404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Omor

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.305/P2009 din 28.10.2009 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor P.I. şi A.I.D., ambii pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art.174 – 175 alin.1 lit.i Cod penal, constând în aceea că în seara zilei de 10.05.2009, în jurul orelor 18,00 – 19,00, în timp ce se aflau pe D.J. 241C pe raza satului xxxxxxxxxx, aceştia au aplicat victimei S.I. mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele, de mare intensitate şi care au produs la data de 02.06.2009 decesul victimei.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr.6664/110/2009 la data de 29.10.2009, iar, potrivit dispoziţiilor art. 300 indice 1 C.pr.pen. s-a procedat la verificarea stării de arest preventiv odată cu primirea dosarului la instanţa de judecată, fiind menţinută această măsură procesuală , pentru inc. P.I., la data de 02.11.2009 considerând că subzistă în continuare temeiurile ce au dus la luarea acesteia,în speţă fiind întrunite dispoziţiile art. 148 lit.f c.pr.pen..

Ulterior, periodic, potrivit dispoziţiilor lart.30o indice 2 C.pr.pen. a fost menţinută starea de arest a acestui inculpat, acesta exercitând de fiecare dată calea recursului împotriva încheierilor, şi respinse de instanţa de control judiciar.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, până la data de 21.09.2010 au fost audiaţi; inculpatul P.I. – fila 35, inc. A.I.D. – fila 36,79,partea vătămată (civilă) S.M. – filele 34, martorii: A.R.M., S.C.G., A.C., P.R., N.I., P.E., P.E., C.F.I., H.L. P. , S.A., L.A., R.V., V.M., B.C., D.Z. , (filele 58, 59, 60,61,.62, 63, 64, 83, 84, 112, 113, 143, 144,145, dosar nr.5353/110/2008).

Pe latură civilă partea vătămată S.M. a depus la dosar chitanţe, bonuri, facturi, fotografii ale victimei, ( la urmărirea penală la faţa locului făcută – fila 67 – cu telefonul mobil al martorului A.C., şi cele depuse de mama victimei la instanţă- fila 195 ), pe care le-a mai recuperat , dovedind pretenţiile pe latură civilă pe care le-a formulată, plic ataşat la fila 82, plic fila 195, martori pe latură civilă: P.R. şi N.I..

Inculpatul A.I.D. şi-a depus acte în circumstanţiere: notă de recomandare de la locul de muncă , din partea Primăriei com.L., a şcolii din cadrul comunei L. fila 176,177, 178, martori în circustanţiere: P.E. şi P.E..

Inculpatul P.I., prin apărătorul ales, a arătat că nu are probe de formulat în apărare, însuşindu-şi martorii din lucrări.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a depus la dosar cererea de constituire ca parte civilă în cauză, cu suma de 8.370,18 lei – fila 194, precum şi copii ale actelor medicale privind internarea victimei S.I., în care este reflectată întreaga situaţie medicală a acestuia, de la internare şi până la intervenirea decesului, cu desfăşurător pe fiecare zi, şi cheltuielile aferente – filele 196-227.

Serviciul de Ambulanţă Bacău, are cererea de constituire ca parte civilă în cauză încă de la urmărirea penală, când a depus adresa aflată la fila 36. cu suma de 622,9 RON.

În declaraţia sa, aflată la fila 36 inculpatul P.I., nu a recunoscut săvârşirea faptei,arătând doar că i-a aplicat câteva palme victimei, atunci când se afla pe pământ, doar în scopul de a o face să-şi revină, să o trezească . Nu a fost de acord nici cu plata despăgubirilor cerute de către partea civilă, mama victimei.

Celălalt inculpat A.I.D. a fost de acord cu polata a jumătate din pretenţiile solicitate de partea civilă, doar daune materiale de 35 de milioane de lei vechi, dar cu cele morale nu a fost de acord să le achitate, în valoare de un miliar lei vechi, considerând că nu are de unde le plăti, nu dispune de atâtea mijloace financiare. Pe latură penală a recunoscut nuanţat fapta, doar în măsura aplicării unui pumn părţii vătămate S.I. atunci când se afla în căruţa martorului S.D., că într-adevăr după acel pumn, victima s-a prăbuşit la pământ, însă a părăsit imediat locul faptei, împreună cu cele două fete A.R. şi H. P., că coinculpatul P.I. a rămas lângă victimă continuând să-i aplice multiple lovituri cu pumnii şi picioarele.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : în după-amiaza zilei de 10.05.2009 cei doi inculpaţi au consuma în exces băuturi alcoolice la un magazin mixt de pe raza com. L., iar în jurul orelor 18,00 – 19,00 s-au întors spre casă. mergând pe jos.

Cam în acelaşi timp victima S.I. a plecat de la domiciliu, din localitatea S.n., corn. L., spre satul V.H., la un magazin pentru a face unele cumpărături, deplasându-se cu căruţa martorului S.D..

După ce au intrat în satul V.H., în punctul numit „în deal la P.” victima şi martorul s-au întâlnit pe drumul comunal cu cei doi inculpaţi, care erau însoţiţi de către martorele A.R. (sora inculpatului A.I.) şi H.L.- P..

Inculpaţii s-au postat în faţa cailor şi au oprit căruţa, care cobora o pantă uşoară. Văzând victima în cruţă (aşezată pe drugul din stânga) şi amintindu-şi că în urmă cu cea o săptămână aceasta îi făcuse o propunere, indecentă surorii sale, inculpatul A.I. i-a cerut unele explicaţii victimei, după care a lovit-o cu pumnul în zona maxilarului drept, întinzându-se peste martorul din căruţă.

Lovitura a fost de mare intensitate, întrucât victima a căzut din căruţă. Inculpatul a trecut în partea cealaltă a căruţei cu scopul de a continua să o agreseze pe victimă, însă cele două martore au intervenit şi l-au tras de acolo, conducându-l în continuare de mâini, pe drum, spre domiciliul S.N.

Martorul S.D. s-a speriat, a dat bice cailor şi a părăsit în

grabă locul conflictului.

Victima nu a avut puterea de ase ridica repede de jos şi astfel

inculpatul P.I. apropiindu-se de ea, a început să o lovească ci

pumnii şi cu picioarele şi să-i sară cu genunchii pe piept.

Martora H.L. – P. s-a întors pentru a-l lua pe inculpat (văr cu aceasta) de pe victimă, însă acesta s-a opus şi nu a reuşit.

Murdărindu-se de sânge de pe hainele sau mâinile inculpatului, martora s-a

speriat şi a abandonat intenţia iniţială, după care s-a deplasat după celălalt inculpat şi sora acestuia, care se îndepărtau.

Ulterior a apărut o altă căruţ, în care se aflau martorii R.V. şi A.G.. Aceştia l-au luat cu ei şi pe inculpat. Cei doi martori fiind şi ei în stare de ebrietate nu au dat importanţă aspectului că victima se afla căzută jos, la marginea drumului (D.J. 241G), în stare de inconştienţă şi au bănuit că aceasta se află în aceiaşi stare fiziologică ca şi ei.

Ulterior victima a fost văzută în drum de către alte persoane, a fost anunţat serviciul de ambulanţă şi în aceiaşi seară victima a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, unde a fost internată în Secţia Neurochirurgie, dar în noaptea de 01/02.06.2009 a decedat ca urmare a agresiunii din data de 10.05.2009.

Urmare a examinării medico-legale din data de 15.05.2009, s-a constatat că victima prezenta „TOC acut. Contuzie cerebrală medie. Fracturi craniene”, care ar necesita pentru vindecare un număr de 45 -50 de zile îngrijiri medicale, leziunile cranio – cerebrale fiind de natură a-i pune viaţa în pericol.

Din concluziile preliminare medico-legale reiese că moartea numitului S.I. a intervenit după o comă profundă şi că s-a datorat contuziei cerebrale difuze consecutive unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de masiv facial şi mandibulă stângă.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească: proces-verbal de sesizare;proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto aferentă; raportul medico-legal nr. 178/03.06.2009 al S.M.L. Bacău, aviza sub nr. 1569/21.07.2009 şi planşa foto aferentă, constatările preliminarii, prima examinare medico-legală (când victima se afla încă în viaţa) şi precizările medico-legale ulterioare necropsiei, precum şi dispoziţiile procurorului de efectuare a acestora; foaia de observaţie clinică generală a victimei; declaraţiile mamei victimei – parte civilă; adresele cu cheltuieli efectuate de furnizorii de servicii medicale; ordonanţa procurorului şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifici privind detecţia comportamentului simulat la care au fost supuşi cei do inculpaţi; procese-verbale de confruntare: între cei doi inculpaţi, între P.I. şi H.L. – P., între P.I. şi A.R. ; declaraţiile martorilor: H.L. – P., A.R., S.D. , S.C. – G., A.C. ,V.M., B.C., S.A., D.Z., L.A., R.V., A.G.,C.F.; toate coroborate cu declaraţiile celor doi inculpaţi şi memorii ale acestora, după cum urmează: P.I. şi A.I. + probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti ; Pe parcursul cercetării judecătoreşti, până la data de 21.09.2010 au fost audiaţi; inculpatul P.I. – fila 35, inc. A.I.D. – fila 36,79,partea vătămată (civilă) S.M. – filele 34, martorii: A.R.M., S.C.G., A.C., P.R., N.I., P.E., P.E., C.F.I., H.L. P., R.V., V.M., B.C., D.Z. , (filele 58, 59, 60,61,.62, 63, 64, 83, 84, 112, 113, 143, 144,145,).

Apărătorul ales al inc. P.I. a solicitat achitarea acestuia în baza ar. 10 lit.c c.pr.epn. considerând că nu inculpatul se face vinovat să săvârşirea faptei, că de fapt iniţiativa infracţională a aparţinut coinculpatului A.I., care a declanşat conflictul aplicând victimei o lovitură cu pumnul, aceasta căzând la pământ. Singura intervenţie a inc. P. a fost determinată de atitudinea acestuia care nu a dorit decât să-l facă să-şi revină, prin aplicarea unei lovituri peste faţă, în scopul de a-l trezi în urma loviturii ce i-a aplicat-o A.I..

Celălalt inculpat A.I., şi-a formulat apărările în sensul achitării, iniţia în baza dispoziţiilor art. 10 lit.d c.pr.pen. pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, apoi el neavând nici un moment intenţia de a omorî pe S.I.. În subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 174 -175 lit. i c.pen. în art. 183 c.pen. respectiv din omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte şi cu reţinerea stării de provocare atitudinea sa violentă fiind determinată de cuvintele jignitoare şi comportamentul afişat de victimă faţă de sora sa A.R.. În ultimul rând a solicitat aplicarea unei pedepse sub minimul special cu reţinerea dispoziţiilor art. 81, 82 C.pen. privind modalitatea executării pedepsei, aceea a suspendării condiţionate a executării pedepsei..

Instanţa urmează a respinge apărarea inculpatului P.I., nefiind susţinută de probatoriul din dosar. Astfel depoziţiile martorilor, cu precădere a celor oculari, confirmă atitudinea violentă a acestui inculpat, după ce a ajuns la pământ în urma loviturii aplicate de inc. A.. S-a arătat de toţi martorii să luându-l pe in. A. de la locul conflictului, şi uitându-se înapoi l-au văzut pe inc. P. cum a continuat să-i aplice victimei, aflată la pământ, mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele. Acesta se afla deja în stare de ebrietate şi inconştienţă, urmare a loviturii primite de la inc. A., astfel că nu s-a putut ridica şi apăra la loviturile ce i-au fost date de inc. P.. Din fotografiile şi actele medicale depuse la dosar se constată o diferenţă mare de statură între victimă şi inc. P., dacă s-ar fi aflat în picioare, probabil nu ar fi reuşit să-i aplice lovituri atât de multe şi cu intensitate mare. Ori, fiind căzut la pâmânt, şi în stare de ebrietate, ameţit de impactul cu solul nu a mai putut riposta, inc. P. aplicându-i lovituri câte a vrut el, până probabil a obosit şi el şi a plecat, urcându-se în căruţa lui R.V. (şi el în stare de ebrietate, care de altfel nici nu l-a întrebat ce-a făcut, inc. P. n-a povestit nici el şi trecând pe lângă victimă a crezut că este căzut din cauza băuturii- fila 113 ). Că inc. a lovit victima cu pumnii şi picioarele se poate deduce şi din concluziile CML, care constată că victima a prezenta şi fracturi costale cu infiltrat vital minim- fila 20 urm.pen.

În privinţa cererii de schimbare a încadrării juridice ce a fost formulată de inc. A., din art. 174-175 în art. 183 C.pen. instanţa apreciază că cererea este temeinică, fondată pe probatoriul din dosar. Astfel, martorii, inculpatul şui chiar celălalt coinculpat P., au arătat că inc. A. s-a „întins” peste martorul S.D. şi i-a aplicat o lovitură cu pumnul peste obrazul stând al părţii vătămate S.I., acesta dezechilibrându-se şi căzând peste cărută, jos, paralele cu aceasta, rămânând trântit acolo. Comportamentul inc. A. a fost determinat de discuţia jignitoare pe care victima a avut-o cu sora inc., cu A.R., căreia i-a propus ă meargă cu el în Italia pentru prostituţie, discuţie ce a avut loc însă cu două zile înainte de ziua conflictului, deci pe 08.05.2009.

Starea de provocare, instanţa nu o poate reţine, aşa cum s-a solicitat de apărare, considerând că nu sunt întrunite toate condiţiile prev. de art. 73 lit. b C.pen. Discuţia, aşa cum am arătat s-a purtat cu două zile mai înainte, deci această stare emotivă se disipase, nu poate fi considerată determinantă în declanşarea conflictului. Toate părţile se aflau în stare de ebrietate, cel mult i-a fost amplificat „curajul” de a se război cu victima. Şi inc. A. este un ins cu o statură fizică mai redusă raportat la victimă. Se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, , iar după ce martorul S.D. s-a speriat, şi a dat bice la cai depărtându-se, victima era deja căzută la pământ, inc. A. a fost luat cu forţa aproape şi depărtat de victimă în scopul de a nu mai continua bătaia, de către cele două fete. Astfel că acolo a rămas doar P.I.. Şi pe el a vrut martora H. P. să-l ia , s-a apropiat de el, l-a tras, s-a murdărit pe haine cu sângele victimei, însă nu a reuşit pentru că „P. avea chef de bătaie”, rămânând acolo şi lovind în continuare pe victimă – fila 58 martor A.R. H. P. şi 84 ds. instanţă. Prin urmare nu poate fi reţinută circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 lit.b C.pen.

Revenind însă la schimbarea încadrării juridice a faptei, pentru inc. A., instanţa are în vedere că acesta i-a aplicat o singură lovitură cu pumnul părţii vătămate, în urma căreia a căzut pe asfalt. S-a arătat, la un moment dat de către inc. P., că acea lovitură ce i-a fost dată de către A., i-a fost dată având în mână un „pumnal”, această teza nu a fost probată, dovedită de nici o depoziţie de martor, aşa încât pe baza principiului „în dubio proreo”, instanţa nu poate lua valabilă această teorie, şi o va elimina. Aşadar, lovitura ce i-a fost aplicată de către inc. A. a fost doar cu pumnul în obrazul stâng şi nu se poate susţine că inculpatul a avut formată ideea , uciderii victimei prin aplicare unui pumn. Este cert, evident că inc. nu şi-a formulat intenţia infracţională, nu şi-a propus uciderea lui S.I. , prin aplicarea unui pumn în obrazul stâng.

Prin latura sa subiectivă, omorul se deosebeşte de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, infracţiune prevăzută de art.183 C.p.; dacă în cazul omorului, făptuitorul acţionează cu intenţie – directă sau indirectă – de a ucide, în cazul lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, el acţionează cu intenţia de a lovi sau vătăma integritatea corporală sau sănătatea victimei, moartea acesteia fiind un rezultat care depăşeşte intenţia sa. Prin alte cuvinte, infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este o infracţiune praeterintenţionată, care presupune atât intenţie – în ceea ce priveşte fapta de lovire sau de vătămare corporală – cât şi culpă – în ceea ce priveşte moartea victimei. Aşa fiind, pentru încadrarea juridică corectă a unei fapte ca omor sau loviri ori vătămări cauzatoare de moarte, de cea mai mare însemnătate este determinarea poziţiei psihice cu care a acţionat făptuitorul.

Este adevărat că în urma loviturii primite victima s-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit la pământ lovindu-se cu capul de asfalt. Actele medicale aflate la dosar confirmă intensitatea loviturii aplicate victimei, în obrazul stâng al victimei , de natură a forma hemoragie subdurală şi subarahidiană ce au dus la instalarea stării de comă. Peste această lovitură, s-au suprapus, aşa cum am arătat mai sus, alte lovituri aplicate victimei de către inc. P., în timp ce se afla trântit la pământ.

Prin urmare, considerăm , sub aspectul laturii subiective, că intenţia inc. A. a fost de a lovi victima, însă rezultatul mai grav s-a produs, urmare a complicaţiilor survenite , aflându-ne în faţa unei intenţii depăşite – iniţial de lovire, iar urmarea mai gravă, decesul producându-se , inc. aflându-se în culpă cu privire la acest rezultat mai grav – şi că cererea de schimbare a încadrării juridice se va admite sub acest aspect.

Urmare a admiterii acestei schimbări de încadrare juridică face ca să rămână fără obiect, prima apărare formulată, în sensul achitării lui pe temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat.

2. Î n drept:

Fapta inc. A.I.D. de a aplica o singură lovitură victimei S.I., în urma căreia a căzut la pământ producându-i hemoragie subdurală şi subarahidiană ce au dus la instalarea stării de comă întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „loviri cauzatoare de moarte”, prev. de art. 183 C.pen., intenţia directă de lovire şi urmarea mai gravă produsă faţă de care latura subiectivă a infracţiunii este una de culpă

Fapta inc. P.I., care i-a aplicat mai ,multe lovituri, cu pumnii şi picioarele victimei S.I., în timp ce se afla căzut la pământ , pe drumul comunal, pe timp de noapte,– urmare a loviturii date de coinculpatul A.I. – întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „omor calificat „ prev. de art. 174-175 lit. i C.pen.- având în vedere aşa cum s-a motivat mai sus, diferenţa de rezoluţie infracţională a celor doi inculpaţi, intenţia acestuia din urmă fiind una indirectă.

Rezultatul mai grav s-a produs intervenind moartea victimei, raportul de cauzalitate şi loviturile aplicate de cei doi inculpaţi a fost dovedit prin probatoriu , prin concluziile medicale arătate în expertiză .

La individualizarea pedepsei, pentru fiecare inculpat , vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.

Pentru ambii inculpaţi, instanţa apreciază se pot fi reţinute cu titlu de circumstanţe atenuante judiciare, dispoziţiile art. 74 lit.a C.pen. în sensul bunei loc conduite avute în societate până la acest moment, că nu au mai fost cercetaţi în dosare penale, neavând antecedente penale. Urmare a reţinerii acesteia, se va face aplicare art. 76 alin.2 C.pen. pedeapsa cu închisoarea urmând a fi coborâtă sub minimul special prev. de lege.

De o individualizare judiciară aparte va beneficia inc. A.I., faţă de toate actele în circumstanţiere pe care le-a produs, de comportamentul acestuia de-a lungul timpului, la şcoală, în comună, în prezent având serviciu, de poziţia sa de recunoaştere a faptelor, de disponibilitatea acestuia de a achita 35 de lei de mil. vechi părţii civile cu titlu de daune materiale, lucru pe care coinculpatul său nu l-a făcut.

De un regim diferenţiat au beneficiat şi pe parcursul urmării penale, în sensul că inc. A.I. a fost reţinut 24 de ore prin ordonanţa procurorului nr1/02.06.2009 ulterior luându-se împotriva inc. P.I. măsura arestării preventive.

Această atitudine diferită avută de cei doi inc., justifică convingerea instanţei că scopul pedepsei, de reeducare, al inc. A.I. se poate atinge cu executarea pedepsei în afara regimului de detenţie, prin aplicarea dispoziţiilor art. 81, 82 C.pen. privind modalitatea de executare a pedepsei, – suspendare condiţionată a executării pedepsei. Acesta are în prezent un loc de muncă, doreşte achitarea despăgubirilor civile, şi nu a mai fost condamnat,

Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă inculpatului i se va interzice numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen.

De asemenea, fiind obligatorie, se va aplica inculpatului P.I. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, potrivit art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b C.pen., pentru infracţiunea de „omor deosebit de grav”.

Se va menţine starea de arest şi potrivit art. 88 c.pen. urmează a deduce din pedeapsa aplicată perioada executată deja, prin reţinere şi arest preventiv , pentru o zi de reţinere, pentru inculpatul A. Ionu-Dumitru şi începând cu data de 02.06.2009 la zi, pentru inculpatul P.I. .

Pentru acesta din urmă urmează a fi menţinută starea de arest preventiv, în baza dispoziţiilor art.350 C.pr.pen.

Sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, instanţa constată că luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat s-a luat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

Încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, din 03.06.2009a Tribunalului Bacău, apreciem că este legală neimpunându-se revocarea ei, şi că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia nu au încetat, fiind dată cu respectarea dispoziţiilor art. 149 ind. 1, 143 şi 148 lit. f C.p.p. pentru următoarele considerente:

Pentru luarea şi menţinerea măsurii arestării preventive a arestării este necesar să subziste cumulativ probe şi indicii temeinice că P.I., este prezumtivul autor, alături de celălalt inc. A. , că ar fi comis o faptă prevăzută de legea penală, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 143 C.p.p. şi, de asemenea să existe probe din care să rezulte una din condiţiile prevăzute de art. 148 C.p.p.

Cu privire la prima condiţie, tribunalul reţine că probatoriul administrat până la această dată, demonstrează că există „ indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală „ (art. 143 alin. 1 C.p.p.), care să nască presupunerea rezonabilă că aceşti inculpaţi ar fi comis fapte de natură penală,

De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 C.p.p. la „alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta , antecedente şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura „.

Infracţiunea pentru care inculpaţii P.I. şi A.I.D. – este omor calificat prev. de art. 174-175 lit. I c.pen. Acestea , sunt sancţionate de lege cu închisoarea până la un maxim de 25 de ani .

În privinţa celei de-a doua condiţii cerută de dispoziţiile art. 148 lit. f , apreciem că există în continuare probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică , datorită modului în acre a fost săvârşită infracţiunea .

Fata de probatoriul administrat in cauză pană la acest moment procesual,ca temeiurile de care s-a ţinut seama la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzistând un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta, rezonanta sociala deosebita a acestora persistând cu repercursiuni nu doar materiale dar si morale, de natură să insufle temere şi repulsie în rândul opiniei publice.

Totodată, conduita oscilanta a inculpatului pe parcursul judecării cauzei, confirma pericolul concret al acestuia si generează temerea rezonabila, ca, aflat in stare de libertate,ar putea împiedică buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti.

In ceea ce priveşte durata stării de arest preventiv a inculpatului,instanţa apreciază ca aceasta nu depăşeşte limitele unui termen rezonabil in sensul dispoziţiilor art.5,alin.3 din CEDO astfel încât sa legitimeze înlocuirea măsurii arestării preventive. Asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulară la care un acuzat are drept în examinarea cauzei sale nu trebuie să dăuneze eforturilor magistraţilor pentru a îndeplini sarcinile lor cu grija dorită ( a se vedea, mai ales mutatis mutandis, hotărârea Toth c. Austriei din 12 decembrie 1991).

Ori complexitatea cauzei determinata de atitudinea inculpaţilor care nu au recunoscut de la început săvârşirea faptelor natura faptelor care fac obiectul cauzei , ,numărul martorilor ce trebuie audiaţi in cauza,conduce la concluzia ca durata arestării preventive a inculpatului nu a depăşit exigentele unui termen rezonabil.

Faptele pentru care este cercetat inculpatul şi pentru care beneficiază în continuare de prezumţia de nevinovăţie, până la exercitarea tuturor căilor de atac.

Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanţa apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menţinută în continuare întrucât temeiurile care au determinat arestarea sa şi în continuare privarea de libertate .

Conform dispoziţiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenţia europeana a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituţia României, este permisă restrângerea libertăţii persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana faţă de care s-a luat această măsură extremă, a săvârşit o infracţiune fără a aduce atingere prin aceasta prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpatul pana la soluţionarea definitiva a cauzei

Ori, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal,respectiv ceea ce s-a administrat la urmărirea penală, şi cu prilejul soluţionării propunerilor de arestare preventivă, a celor de prelungire a acestei măsuri, a cererilor succesive formulate, în mai multe rânduri de inculpat îl plasează pe inculpat ca fiind prezumtivul autor ai săvârşirii faptei , instanţa apreciază că în speţă, există motive temeinice de bănuială în sensul Convenţiei.Totodata instanţa retine ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aibă aceeaşi greutate ca si probele care ar justifica o soluţie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul, până la exercitarea tuturor căilor de atac.

Considerând că temeiurile care au determinat arestuia impun în continuare privarea de libertate, că acestea nu au încetat, existând în continuare temerea că sub influenţa băuturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenţă, că este o persoană violentă în special sub influenţa băuturilor alcoolice, existând posibilitatea să se întâlnească cu celălalt coinculpat, A. D., sau cu mama victimei, S.M., precum şi rezonanţa socială a faptei comisă.

II. LATURA CIVILĂ

Sub aspectul laturii civile, la dosarul de urmărire penală, există declaraţia mamei victimei, S.M., , fila 9 dosar urm.pen. care precizează că constituie parte civilă în cauză, însă, la acel moment procesual nu a putut indica suma. Audiată în instanţă a precizat că doreşte ca inculpaţii să-i achite 70 de milioane de lei vechi cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli cu spitalizarea, cu înmormântarea fiului său, precum şi un miliard de lei vechi cu titlu de daune morale.

În dovedirea pretenţiilor depus la dosar chitanţe, facturi, bonuri toate având legătură cu evenimentul tragic petrecut, sunt cheltuieli pe care mama victimei le-a făcut cu internarea fiului, cu spitalizarea, sa, şi mai apoi cele legate de înmormântare, de pomeniri, după toate obiceiurile locului – fila 82 dosar instanţă, şi depoziţiile martorilor P.R. şi N.I..

Cu privire la pretenţiile solicitate, inc. A.I.D. a arătat în declaraţia sa – fila 36- că este de acord dă achite, jumătate, partea sa , de 35 de milioane de lei vechi, din cele materiale solicitate. Cu achitarea daunelor morale nu a fost de acord, arătând că suma este prea mare, şi nu dispune de atâţia bani.

Cum raportul de cauzalitate a fost dovedit, între acţiunile violente ale inculpaţilor şi rezultatul letal ivit – decesul părţii vătămate – precum şi celelalte condiţii ale răspunderii civile delictuale, urmează ca instanţa să admită în parte despăgubirile solicitate, respectiv costurile efectuate cu înmormântarea, potrivit datinilor , a pomenilor, şi parte din daune morale solicitate. Cu privire la valoarea, la cuantumul acestora apreciem ca fiind destul de mare.

De asemenea, unităţile sanitare s-au constituit părţi civile , Serviciul de Ambulanţă şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, urmând ca în baza aceloraşi dispoziţii generale ale răspunderii civile delictuale, coroborate cu dispoziţiile legii speciale, art. 313 din Legea 95/2006, inculpaţii să fie obligaţi să plătească suma de 8370,18 RON către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău şi suma de 622,9 RON către Serviciul de Ambulanţă Bacău, reprezentând cheltuielile efectuate cu transportul cu ambulanţa a părţii vătămate S.I. şi cu spitalizarea acesteia.

CHELTUIELI JUDICIARE

Vom consta că inculpaţii au avut apărători aleşi, precum şi partea vătămată S.M..

În temeiul art. 191 alin.1,2 C.pr.pen.va obliga pe fiecare inculpat la plata a câte 2.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi cheltuielile judiciare efectuate la urmărirea penală.

În temeiul art.334 C.pr.pen. admite cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului A.I.D. din art.174-175 alin.1 lit. i C.pen în art.183 C.pen. şi în consecinţă:

În temeiul art. 183 C.pen. cu art. 74 lit.a C.pen. art. 76 alin.2 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”, condamnă pe inculpatul A.I.D la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului A.I.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art.81 şi 82 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare , pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art.359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 C.pen.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C.pen. compută din pedeapsă durata executată prin reţinere în ziua de 02.06.2009.

În temeiul art.174-175 alin.1 lit. i C.pen şi art.74 lit.a C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „omor calificat” condamnă pe inculpatul P.I., la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului P.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit.b C.pen.

Menţine starea de arest.

În temeiul art.88 C.pen. compută din pedeapsa aplicată durata executată deja prin reţinere şi arest preventive începând cu data de 02.06.2009 la zi.

În temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.998 C.civ. admite în parte acţiune civilă formulată de partea civilă S.M. şi în consecinţă obligă pe cei doi inculpaţi în solidar , la plata sumei de 27.000 lei RON cu titlu de despăgubiri civile din care 7.000 RON cu titlu de daune materiale şi 20.000 RON cu titlu de daune morale.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro