404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Viol

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.768/P/2009 din 22.01.2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inc.H.S., pentru săvârşirea infracţiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 , 3 teza I Cod penal, cu aplicareaart. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că, la data de 26.12.2009, în jurul orei 23,00, prin inducerea în eroare şi folosind forţa, a condus-o pe partea vătămată P.I.G. în vârstă de 11 ani, într-un loc izolat la marginea satului G., jud. Bacău unde prin constrângere şi ameninţare a întreţinut cu aceasta un raport sexual oral.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr.332/110/2010 la data de 22.01.2010.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi; partea civilă P.I.G., reprezentantul său legal –mama acesteia – P.I., – fielele 40-41, martorii P.D., , R.O. etc. Inculpatul nu a dorit să de-a declaraţie în faţa instanţei, beneficiind de prevederile dispoziţiilor art. 70 alin.2 C.pr.pen.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : partea vătămată P.I.G. locuieşte împreună cu mama sa P.I., cu tatăl său vitreg, concubinul mamei, numitul P.M. şi alţi trei fraţi minori, la locuinţa tatălui vitreg din corn. G., jud. Bacău.

In seara zilei de 26.12.2009, în jurul orelor 22:00, mama părţii vătămate, numita P.I., împreună cu concubinul său s-au deplasat la balul organizat cu prilejul sărbătorilor de iarnă la căminul cultural din corn G. iar minora P.I.G. a rămas la domiciliu împreună cu ceilalţi trei fraţi, urmărind emisiunile difuzate pe programele de televiziune.

Inculpatul H.S. este văr primar cu numitului P.M., tatăl vitreg al părţii vătămate iar în acea seară aflase de la mama vărului sau că acesta împreună cu concubina sa este plecat la balul organizat pentru distracţia locuitorilor comunei, ştiind astfel că minorii se află singuri la domiciliu şi pentru că inculpatul avea cu vărul său, tatăl vitreg al părţii vătămate, un conflict mai vechi de natură patrimonială în legătură cu moştenirea bunurilor rămase de la bunicii comuni, inculpatul s-a deplasat la domiciliul vărului său, cu intenţia de a se răzbuna pe acesta.

Fiind sub influenţa alcoolului, inculpatul a bătut la uşă, a răspuns partea vătămată care îl cunoştea pe inculpat ca văr al tatălui vitreg pentru că acesta mai fusese primit în locuinţă şi altă dată în prezenţa părinţilor săi iar la solicitarea inculpatului partea vătămată a descuiat uşa şi 1-a primit pe inculpat în casă.

Prefacându-se că nu ştie unde sunt părinţii minorilor, inculpatul a

întrebat de aceştia, partea vătămată spunând că părinţii sunt plecaţi la bal. Inculpatul a solicitat părţii vătămate să-i dea un tricou pe care îl are într-un rucsac aflat în casă însă partea vătămată nu a găsit rucsacul, inculpatul renunţând, apoi acesta a mâncat din alimentele lăsate pe masă la plecare de către mama minorilor iar apoi inculpatul a părăsit locuinţa.

După plecarea inculpatului, la locuinţa în care se afla partea vătămată şi fraţii săi, au venit numitul P.O. şi bunica minorilor, numita P.M. care locuieşte în aceeaşi curte.

După aproximativ o oră de la plecarea sa din locuinţa părţii vătămate, inculpatul a revenit, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, partea vătămată i-a deschis uşa primidu-1 înăuntru iar inculpatul i-a solicitat părţii vătămate pe un ton ferm să îl însoţească la locuinţa numitului V.M. spunându-i că acolo se află şi părinţii părţii vătămate care o aşteaptă să îi dea nişte haine astfel cum îi mai dăduse şi altă dată. Partea vătămată a refuzat să plece împreună cu inculpatul dar la insistenţa acestuia a acceptat şi a plecat cu inculpatul spre locuinţa numitului V.M..

Inculpatul i-a propus părţii vătămate să meargă pe o scurtătură, prin locul numit „lutărie”, partea vătămată a acceptat şi când au ajuns în apropierea acestui loc, inculpatul a imobilizat-o pe partea vătămată, i-a pus mâna la gură solicitându-i să nu ţipe pentru altfel o va omorâ în plantaţia de salcâmi din apropiere. Partea vătămată a încercat să fugă însă inculpatul a prins-o, a lovit-o cu palmele peste faţă şi corp, a imobilizat-o şi a forţat-o să meargă la o distanţă de aproximativ 100 m de sat unde prin ameninţare şi violenţă, inculpatul a întreţinut cu partea vătămată un raport sexual oral apoi inculpatul a dat pantalonii părţii vătămate jos până în dreptul genunchilor şi a procedat la mângâierea cu limba în zona genitală a părţii vătămate timp de câteva minute, apoi a obligat-o pe partea vătămată să îl masturbeze până când s-a produs

ejacularea.

După obţinerea, în acest mod, a satisfacţiei sexuale, dar şi pentru că

partea vătămată continua să ţipe şi spunea că îi este frig, inculpatul a permis părţii vătămate să se îmbrace şi a însoţit-o pe aceasta pe drumul spre casă, solicitându-i să nu spună nimic părinţilor săi.

Ajungând în apropierea satului, inculpatul a auzit vocile persoanelor care o căutau pe partea vătămată şi a fugit înspre plantaţia de salcâmi, abandonând-o pe aceasta care s-a deplasat la domiciliu unde a povestit părinţilor săi cele petrecute.

Inculpatul s-a deplasat la locuinţa vărului său, numitul P.F., unde s-a culcat şi a dormit până în jurul orelor 03:00-04:00 când inculpatul s-a trezit şi dându-şi seama de gravitatea faptei săvârşite, a încercat să se sinucidă cu un cuţit de bucătărie cu care s-a tăiat în zona gâtului căzând în stare de inconştienţă, fiind ulterior transportat la spital.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească – actul de sesizare al numitei P.I.; proces verbal de conducere în teren şi planşa fotografică; proces verbal de conducere în teren şi planşa fotografică; declaraţia părţii vătămate P.I.G.; certificatul de naştere al părţii vătămate; raportul de expertiză medico legală nr. 3869/2009 al S.M.L. Bacău; raportul de expertiză medico legală nr. 3869/2009 al S.M.L. Bacău; declaraţiile martorilor P.I., R.G.,’ P.D., R.O.etc., declaraţiile inc. H.S. + probatoriul administrate parcursul cercetării judecătoreşti partea civilă P.I.G., reprezentantul său legal –mama acesteia – P.I., – fielele 40-41, martorii P. D., , R.O., etc.. Inculpatul nu a dorit să de-a declaraţie în faţa instanţei, beneficiind de prevederile dispoziţiilor art. 70 alin.2 C.pr.pen.

2. Î n drept fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1 ,3 teza I C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, acţiunea inculpatului de a imobiliza partea vătămată, de a o forţa să rămână împreună cu el şi să se deplaseze în locul izolat de la marginea satului, ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunii de lipsire de libertate iar acţiunea inculpatului de mângâiere a părţii vătămate în zona organelor genitale, inclusiv prin folosirea limbii.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.

Privitor la persoana şi conduita inculpatului se reţine că este necăsătorit, , nu are copii minori, are 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupaţie, fără loc de muncă, a mai fost condamnat – aşa cum rezultă din extrasul de cazie judiciar, fiind anterior condamnat de şapte ori, ultima condamnare luând-o în 2005 de la Jud. Podu Turc ului, prin sent.pen. 404/12.05.2005 la trei ani şi opt luni închisoare tot pentru săv. infr. de viol pre. de art. 197 alin.1 C.pen. cu art. 37 lit.b C.pen.

Din depoziţiile martorilor ce au fost audiaţi, toţi au arătat că inculpatul este un cetăţean deosebit de rău, că acesta este modul lui de viaţă, că totdeauna s-a ocupat de furturi, de tâlhării, de violat, de necinstit femei în vârstă. Martorii B.L. şi C., fiii uneia dintre victimele inculpatului, au arătat că nu merită să trăiască în societate, „că dacă ar avea un pistol, pe loc l-ar împuşca”.Toţi şi-au exprimat părerea că merită să stea arestat şi să execute o pedeapsă mare pentru ceea ce a făcut de-a lungul timpului,. Şi-au arătat îngrijorarea că orice fetiţă din sat ar putea fi de acum înainte victima inculpatului, aşa cum s-a întâmplat şi cu G.I.

Acest comportament imoral l-a avut şi faţă de mătuşa sa, P.M., care l-a crescut de mic, prin munca braţelor sale – el rămânând orfan – iar acum la maturitate a necinstit-o agresând-o sexual şi cu altfel de violenţe.

De asemenea, că pe timpul cercetărilor, cu ocazia reconstituirii faptei, deşi fusese reţinut, a continuat să adreseze ameninţări martorilor prezenţi, de felul că, indiferent de cât de mare ar fi pedeapsa ce ar primi-o când va ieşi din închisoare o să le arate el lor.

Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă inculpatului i se va interzice numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen.

Urmează, obligatoriu a-i aplica inc. şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal,

În privinţa stării de arest preventiv , în baza art. 350 C.pr.pen., urmează a fi menţinută, considerând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, că acestea nu au încetat, existând în continuare temerea că sub influenţa băuturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenţă, că este o persoană violentă în special sub influenţa băuturilor alcoolice, existând posibilitatea să se întâlnească cu anturajul său, cu consătenii săi , precum şi rezonanţa socială a faptei comisă, fapta fiind recent săvârşită.

Astfel, potrivit art. 88 C.pen. se va computa din pedeapsa de executat, ceea ce a executat deja prin reţinere şi arest preventiv de la 04.01.2010 la zi.

II. LATURA CIVILĂ

Mama victimei, reprezentantul legal P.I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea medicamentelor, a transportului de la domiciliu la spital, a alimentaţiei speciale şi 20.000 lei cu titlu de daune morale reprezentând suferinţa, sperietura prin care a trecut fiica sa minoră. Aceasta a fost audiată separat, în şedinţă nepublică, în lipsa inculpatului, pentru a asigura protecţia sa,

Părţii vătămate minore i-a fost asigurată asistenţa juridică de specialitate prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu de către instanţă.

Inculpatul nu a dorit să de-a declaraţie în faţa instanţei, aşa încât nu s-a putut stabili dacă este sau nu de acord cu achitarea acestor pretenţii.

Deci, în temeiul art. 14, 346 C.pr.pen., art. 998 C.civ.admite, în parte, pretenţiile civile formulate de partea civilă P.I. pentru fiica sa minoră I. G. şi în consecinţă va obliga pe inculpat să plătească acestei părţi civile suma de 15.000 RON din care 5000 cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli cu spitalizarea, tratamentul medicamentos, transportul acesteia la programările făcute de medici, cât şi vindecarea sa ulterioară, incluzând eliminarea stresului, evitarea unui incident cardiac la care minora este predispusă şi 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Avem în vedere actele medicale depuse la dosarul de urmărire penală, – concluziile SML Bc. fila 25 şi raportul psihologic al părţii vătămate ce a fost întocmit pe parcursul urmăririi penale, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – filele 26-30.

În ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale instanţa are in vedere situaţia de fapt în care s-au petrecut faptele, precum şi comportamentul ulterior al acesteia în rândul colegilor săi de şcoală şi a consătenilor săi, starea sa de sănătate modificată în urma incidentului avut. Toţi martorii au arătat cât este de schimbată micuţa în urma acestui conflict, cât de retrasă a devenit, cât de specială şi ruşinată este faţă de colegii ei. Nu mai poate merge singură în afara casei, doar însoţită de mama sa, cum se rupe de realitate şi cade pe gânduri. A fost tratată – prin metode medicale, tratament medicamentos şi chiar empiric – descântată de bătrânele satului şi de preoţi – toate pentru redresarea sa pentru a i se înlătura această stare, cu rezultate minore.

Abuzul s-a petrecut noaptea, când temperatura era scăzută, ceea ce a afectat starea fiziologică a G., aceasta fiind sumar îmbrăcată a suferit o hipotermie şi a necesitat mai mult timp pentru refacere. Însă imediat ce şi-a recăpătat puterea, a relatata cele întâmplate mamei sale. Aceasta a sesizat organele de poliţie.

Din relatările mamei şi a copilului reiese faptul că agresorul, deoarece are antecedente penale, este o persoană cu o imagine negativă, atât în familie cât şi în comunitate. De asemenea, numita P.I. susţine că acesta a fost acuzat de mai multe tentative de viol, iar în momentul în care fetiţa a dispărut de acasă, a anticipat că ar fi putut fi luată de numitul H.S..

Trăirile emoţionale ale G. vis-a-vis de abuzul sexual sunt dominate de sentimentul de vinovăţie şi de neputinţă, amplificate de reputaţia agresorului şi de faptul că ştia că „e o persoană rea şi totuşi l-a ascultat şi l-a urmat”.

Relatarea evenimentului traumatizant este o experienţă dificilă pentru copil şi manifestă o atitudine de retragere, reflectată în special prin limbajul non-verbal şi paraverbal – poziţie corporală închisă, evitarea contactului vizual, facies trist, tensionat, ritmul şi viteza de vorbire redusă.

În perioada imediat următoare agresiunii, copilul a refuzat să mai iasă din casă, tot timpul dorind să fie însoţită de mamă, manifestând dispoziţie disforică.

În prezenta minora este elevă în clasa a VI-a la şcoala din comună şi are rezultate buna la învăţătură.Aceasta este descrisă de mamă ca o fetiţă „foarte cuminte, tare liniştită şi prea timidă”, totodată este un mare ajutor în casă, deoarece participa activ la treburile din gospodărie şi supraveghează deseori fraţii mai mici.

Se va dispune plata din fondurile MJLC Către Baroul de Avocaţi Bacău a sumei de 200 lei cu titlu de onorariu avocat oficiu, pentru av. S.D. şi av. M. M. – pentru partea vătămată minoră.

Fiind în culpă procesuală, urmează ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, atât pe parcursul urmării penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, potrivit art. 191 C.pr.pen.

În temeiul art. 197 alin.1,3 teza I C.pen. cu art. 37 lit.b C.pen., pentru săvârşirea infracţiunii de “viol” condamnă inculpatul H.S. , în prezent aflat în Penitenciarul Bacău, la pedeapsa de 20 (douăzeci) ani închisoare şi 10 (zece) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a, lit,b C.pen.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului H.S. , pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit.b C.pen.

Menţine starea de arest.

În temeiul art.88 C.pen. compută din pedeapsa aplicată durata executată deja prin reţinere şi arest preventiv începând cu data de 04.01.2010 la zi.

În temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.998 C.civ. admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P.I.G. prin reprezentantul său legal P.I. şi în consecinţă inculpatul să plătească acestei părţi civile suma de 15.000 RON cu titlu de despăgubiri civile din care 5.000 RON cu titlu de daune materiale şi 10.000 RON cu titlu de daune morale.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro