404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Procedură penală

Prin sentinţa penală nr. 342 din 22.02.2010 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 4508/180/2009 s-a dispus:

A admis cererea de schimbare a încadrării juridice .

A dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faţă de inculpatul D.C. din infracţiunea de furt calificat prev de art 208 alin 1 -209 alin 1 lit e , g , i CPen cu aplic art 99 şu CPen şi cu aplic art art 33 lit a CPen , în infracţiunea de furt calificat prev de art 208 alin 1 -209 alin 1 lit g , i CPen cu aplic art 99 şu CPen şi cu aplic art art 33 lit a CPen .

1)- A condamnat pe inculpatul I.T. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat , prev de art 26 CPen raportat la art 208 alin 1-209 alin 1 lit g , i CPen cu aplic art 37 lit b CPen la pedeapsa de – 12 ani închisoare

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a , teza a II-a şi lit b Cod penal, în condiţiile art.71 al.2 Cod penal .

În temeiul art 88 CPen a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii pentru 24 ore din 10-03-2009 şi arestului preventiv de la 10-03-2009 până la zi

În temeiul art 350 CPP a menţinut starea de arest a inculpatului .

2)- A condamnat pe inculpatul D.C pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni :

A ) furt calificat ( faptă din 21/22-01-2009 ) , prev de art 208 alin 1-209 alin 1 lit g , i CPen cu aplic art 99 şu CPen , art 74 lit a , b , c CPen coroborat cu art 76 lit d CPen la pedeapsa de – 2 ani închisoare

B) furt calificat ( faptă din 05/06-02-2009 ) , prev de art 208 alin 1-209 alin 1 lit g , i CPen cu aplic art 99 şu CPen , art 74 lit a , b , c CPen coroborat cu art 76 lit d CPen la pedeapsa de – 2 ani închisoare

C) furt calificat ( faptă din 23-02-2009 ) , prev de art 208 alin 1-209 alin 1 lit g , i CPen cu aplic art 99 şu CPen , art 74 lit a , b , c CPen coroborat cu art 76 lit d CPen la pedeapsa de – 2 ani închisoare .

În temeiul art 33 lit a CPen coroborat cu art 34 lit b CPen a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea .

Pedeapsă de executat – 2 ani închisoare .

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit b Cod penal, în condiţiile art.71 al.2 Cod penal , după împlinirea vârstei de 18 ani .

În temeiul art 81 CPen a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei .

În temeiul art 110 CPen a stabilit termen de incercare 4 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotariri.

A atras atentia inculpatului asupra prev art 83 C Pen.

În temeiul art 71 alin 5 CPen a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

În temeiul art 88 CPen a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii pentru 24 ore din 06-03-2009 şi arestului preventiv de la 06-03-2009 până la 16-11-2009.

În temeiul art 14,346 CPP coroborat cu art 998 , 1000 alin 2 CCiv a obligat pe inculpatul D.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente să plătească părţii civile SC M.S.B. SRL suma de 3.820 lei şi suma de 7247 lei către partea civilă SC F.I. SRL BUCUREŞTI punct de lucru în mun Iaşi, cu titlu de despăgubiri civile.

În temeiul art 14,346 CPP coroborat cu art 998CCiv , art 999 CCiv şi art 1000 alin 2 CCiv a obligat, în solidar pe inculpaţii I.T. şi D.C. , pe inculpatul D.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente , să plătească părţii civile SC D.R. SA BACĂU suma de 92.467,87 lei , cu titlu de despăgubiri civile .

A respins celelalte pretenţii ca nefondate .

S-a luat act că inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi.

În baza art.191 al.1,2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul I.T. la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art.191 al.1 , 2 , 3 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul D.C. , în solidar cu părţile responsabile civilmente , la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpatul D.C., în noaptea de 21/22.01.2009, a sustras din spaţiul aparţinând S.C. M.S.B. SRL Bacău, situat în Bacău, , suma de 3820 lei şi un telefon mobil marca N. 1600; în noaptea de 05/06.02.2009, a sustras din magazinul aparţinând SC D.R. SA Bacău, situat în Bacău produse electronice, audio – video, telefoane mobile şi bani, în valoare de 92 467,86 lei; în seara de 23.02.2009, a sustras aparatură electronică (camere de luat vederi şi telefoane mobile) – în valoare de 7247 lei de la S.C. F.I. SRL Bucureşti, punct de lucru – Iaşi.

În ceea ce priveşte furtul comis din magazinul aparţinând SC D.R. SA Bacău, inculpatul D.C. a fost ajutat de către inculpatul I.T. şi învinuitul I.C., care l-au ajutat la scoaterea bunurilor din magazin, au tăinuit bunurile provenite din furt şi le-au comercializat.

Faptele de furt comise de către inculpatul D.C. au fost săvârşite prin acelaşi mod de operare şi anume: acesta intra în incinta societăţilor comerciale menţionate mai sus, în timpul programului de lucru, se ascundea fie în diferite încăperi, fie după articolele voluminoase, rămânând ascuns până după plecarea angajaţilor din incinte, moment în care ieşea din locul în care era ascunşi sustrăgea articolele vizate din timpul zilei.

În acest sens, în seara de 21.01.2009, inculpatul D.C. a intrat, aproape de ora închiderii, în SC M. Sport SRL, într-o încăpere, pentru a se uita la un televizor şi, profitând de neatenţia angajatelor, s-a ascuns după un birou. După terminarea programului şi închiderea agenţiei, inculpatul a ieşit din locul în care s-a ascuns, mergând prin încăperi pentru a căuta bunuri. Într-un birou, a găsit în sertar diferite chei cu care a deschis seiful societăţii, de unde a luat suma de 3820 lei, precum şi un telefon mobil marca N. 1600, aflat pe birou. Cu valorile sustrase asupra sa, inculpatul a părăsit locul faptei, ieşind din societatea comercială pe un geam al uşii de acces, geam pe care l-a desfăcut cu o şurubelniţă. Inculpatul a vândut unei persoane recunoscute telefonul, pentru suma de 30 lei. Banii i-a cheltuit în interes personal, pierzând suma de 1000 lei la o sală de jocuri electronice, iar de restul cumpărându-şi alimente şi obiecte de îmbrăcăminte.

Cu ocazia cercetărilor la faţa locului, a fost identificată şi ridicată o geacă de culoare neagră, pe care inculpatul a recunoscut-o ca fiind a sa, precizând că a uitat-o la faţa locului. Au fost ridicate urme papilare, atât de pe geamul scos din rama uşii de acces, cât şi de pe un bilet găsit în buzunarul hainei uitate în incinta societăţii, iar în urma raportului de constatare tehnico – ştiinţifică, a rezultat faptul că acestea aparţin inculpatului D.C..

În noaptea de 05/06.02.2009, inculpatul rămas în incinta magazinului aparţinând SC D.R. SA Bacău, a sustras de pe rafturile de prezentare mai multe camere video, aparate foto, telefoane mobile şi radio – CD – uri, precum şi suma de 3850 lei, aflată în casieria societăţii şi un telefon mobil marca N. 6300, aparţinând şefului de magazin, H.L., telefon aflat pe un birou (bunul fiind recuperat şi restituit în cursul cercetărilor).

Din actele efectuate rezultă faptul că, în cursul lunii decembrie 2008, inculpatul D.C. l-a cunoscut pe inculpatul I.T. într-o sală de internet din municipiului Bacău, împrietenindu-se cu acesta şi, pe fondul abandonului şcolar, D.C. a locuit în diferite perioade de timp la domiciliul inculpatului I.T.. La începutul lunii februarie 2009, I.T. i-a propus lui D.C. să sustragă bunuri din magazinul D., motiv pentru care aceştia au studiat modul de amplasare a sistemului de alarmă, precum şi locuri în care D.C. se putea ascunde pentru a putea rămâne în magazin pe timpul nopţii.

Astfel, în seara de 05.02.2009, inculpaţii D.C., I.T., împreună cu învinuitul I.C. au plecat cu un autoturism condus de o persoană necunoscută, autoturismul fiind parcat pe o stradă lăturalnică în apropierea magazinului D., după care inculpaţii şi învinuitul au intrat în magazin, plimbându-se prin interior. Inculpatul D.C. a mers la etajul magazinului, unde s-a ascuns în spatele unei combine frigorifice, iar după terminarea programului şi plecarea angajaţilor, acesta a ieşit din ascunzătoare şi a coborât la parter, unde se afla biroul în care se aflau încasările zilnice, de unde a sustras suma de 3850 lei, precum şi telefonul aparţinând şefului de magazin, H.L.. De pe acest telefon, inculpatul D.C. l-a sunat pe inculpatul I.T., aflat în autoturismul parcat în apropiere, acesta vizualizând intrarea principală a magazinului. În momentul deplasării prin magazin, inculpatul D.C. a declanşat sistemul de alarmă, în faţa magazinului sosind agenţii firmei de pază, care au constatat că nu existau urme de efracţie şi de forţare a intrărilor şi ferestrelor, lucru care s-a repetat de două ori, inculpatul D.C. fiind informat şi avertizat telefonic de către inculpatul I.T. cu privire la intervenţiile agenţilor de pază.

De la parterul magazinului, de pe rafturi, inculpatul D.C. şi-a însuşit mai multe camere video, aparate foto, telefoane mobile şi radio – CD – uri, pe care le-a pus într-o geantă ce o avea asupra sa, precum şi nişte sacoşe găsite în magazin. După aceasta, inculpatul D.C. s-a deplasat într-o încăpere din incinta magazinului, în partea din spate, de unde a smuls firele de la un senzor de alarmă, după care a forţat uşa de acces spre exterior a magaziei, ieşind afară cu bunurile sustrase asupra sa. Aici, inculpatul a fost aşteptat de către persoanele cu care venise, împreună cu care a plecat spre domiciliul inculpatului I.T., bunurile fiind împărţite între inculpaţi, învinuit şi persoana necunoscută, conducătorul autoturismului, acesta luând cea mai mare parte a bunurilor, spre a le comercializa. Din declaraţiile inculpatului D.C. se reţine faptul că o parte din bunuri au fost vândute unui tânăr cunoscut cu apelativul G. „BMW”, ulterior identificat ca fiind R.G.I. şi de la care au fost ridicate 5 telefoane mobile şi un aparat foto digital, cumpărate de acesta de la inculpatul I.T., 3 dintre telefoanele mobile fiind identificate după seria IMEI ca făcând parte din telefoanele sustrase din magazinul D.R..

În cauză, partea vătămată a arătat, prin reprezentantul ei, că se mai constituie parte civilă cu suma de 90.490,86 lei, întrucât, în timpul cercetărilor, i-au fost restituite bunuri în valoare de 1977 lei.

Cu privire la fapta comisă în municipiul Iaşi, s-a reţinut faptul că inculpatul D.C., la data de 23.02.2009,. împreună cu I.T. şi o altă persoană, s-au deplasat în municipiul Iaşi, cu un autoturism aparţinând acesteia din urmă.

În dreptul magazinului F., inculpatul I.T. i-a propus inculpatului D.C. să sustragă bunuri şi de acolo prin modul de operare consacrat.

Inculpatul D.C. a intrat în magazin în jurul orelor 1830, s-a ascuns după nişte cutii folosite pentru ambalarea produselor şi a aşteptat ora închiderii. După ce magazinul s-a închis, inculpatul D.C. a mers în partea din spate a magazinului, de unde şi-a însuşit câteva telefoane mobile, iar cu ajutorul unui cutter a tăiat cablurile senzorilor de alarmă. Cu acelaşi instrument, a tăiat şi cablurile cu care erau fixate de raft telefoanele mobile şi camere foto, însuşindu-şi-le şi transportându-le cu o sacoşă. Fiind anunţat telefonic de către inculpatul I.T. că vin agenţii de pază, D.C. s-a deplasat la uşa de acces din spatele magazinului, pe care a deschis-o cu cheia ce se afla în lacăt, părăsind incinta societăţii comerciale. Prejudiciul cauzat societăţii comerciale SC F. Iaşi este de 13.213 lei, după comiterea faptei inculpaţii întorcându-se în municipiul Bacău, la domiciliul lui I.T..

Două dintre telefoanele mobile sustrase din cadrul acestui magazin, precum şi un aparat foto marca O., au fost predate organelor de poliţie de numitul R.G.I., acestuia fiindu-i date spre comercializare de către I.T..

Pe parcursul cercetărilor, inculpatul D.C. a recunoscut săvârşirea celor trei fapte de furt, atât la organele de cercetare penală, cât şi în faţa judecătorului, care a soluţionat cererea privind arestarea preventivă (furtul comis pe raza municipiului Iaşi), descriind modul de operare şi arătând identitatea complicilor.

Faptele au fost dovedite prin plângerile părţilor vătămate, proces – verbal de identificare după urme papilare (furtul de la SC M. S.B. SRL Bacău şi furtul de la SC F. – punct de lucru Iaşi), înregistrări video efectuate cu camerele de supraveghere din incinta magazinelor SC F. – punct de lucru Iaşi şi SC D.R. Bacău, declaraţii de martori, adrese şi declaraţii de prejudiciu, proces – verbal reconstituire (furtul comis la SC D.R. SA Bacău) în prezenţa martorilor asistenţi şi a apărătorului desemnat din oficiu, din cadrul Baroului Bacău, declaraţia inculpatului, prin care acesta recunoaşte faptele şi arată modul de operare la cele două societăţi comerciale .

În ceea ce priveşte faptele reţinute în sarcina inculpatului I.T. din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut:

În cursul lunii decembrie 2008, inculpatul I.T. l-a cunoscut pe inculpatul D.C. într-o sală de internet din mun.Bacău, împrietenindu-se cu acesta şi oferindu-i adăpost la domiciliul său, în diferite perioade de timp, totodată învăţându-l diferite modalităţi de operare pe care să le folosească la săvârşirea infracţiunilor de furt .

La începutul lunii februarie 2009, cei doi s-au înţeles să sustragă bunuri din magazinul D.

Astfel, în noaptea de 05/06.02.2009, inculpatul minor D.C., în urma acestei înţelegeri prealabile cu inculpatul I.T., a sustras bunuri electrocasnice din incinta magazinului D., în valoare de 88.667,86 lei, precum şi suma de 3800 lei, bunurile fiind comercializate de inculpatul I.T. .

După ce în prealabil cei doi au studiat amplasamentul magazinului, poziţia camerelor de supraveghere şi a sistemului de alarmă, în seara zilei de 05.02.2009 în jurul orelor 19,00, conform înţelegerii, cei doi inculpaţi împreună cu fratele inculpatului I.T., învinuitul I.C. şi încă o persoane rămasă neidentificată până în prezent, au plecat de la domiciliul inculpatului I.T., cu un autoturism de culoare verde .

Odată ajunşi la sediul magazinului, minorul a urcat la primul etaj unde s-a ascuns după o combină frigorifică, în timp ce restul grupului a rămas în magazin, aspect dovedit cu înregistrările video ale camerelor de supraveghere ale magazinului . După închiderea programului, inculpatul minor a ieşit din ascunzătoare şi a coborât la parter, de unde din casa de marcat, a sustras încasările zilnice, în sumă de 3850 lei, precum şi un telefon marca N. 6300 aparaţinând şefului de magazin H.L. .

De pe acest aparat minorul, întrucât nu mai reţinea numărul de telefon al inculpatului I.T. a sunat un prieten comun cu nr. de telefon 0753/540145 .

Legătura între cei doi inculpaţi s-a ţinut prin intermediul numerelor de telefon xxxxxxxx şi numărul de telefon aparţinând şefului de magazin H.L., respectiv 0744/957236 (D.C. ).

Inculpatul I.T., aflat în parcarea de vis-a-vis de magazin ar fi trebuit să stea de pază şi să-i comunice minorului când să coboare la raionul de telefoane mobile, întrucât din exterior putea fi observat în timp ce sustrăgea bunurile .

În momentul deplasării prin magazin inculpatul minor a declanşat sistemul de alarmă de trei ori şi la faţa locului au sosit agenţii ce asigurau intervenţia în caz de efracţie , în tot acest timp minorul fiind informat prin telefon de către inculpatul I.T. despre momentele în care poate acţiona, în funcţie de sosirea şi plecarea agenţilor de intervenţie .

Bunurile constând în telefoane mobile, radio-casetofoane, camere foto şi video digitale au fost încărcate de minor într-o geantă şi mai multe sacoşe , iar cu acestea s-a deplasat în spatele magazinului unde se afla o uşă pentru primire marfă . După forţarea sistemului de închidere a acesteia, minorul a fost ajutat să transporte bunurile cu aceeaşi maşină şi de către aceleaşi persoane cu care venise, bunuri ce au fost transportate la domiciliul lui I.T. . Acesta s-a ocupat de vânzarea produselor, a doua zi comunicându-i minorului că le-a vândut unui cetăţean din Republica Moldova şi sfătuindu-l totodată să părăsească mun.Bacău pentru o perioadă de timp pentru a nu fi găsit de către organele de poliţie .

În urma declaraţiilor inculpatului minor, la data de 10.03.2009 a fost identificat martorul R.G.I., din depoziţia căruia se desprinde că este un mai vechi client al inculpatului şi că, în cursul lunii februarie 2009 a achiziţionat de la inculpatul I.T. diverse bunuri electronice, printre care şi un număr de trei telefoane mobile marca N. , ale căror serii de identificare corespund celor sustrase în noaptea de 05/06.02.2009, unul dintre acestea fiind telefonul marca N. 6300 pe care l-a utilizat minorul şi apoi inculpatul I.T., aparţinând şefului de magazin H.L.. De altfel, martorul a predat acest aparat pe bază de dovadă în data de 10.03.2009. De asemenea martorul a indicat faptul că l-a văzut pe inculpat în mai multe rânduri într-un autoturism de culoare verde .

Fiind audiat , inculpatul nu recunoaşte săvârşirea faptei, însă din coroborarea probelor rezultă cu certitudine că acesta a participat în calitate de complice la săvârşirea acesteia, apărările acestuia neputând fi reţinute fiind în vădită contradicţie cu situaţia de fapt şi neprobate prin intermediul vreunui mijloc de probă . Astfel, acesta declară că în seara zilei de 05.02.2009, în jurul orelor 18,30 s-a aflat în incinta magazinului D. cu un prieten pentru a contracta un credit, apoi s-a plimbat prin oraş până în jurul orelor 23,00, a stat aproximativ o oră la club , după care a plecat la domiciliu .

Întrucât prin încheierea din data de 24.04.2009 s-a admis propunerea Parchetului autorizându-se solicitarea pentru comunicarea datelor reţinute de furnizorul de servicii şi comunicaţii electronice SC”O.”SA , emiţându-se în aceste sens Autorizaţia nr.002/5339/2009, în urma informaţiilor primite de la furnizotul de servicii s-au demonstrat următoarele :

Inculpatul folosea aparatul telefonic marca A., care cu ocazia percheziţiei domiciliare a fost găsit şi ridicat de la locuinţa sa. Pe acest aparat telefonic inculpatul a activat şi dezactivat mai multe cartele telefonice cu diferite numere de telefon , cartela cu numărul de telefon găsită asupra sa – xxxxxxxxxx .

În momentul săvârşirii infracţiunii, inculpatul s-a folosit de o cartelă prepaid cu numărul de telefon xxxxxxxxxx, cartela activată la data de 22.01.2009 . Dovada că inculpatul a participat la săvârşirea faptei o constituie împrejurarea că, la scurt timp după comiterea furtului, la data de 06.02.2009 ora 01.27.28 pe aparatul telefonic cu seria xxxxxxxxxxxxxxx (aparţinând şefului de magazin H.L. ) inculpatul a introdus cartela cu numărul său xxxxxxxxxxxxx, pe care a dezactivat-o de pe acest aparat în aceeaşi zi la ora 01.58.36 .

Inculpatul a folosit numărul de telefon xxxxxxxxxxxxx numai până pe data de 06.02.2009 ora 00.44.32, oră la care a fost dezactivată cartela cu acest număr . Din lista convorbirilor telefonice se observă că numărul de telefon cu care a comunicat în acea noapte este xxxxxxxxxxxx aparţinând şefului de magazin H.L., care , conform declaraţiilor minorului D.C. a fost folosit pentru comunicare .

Astfel, începând cu ora 21.19.45 inculpatul I.T. îl apelează pe D.C. la orele : 21.19.45 , 21.25.44, 22.04.31, 22.08.14, 22.10.11, 22.26.35, 22.40.24, 22.48.45, 22.57.34, 22.58.42, 23.00.53, 23.05.13, 23.09.30, 23.09.49, 23.09.49, 23.15.48, 23.26.53, 23.28.03 , 23.33.35, 23.39.37, 00.03.14, 00.13.39, 00.14.27, 00.19.25, 00.23.17, 00.27.05, 00.29.28, 00.43.35.

Toate celelalte numere de telefon folosite din data de 05.02.2009 ora 08.51.31 şi până în data de 06.02.2009 se regăsesc în lista numerelor reţinute în memoria telefonului ridicat de la inculpat , numere de telefon de la care a primit sau către care au fost direcţionate apelurile inculpatului în mai multe rânduri .

Declaraţiile inculpautlui D.C. prin care acesta arată faptul că de pe telefonul aparţinând şefului de magazin cu numărul xxxxxxxxxxxx a sunat un prieten pentru a afla numărul inculpatului I.T., persoana având numărul de telefon xxxxxxxxx, se coroborează cu listingul unde se observă că la ora 21.15.53 a fost efectuat un apel către numărul de telefon xxxxxxxxxxx şi începând cu ora 21.17.18 minorul a primit în mod constant apeluri de la I.T. xxxxxxxxxxxxxxxx până la ora 00.44.32 .

Martorul R.G.I. declară că, în cursul lunii februarie, fără a reţine exact data, în jurul orelor 22,00 – 23,00, a fost sunat de inculpatul I.T., pentru a se întâlni în vederea achiziţionării unor bunuri, însă fiind târziu i-a comunicat să-l sune a doua zi . Acest fapt se confirmă prin consultarea listingului nr. de telefon xxxxxxxxxxxx, unde la poziţia 81 din anexa 2, pag.nr.2, apare nr. de telefon xxxxxxxxxxxxx ca fiind apelat la ora 22.52.57, număr de telefon pe care martorul îl indică ca aparţinându-i .

A doua zi, în data de 06.02.2009 inculpatul foloseşte o altă cartelă cu nr. de telefon 0747/970569, număr de pe care în aceeaşi zi, la orele 09.51.27, 11.18.08 , 11.40.46, 11.50.23, 12.05.45, 14.36.47 în apelează din nou, în mai multe rânduri pe acest martor.

Fapta aşa cum a fost descrisă s-a probat prin coroborarea declaraţiilor inculpatului minor D.C., cu cele ale martorului R.G.I. , procesul verbal de predare-primire a unei părţi din bunurile sustrase, declaraţia părţii vătămate ce confirmă sustragerea acestor bunuri , precum şi fotografii de pe sistemul de supraveghere video al magazinului, toate acestea fiind coroborate cu datele solicitate prin autorizaţia nr.002/5339/2009 din 24.04.2009 .

Societatea prejudiciată SC”D.R.”SA , prin reprezentant legal a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 90.490,86 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase .

Fapta descrisă mai sus s-a probat cu : plângere şi listă cuprinzând bunurile sustrase , constituire parte civilă, proces verbal predare-primire, proces verbal de cercetare la faţa locului, planşa fotografică cu aspecte fixate la data de 17.03.2009, cu ocazia examinării obiectelor ridicate de la martorul R.G.I., declaraţii inculpat D.C., plângerea şi declaraţiile reprezentant parte vătămată H.L., declaraţie martor R.G.I., proces verbal de ridicare a bunurilor de la martor R.G.I. şi de predare primire, proces verbal încheiat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului I.T. şi planşa foto cu aspectele fixate cu această ocazie, declaraţie martori asistenţi C.I., I.C.L., declaraţii inculpat I.T., proces verbal încheiat cu ocazia verificării agendei telefonice a inculpatului I.T., planşa foto de pe camera video din data de 05.02.2009 cu I.T. şi numitul K. , raport de intervenţie al SC”R.”, societate de intervenţie şi pază din noaptea de 05.02.2009, adresa SC”O.” , anexe cu datele solicitate prin autorizaţia nr.002/5339/2009 din 24.04.2009 .

Fapta inculpatului I.T., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat săvârşită în dauna SC”D.R.” Bacău, prevăzute şi pedepsite de art.26 rap.la art.208 alin.1- 209 alin.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal şi art.37 lit.b Cod penal .

Inculpatul I.T. nu a recunoscut participarea la săvârşirea infracţiunii nici în cursul urmăririi penale , când a negat vehement că ar fi participat la săvârşirea faptei , pentru ca în cursul cercetării judecătoreşti , abia după ce a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv , să afirme că doar a fost sunat de către inculpatul D. care i-a spus că se află în incinta D. şi i-a comunicat ce bunuri să sustragă .

Declaraţia dată de inculpat este nesinceră şi a fost dată de acesta cu intenţia de a împiedica aflarea adevărului , respectiv rolul pe care l-a avut în săvârşirea de către inculpatul minor a infracţiunilor , aflarea celorlalţi complici , ascunderea bunurilor precum şi împiedicarea recuperării acestora .

Potrivit agendei telefonice pusă la dispoziţia organelor de anchetă de către inculpatul I.T. aflată la fl 242 din rechizitoriul nr 2880/P/2009

la poziţia 2 există nr de telefon xxxxxxxxxxx aparţinând numitului A. ,

la poziţia nr 10 nr de telefon xxxxxxxxx aparţinând numitului A..,

la poziţia 25 există nr de telefon xxxxxxxxxx aparţinând numitului C.G.

la poziţia 26 există nr de telefon xxxxxxx aparţinând numitului C.,

la poziţia 38 există nr de telefon xxxxx aparţinând numitului D.,

la poziţia 39 există nr de telefon xxxxxxxx aparţinând numitului D.

la poziţia 42 nr de telefon xxxxxxxx aparţinând numitului E. ,

la poziţia 50 nr de telefon xxxxxxxxx aparţinând numitului G. ,

la poziţia 57 există nr de telefon xxxxxx aparţinând numitului G.

la poziţia 74 există nr de telefon xxxxxxxx aparţinând numitului K.

la poziţia 84 nr de telefon xxxxxxxx aparţinând numitului M.

la poziţia 92 nr de telefon xxxxxxxxx aparţinând numitului M.

la poziţia 107 există nr de telefon xxxxxxxxxx aparţinând numitului P.

la poziţia 135 nr de telefon xxxxxxxxx aparţinând numitei S.

la poziţia nr 137 nr de telefon xxxxxxxxxx aparţinând numitului T.

În agenda pusă la dispoziţia organelor de anchetă de către inculpat nu figurează nr. de telefon xxxx aparţinând şefului de magazin de la D. numitul H.L. .

În intervalul orar 2119 şi până la 0043 nr de telefon xxxxxxxx apelează în nenumărate rânduri numărul de telefon xxxxxxxx aparţinând şefului magazinului H.L. şi , potrivit declaraţiei inculpatului D , pe care a fost sunat de către inculpatul T. şi prin care îi spunea ce bunuri să sustragă şi când să se ascundă la apariţia agenţilor de pază , sesizaţi de alarma silenţioasă din magazin.

Toate convorbirile purtate cu persoanele din agenda telefonică , au dovedit în mod clar că utilizatorul numărului de telefon xxxxxxxx a fost inculpatul I.T. .

Acest lucru este confirmat şi de declaraţia inculpatului D.C. , care precizează că în timp ce se afla în magazine , a ţinut legătura permanent cu inculpatul I.T. prin intermediul telefonului aparţinând şefului de magazine H.L. .

Nu poate fi o coincidenţă faptul că nr de telefon xxxxxxxx la ora 1534 şi la ora 1637 apelează numărul de telefon xxxxxxxx ce figurează în agenda inculpatului I. ca , TATA/1 .

Deasemenea nu poate fi o coincidenţă că în ziua de 05-02-2009 inculpatul I.T. a fost filmat în timp ce se afla împreună cu o altă persoană despre care declară că se numeşte C.I. în incinta magazinului D. .

Din declaraţia martorului R.G.I. a rezultat că a cumpărat de la inculpatul I.T. mai multe bunuri constând în aparate foto digitale , telefoane mobile şi alte bunuri .

Din depoziţia aceluiaşi martor a rezultat că în cursul lunii februarie 2009 , nu mai reţine ora , dar precizează că era în jurul orei 2200 -2230 , când a fost sunat pe telefonul mobil cu nr xxxxxxx , de către inc I.T. , care i-a propus să se întâlnească pentru a-i vinde nişte bunuri .

La poziţia 50 din agenda inculpatului I.T. , nr de telefon xxxxxxx aparţine numitului G. BMW , persoană pe care a apelat-o în seara zilei de 05-02-2009 .

Potrivit listingului telefonic la ora 2252 nr de telefon xxxxxxx apelează numărul de telefon xxxxxxxxxx ce figurează în agenda inculpatului G.

Martorul i-a solicitat inculpatului să se întâlnească altă dată , lucru care s-a şi întâmplat , cu aceea ocazie martorul văzând că inculpatul a venit însoţit de un alt individ , cu o maşină culoare verde şi a văzut că aveau într-o pungă mai multe aparate foto digitale şi telefoane de diferite mărci S.,O.,N. , achiziţionând mai multe astfel de bunuri pe care ulterior le-a predate organelor de poliţie pe bază de proces verbal .

Unul din bunurile cumpărate de martor de la inculpatul I.T. şi predat organelor de poliţie a fost identificat de partea vătămată SC F.I. pct de lucru Iaşi ca fiind sustras în seara zilei de 23-02-2009 .

Acest fapt întăreşte declaraţia inculpatului minor din care rezultă că la data de 23-02-2009 a sustras bunuri din magazinul aparţinând SC F.I. , împreună tot cu inculpatul I.T. , în aceeaşi manieră .

Întregul probatoriu administrat în cauză a dovedit în mod indubitabil , că inculpatul I.T. a avut un rol determinant în săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa , modalitatea de săvârşire a faptei , care a fost astfel gândită încât răspunderea penală să cadă eventual doar în sarcina inculpatului minor , cu scopul de a nu exista probe împotriva inculpatului Iordache şi astfel să nu poată fi tras la răspundere , el fiind cel ce urma să se folosească nestingherit de produsul infracţiunii , de asemenea nici ceilalţi participanţi , complici , tăinuitori să nu poată fi descoperiţi .

Un alt aspect deosebit de important la individualizarea pedepsei a ţinut de locul săvârşirii faptei , respectiv în centrul oraşului Bacău , aspect ce denotă că au fost efectuate acte premergătoare , pentru identificarea camerelor de supraveghere , a senzorilor şi a celorlalte sisteme de securitate , astfel încât fapta să poată fi descoperită cât mai greu .

Stabilindu-se vinovăţia inculpaţilor s-a dispus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie pentru inculpatul I.T., iar pentru inculpatul minor s-a apreciat că scopul educativ al acesteia poate fi atins şi fără executare, în cauză fiind îndeplinite condiţiile art. 82 din cp.

În cauză partea civilă SC D.R. Bacău a făcut în cursul urmăririi penale, prin procesul verbal de inventariere a bunurilor, dovada unor daune materiale în valoare de 92.467,87 lei, instanţa, potrivit prevederilor art 998 CCiv , 999 Cod civil şi 1000 alin 2 CCIV potrivit căruia ,, cel ce cauzează un prejudiciu altuia este obligat al repara” , a obligat pe inculpaţi în solidar, inculpatul minor D.C., în solidar cu părţile responsabile civilmente,la plata acestor daune .

În cauză partea civilă SC „F.I.”SRL Bucureşti , punct de lucru în Iaşi a făcut în cursul urmăririi penale, prin procesul verbal de inventariere a bunurilor, dovada unor daune materiale în valoare de 7247 lei, instanţa, potrivit prevederilor art 998 CCiv , 999 Cod civil şi 1000 alin 2 CCIV potrivit căruia ,, cel ce cauzează un prejudiciu altuia este obligat al repara” , a obligat pe inculpatul minor D.C., în solidar cu părţile responsabile civilmente,la plata acestor daune .

În cauză partea civilă SC „M.S.B. ”SRL Bacău , a făcut în cursul urmăririi penale, prin procesul verbal de inventariere a bunurilor, dovada unor daune materiale în valoare de 3820 lei, instanţa, potrivit prevederilor art 998 CCiv , 999 Cod civil şi 1000 alin 2 CCIV potrivit căruia ,, cel ce cauzează un prejudiciu altuia este obligat al repara”, a obligat pe inculpatul minor D.C., în solidar cu părţile responsabile civilmente,la plata acestor daune .

La determinarea cauzei şi condiţiilor care au dus la săvârşirea faptei nu au stat manifestări negative ale inculpatului care să genereze ideea că există manifestări antropologice, fizico.logice, psihologice, etc. care să conducă la ideea că acesta nu poate fi resocializat decât prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, chiar şi în condiţiile în care s-ar aplica dispoziţiile art. 81 Cod penal.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul I.T. fără nici o motivare în cererea scrisă.

Oral în faţa instanţei, personal şi prin apărător, apelantul-inculpat a criticat hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pe care o consideră extrem de severă în raport de fapta reţinută, valoarea prejudiciului şi datele ce conturează persoana sa.

De asemenea s-a criticat hotărârea şi sub aspectul laturii civile considerând că prejudiciul la care a fost obligat inculpatul către S.C. D.R. Bacău este exagerat, acesta nefiind probat.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate iar pe fond reducerea pedepsei aplicate şi obligarea la plata despăgubirilor civile în măsura în care acestea au fost dovedite.

Tribunalul examinând actele şi lucrările dosarului în raport de motivul invocat şi din oficiu constată următoarele:

Astfel instanţa de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză pe baza cărora în mod corect a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului.

Referitor la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului I.T. tribunalul constată că instanţa de fond nu a făcut o apreciere temeinică a dispoziţiilor art. 72 din cp aplicând acestuia o pedeapsă severă în raport de fapta comisă, valoarea prejudiciului şi datele ce conturează persoana inculpatului.

Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracţiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ţinând cont de importanţa valorii lezate şi de gravitatea vătămării la care e supusă aceasta, dar individualizarea judiciară se face post delictum de instanţa judecătorească şi constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă şi la un infractor care trebuie reeducat.

Este de la sine înţeles că, pentru ca o pedeapsă concretă să-şi atingă scopul şi, implicit, să contribuie la realizarea ţelurilor politicii penale, ea trebuie să acţioneze plenar, prin toate funcţiile sale. Aceasta înseamnă că acea pedeapsă trebuie astfel aleasă şi dozată încât – prin ambele sale funcţii – să realizeze un maximum de efect preventiv în ceea ce-l priveşte pe infractor şi, în mod corespunzător, dar indirect, un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalţi membri ai colectivităţii. Aceasta mai înseamnă că fiecare funcţie a pedepsei respective trebuie să-şi îndeplinească – desigur, în corelaţie cu cealaltă şi fără a anihila ori slăbi acţiunea acesteia – în modul cel mai complet şi eficient acţiunea specifică.

Orice pedeapsă aplicată şi executată adresându-se unei anumite persoane concrete, care a săvârşit o anumită infracţiune, este evident că funcţiile sale nu vor putea acţiona eficient în direcţia prevenirii decât dacă, prin genul şi întinderea sa, va fi perfect adaptată cazului individual concret. O asemenea adaptare implică, în primul rând, luarea în considerare a faptei săvârşite, nu ca entitate abstractă, ci ca realitate concretă, ca acţiune sau inacţiune particularizată prin unele trăsături specifice, având un rezultat determinat calitativ şi cantitativ şi săvârşită în contextul unor anume situaţii, stări sau împrejurări. Toate cele de mai sus imprimă infracţiunii o gravitate proprie, de care trebuie să se ţină seama la aplicarea pedepsei concrete. A aplica o pedeapsă necorespunzătoare acestei gravităţi, ar însemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privaţiuni sau restricţii, necesar pentru a corecta conduita sa, fie, dimpotrivă, a-i impune o suferinţă care, datorită intensităţii sale reduse, în loc să-l intimideze şi să-l îndrepte, mai degrabă îl încurajează să persevereze în încălcarea legii penale. Adaptarea pedepsei implică, în al doilea rând, cerinţa de a se ţine seama, sub multiplele ei aspecte, de persoana infractorului. Infractorul – persoană fizică concretă – este cel care trebuie reeducat şi intimidat pentru a nu săvârşi noi infracţiuni; voinţa, raţiunea, sentimentele sale trebuie să fie în aşa fel influenţate încât el să-şi modifice comportamentul iar acest rezultat să nu fie numai de moment, trecător, ci de durată, statornic. Or, pentru ca o asemenea transformare în procesele psihice şi în conduita celui condamnat să poată fi operată prin mijlocirea pedepsei, este imperios necesar ca la stabilirea acesteia să se aibă în vedere personalitatea condamnatului, în toată complexitatea structurii sale. Adaptarea pedepsei implică, în fine, în faza ulterioară a executării, urmărirea atentă a reacţiilor celui condamnat la constrângerile impuse de detenţie ori de regimul muncii corecţionale şi la activitatea educativă desfăşurată în penitenciar sau la locul de muncă şi – în raport cu aceasta – dacă este cazul, scurtarea timpului de executare. Aptitudinile funcţionale ale pedepselor nu pot fi deci pe deplin valorificate decât în condiţiile unei perfecte adaptări a acestora la particularităţile – faptice şi personale – proprii fiecărui caz concret.

Nu putem omite, se înţelege, nici faptul că pedeapsa are un scop preventiv general. Dar, în cazul pedepselor aplicate şi executate prevenţia generală nu constituie o finalitate directă, ci una mediată, care se realizează numai în măsura în care fiecare pedeapsă concretă este în aşa fel adaptată încât aptitudinile funcţionale ale fiecăreia sunt cât mai complet şi eficient puse în valoare.

Operaţia de adaptare – sau, în terminologia consacrată de lege şi de ştiinţa dreptului penal, operaţia de individualizare – a pedepselor, în raport cu fiecare infracţiune concretă şi cu fiecare infractor în parte, reprezintă deci condiţia esenţială pentru ca orice pedeapsă să-şi valorifice funcţiile cu randamentul maxim şi, astfel, preîntâmpinându-se săvârşirea altor infracţiuni, scopul nu numai al pedepselor, dar şi al politicii penale însăşi, să poată fi atins.

În speţa de faţă, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei comise, condiţiile şi împrejurările concrete în care a fost săvârşită infracţiunea, valoarea prejudiciului, atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, vârsta acestuia, se constată că în cauză inculpatul poate fi reeducat prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.

Cât priveşte soluţionarea laturii civile în ceea ce îl priveşte pe inculpatul I.T. se constată că temeiul răspunderii civile pentru prejudiciile cauzate în urma săvârşirii unei infracţiuni îl constituie conform art. 14 alin. 3 din cpp dispoziţiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală şi anume art. 998-1003 din c.civ. precum şi cele de drept procesual civil.

Potrivit art. 998 c.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara iar conform art. 999 din codul civil, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi pentru acela cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.

În cauză, S.C. D.R. Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 92 467,87 lei, sens în care s-a depus şi procesul verbal de inventariere a bunurilor astfel că inculpatul a fost obligat în solidar cu inculpatul minor iar acesta în solidar cu părţile responsabile civilmente la plata acestor despăgubiri în măsura în care acestea au fost dovedite şi sunt pe deplin justificate.

Faţă de considerentele mai sus expuse urmează ca, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Cpp să admită apelul declarat de apelantul-inculpat I.T. împotriva sentinţei penale nr. 342 din 22.02.2010 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 4508/180/2009 numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate.

Va desfiinţa sentinţa penală apelată cu privire la aspectul menţionat, reţine cauza spre rejudecare iar pe fond.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g, i din Cp cu art. 37 lit. b din Cp de la 12 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Pedeapsă de executat 4 ani închisoare.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 350 Cpp va menţine starea de arest a inculpatului.

În baza art. 381 Cpp va deduce în continuare din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 22.02.2010 la zi.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro