterea proprietatii, acest act prevenind de la alte persoane decât adevaratul proprietar, si pe de alta parte, vorbind de contractul de donatie, instanta de fond nu a avut în vedere ca suprafata revendicata este de 1,79 ha si nu numai 5000 mp cât este mentionat în contractul de donatie.

Intimatii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului întrucât în mod corect, instanta de fond a retinut ca terenul a intrat din 1965 în proprietatea pârâtilor fiind folosit continuu pasnic si sub nume de proprietar si nu s-a facut dovada preluarii abuzive a terenului, terenul neaflându-se în proprietatea statului la momentul aparitiei Legii 18/1991. Cu privire la anularea titlului au aratat intimatii ca terenul a fost transmis prin succesiunea mostenitorilor conform certificatului de nastere 617/1986 si ulterior a fost donat în 1997, neexistând nici un motiv de nulitate.

Analizând motivele de recurs invocate si din oficiu tribunalul retine:

Motivul de recurs referitor la gresita solutionare a plângerii împotriva HCJ este neântemeiata întrucât, din înscrisurile depuse la dosar nu s-a facut dovada ca terenul a fost preluat abuziv de stat de la autorul reclamantei. Acest lucru ar fi trebuit sa se întâmple ulterior anului 1939, an din care provine ultimul înscris, în ordine cronologica, depus la dosar, constând în contractul de arendare încheiat de N. P. cu Societatea „V. F.”. Ulterior acestui an, nu s-a mai depus nici o dovada care sa clarifice situatia juridica a terenului în perioada 1939-1945, 1945-1990. În speta nu s-a facut dovada ca terenul a fost preluat cu titlu sau fara titlu, de C.A.P sau de stat si cu atât mai mult nu rezulta ca terenul se afla în proprietatea statului, nefacându-se dovada nici a conditiilor de reconstituire dreptului de proprietate prevazute de art. 8 cu art.11 alin.1 si 2 Legea 18/1991 si nici a conditiilor prevazute de art. 11 alin.2/1 Legea 18/1991, modificata. Reclamanta a invocat situatia de detinut politic a tatalui sau si prin aceasta o prezumtie de preluare abuziva, dar acestea nu au fost dovedite si în consecinta, solutia de respingere a plângerii formulate împotriva HCJ este temeinica si legala ca de altfel si solutia data cererii de anulare a titlurilor, în speta neexistând cauze de anulare a titlurilor.

Motivul de recurs legat de analiza titlurilor de proprietate opuse pe de o parte de reclamanta- recurenta, pe de alta parte de recurentii – pârâti este întemeiata raportat la actiunea în revendicare pe care reclamanta a promovat-o (f.2)si fata de care pârâtii s-au aparat prin invocarea uzucapiunii (f.84), dar pe care instanta de fond nu a analizat-o, nepronuntându-se pe acest capat de cerere.

Ca urmare, tribunalul, vazând dispozitiile art. 312 Cod procedura civila, va admite recursul în ceea ce priveste nesolutionarea cererii în revendicare, mentionând sentinta recurata în ceea ce priveste solutionarea plângerii si a anularii titlurilor de proprietate.

Etichete: Reconstituirea dreptului proprietaţii