404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Litigii de muncă

Prin contestaţia formulată de C.A.L.din data de 27.02.2009 s-a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L. anularea deciziei nr. 51/14.04.2008.

La termenul din data de 04.11.2009 instanţa a pus în discuţie excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, iar la termenul din data 02.12.2009 a rămas în pronunţare asupra excepţiei.

Analizând actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele: Potrivit art. 243 alin. (1) din Codul muncii, cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:

a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;

Potrivit art. 291 alin. (1) din Codul muncii, dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voinţa ei.

Potrivit art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnătura.

(2) În cazul în care, din orice motive , cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecătorul va face menţiune pe cerere. Potrivit art. 83 alin. (1), când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau copie legalizată, iar potrivit alin. (2), mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa. Potrivit art. 114 alin.(2), în cazul în care cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menţiunea că, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.

Potrivit art. 245 pct. 1 judecata reîncepe prin cererea de redeschidere făcută de una din părţi, când ea s-a suspendat prin învoirea părţilor sau prin lipsa lor;

În fine, potrivit art. 86 alin. (1) , comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul, iar potrivit alin. (3), în cazul în care comunicarea potrivit alin.(1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.

Din interpretarea coroborată a acestor texte de lege se desprind următoarele concluzii: – orice cale de atac (cerere, contestaţie, plângere, etc.) adresată unei instanţe sau orice alt act de procedură este lovit de sancţiunea decăderii( tardivităţii) în cazul în care nu se formulează sau efectuează în termenul legal imperativ prevăzut de lege;

– comunicarea actelor de procedură incumbă numai instanţei de judecată care poate comunica cererile şi celelalte acte de procedură agenţi procedurali, poştă şi numai în ultim subsidiar( dacă nu se poate efectua prin agenţi ori prin intermediul poştei) prin alte mijloace tehnice ce atestă confirmarea primirii şi transmiterea conţinutului textului, însă nu rezultă de nicăieri că şi părţile pot utiliza aceste mijloace tehnice, pentru ele fiind obligatoriu ca orice cerere( inclusiv cea de redeschidere a judecăţii) să fie făcută în condiţiile art. 82-83 şi 114 Cod procedură civilă; dealtfel art. 86 obligă instanţele să comunice cererile deja depuse în conformitate cu art. arătate mai sus, adică cele depuse la sediul acesteia în scris, personal sau prin mandatar ori primite în scris prin poştă, pentru că înainte de a putea fi comunicate cererile trebuie mai întâi ca acestea să fie primite în condiţiile arătate;

– în concluzie, depunerea oricărei cereri adresată unei instanţe este guvernată de regulile de la art. 82,83,114,115 Cod procedură civilă în timp ce comunicarea actelor de procedură în modurile permise de art. 86 incumbă şi sunt permise numai instanţei de judecată, părţile neavând posibilitatea de a învesti legal instanţa de judecată prin alte mijloace tehnice, singurele variante permise de legiuitor fiind cererea scrisă depusă personal ori prin mandatar sau trimisă prin intermediul poştei.

Faţă de aceste considerente în drept instanţa constată în fapt că reclamanta susţine că a atacat decizia unilaterală de concediere în data de 16.06.2008 prin trimiterea contestaţiei prin fax şi recunoaşte că i s-a comunicat decizia de concediere la data de 16.05.2008.

Având în vedere că depunerea unei căi de atac(sau a unei contestaţii de concediere) nu este totuna cu comunicarea actului de procedură, instanţa apreciază că instanţa nu putea fi legal învestită prin intermediul acestui mijloc tehnic care poate fi folosit numai de către instanţa de judecată şi numai în subsidiar( dacă comunicarea nu se poate face prin poştă) şi prin urmare de la data comunicării deciziei atacate şi până la învestirea legală a instanţei au trecut peste 9 luni.

Pentru aceste motive singura contestaţie care a învestit legal instanţa a fost cea înregistrată la data 27.02.2009, adică cu mult peste termenul legal peremptoriu şi din această cauză aceasta este tardiv introdusă şi va fi respinsă ca atare.

Mai mult, inexistenţa conţinutului corespondenţei prin fax face ca posibilă ocolirea acestei sancţiuni procedurale, din moment ce orice corespondenţă, fără a i se atesta conţinutul, ar putea fi considerată, după caz, cerere de chemare în judecată, contestaţie, răspuns la întâmpinare, etc, ceea ce ar introduce o notă de neseriozitate legislativă; pe de altă parte, chiar dacă am interpreta dincolo de posibilitatea de excepţie permisă instanţei, de a comunica actele de procedură prin intermediul faxului, şi l-am extinde nepermis şi la părţile din pricinile deduse judecăţii se observă că contestatoarea nu a făcut dovada imposibilităţii înaintării contestaţiei prin poştă, utilizarea altor mijloace tehnice fiind permisă chiar instanţei de judecată numai în subsidiar, adică numai dacă actul ori cererea nu putea fi comunicat prin intermediul serviciilor poştale, motive în plus care dovedesc temeinicia excepţiei invocate.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro