404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Decizie concediere

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2550 din 30.04.2009, cu precizările ulterioare (f.16,17) d-na D.S.B. a chemat în judecată CETA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie anulate deciziile nr.480/3.04.2009 şi nr.640/8.05.2009, să se dispună reintegrarea sa pe postul avut anterior, să fie obligată intimata la plata drepturilor salariale ce i se cuvin, majorate şi reactualizate precum şi a daunelor morale în cuantum de 50.000 lei.

În motivarea cererii sale a arătat contestatoarea că decizia nr.480/2009 nu respectă dispoziţiile art.74 din L.53/2003, fiind lovită de nulitate absolută şi că emiterea deciziei este surprinzătoare având în vedere, pe de o parte, faptul că nu a fost sancţionată niciodată, calitatea serviciilor sale fiind recunoscută iar pe de altă parte faptul că în cadrul punctului de vamă mai exista un post de declarant vamal, nefiind clare criteriile în considerarea cărora s-a procedat la disponibilizarea sa, reducerea activităţii nefiind reală.

În dovedirea susţinerilor sale, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f.6-14, 18,19,77,86-88,91-93), cu martori (P.E. – f.78 şi S.C. – f.79,80), cu interogatoriul intimatei (f.70-73).

Acţiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar potrivit art.285 din Codul muncii.

Formulând întâmpinare prin reprezentanţii săi legali, SC CETA a solicitat respingerea acţiunii cu motivarea că decizia de concediere conţine toate elementele obligatorii cerute de art.74 din L.53/2003 iar aplicarea art.65 alin.(1) din acelaşi act normativ s-a efectuat în mod corect (f.26,27).

În dovedirea susţinerilor sale, intimata a depus la dosar înscrisuri (f.28-61, 96-120,127-139), a cerut administrarea probei testimoniale şi a probei cu interogatoriul contestatoarei (f.67-68).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin adresa nr.480/3.+4.2009 (f.69 d-nei B.D.S. i se aducea la cunoştinţă că începând cu data de 7.04.2009, în conformitate cu prevederile art.74 alin.(2) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, i se acordă un preaviz de 20 de zile lucrătoare, urmând ca la sfârşitul acestei perioade contractul său de muncă să înceteze în temeiul art.65 alin.(1) din Codul muncii.

Ulterior, prin decizia nr.640/8.05.2009 societatea intimată a decis, începând cu 8.05.2009, încetarea contractului de muncă nr.2348/15.10.2007 al d-nei B.D.S., încadrată în funcţia de declarant vamal la Agenţia Bacău în conformitate cu art.65 din L.53/2003. ca urmare a desfiinţării postului de declarant vamal (f.18).

Potrivit art. 76 din L.53/2003 concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută iar potrivit art.76 lit.c) şi art.77 alin.(1) din Contractul colectiv de muncă (f.51) consiliul de administraţie are obligaţia de a face cunoscut salariaţilor numărul de posturi care urmează a fi redus, specificând natura acestora, cu cel puţin 60 de zile înaintea acţiunii de reducere iar în situaţia în care disponibilizarea de personal nu poate fi evitată, conducerea unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează a fi desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt loc de muncă, ori cuprinderea într-o formă de recalificare profesională în vederea ocupării unui post în aceeaşi unitate.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al societăţii intimate nr.6/31.03.2009 (f.26) s-a decis desfiinţarea unui post de declarant vamal din cadrul Agenţiei Bacău astfel încât angajatorul era obligat să procedeze la concediere cu respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă citate, care constituie, potrivit art.7 alin.(2) din L.130/1996 legea părţilor.

Deşi potrivit art. 287 din L.53/2003 sarcina probei îi revenea, SC CETA nu a făcut dovada respectării obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă şi nici a criteriilor obiective avute în vedere la concedierea contestatoarei, astfel încât, în temeiul art.78 din L.53/2003 instanţa va admite în parte contestaţia, astfel cum a fost completată, va anula decizia nr.640/8.05.2009 şi va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior.

Considerând că adresa nr.480/3.04.2009 constituie doar o înştiinţare de preaviz, întocmită cu respectarea dispoziţiilor art.73 şi 74 din L.53/2003, textele neimpunând sub sancţiunea nulităţii cuprinderea în chiar conţinutul deciziei de concediere a menţiunilor referitoare la perioada de preaviz, cererea de anulare a adresei va fi respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte cererea de acordare de daune morale, instanţa apreciază că nu a fost dovedit un prejudiciu de asemenea natură, declaraţiile martorilor audiaţi la cererea contestatoarei (f.78-80) fiind irelevante sub acest aspect, pornindu-se de la premisa că o măsură de concediere presupune în mod inevitabil un anumit disconfort psihic, fără ca în cazul de faţă să se poată vorbi despre depăşirea unor limite general admise, motiv pentru care şi această cerere va fi respinsă ca nefondată.

În temeiul art. 165 Cpc şi al art.36 din L.85/2006 instanţa va disjunge cererea referitoare la drepturile salariale şi va dispune suspendarea judecăţii acestei cereri.

Dând eficienţă dispoziţiilor art.274 Cpc, instanţa va obliga intimata să plătească contestatoarei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro