404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Acţiune în constatare

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, .., la data de 16.09.2008 reclamantele C D, C N , BG, ME, MN au solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bacău prin primar, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să se constate că au dobândit, prin efectul prescripţiei achizitive, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 130 mp teren situat în mun.Bacău, str.V, nr.45, jud.B.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că sunt singurele moştenitoare ale defuncţilor CN CE, care, în anul 1945 şi-au edificat cu mijloace proprii o casă din paiantă pe terenul situat în Bacău, str.V., nr.45, în care locuiesc şi în prezent reclamantele CD, BG şi ME. Din 1945, autorii reclamantelor, şi ulterior acestea din urmă, s-au comportat ca adevăraţi proprietari asupra imobilelor casă şi teren, achitând taxele şi impozitele aferente acestora.

În dovedirea cererii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1846, 1890 C. civ., reclamantele au solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, 2 martori şi cu expertiză topo, pentru stabilirea suprafeţei şi a vecinătăţilor imobilelor.

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamante administrarea probelor solicitate, considerându-le pertinente, concludente şi utile pentru soluţionarea cauzei.

Pârâta, deşi legal citată, nu a formulat în tremen legal întâmpinare.

La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri: certificat fiscal(f.6), acte de stare civilă(f.8-20).

În cauză a fost efectuat raportul de expertiză tehnică topo întocmit de expert tehnic DL, şi raportul de expertiză întocmit de expert tehnic NE şi au fost audiaţi martorii BG ŞI CA(f.45-46), declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Uzucapiunea, invocată în cauza de faţă drept temei juridic al cererii de chemare în judecată, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietăţii, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul şi condiţiile prevăzute de lege.

Astfel, pentru ca prescripţia achizitiva să-şi producă efectele, se cere îndeplinirea condiţiilor privind termenul de 30 de ani, în cazul uzucapiunii lungi, existenţa unei posesii utile, caracterizată potrivit art.1847 C.civ., şi a unui lucru susceptibil de a fi uzucapat.

În ceea ce priveşte calităţile posesiei exercitate de către reclamante, instanţa apreciază că posesia exercitată de aceasta până la data formulării prezentei cereri întruneşte calităţile prev de art 1847 C civ.

Astfel, din ansamblul materialului probator, în special din declaraţiile martorilor CA (f.46), care arată că reclamantele, şi anterior, părinţii acestora, au stăpânit terenul în mod continuu şi netulburat din anul 1945, rezultă că reclamantele au stăpânit continuu acest imobil, exercitând în mod regulat, paşnic, fără intermitenţe anormale, posesia asupra terenului în litigiu.

Declaraţia martorului se coroborează cu declaraţia martorului BG(f.45), care fiind vecin cu reclamantele, a arătat că părinţii reclamantelor au stăpânit un teren situat pe str.V., pe care l-au îngrădit pe toate laturile şi pe care au edificat o construcţie în anul 1950-1953.

Tot din declaraţia martorilor instanţa mai reţine că în toată această perioadă nimeni altcineva nu a pretins vreun drept asupra imobilului, posesia fiind exercitată public şi neechivoc.

Pentru casa construită la adresa sus menţionată, reclamantele achită impozit din anul 1945, astfel cum rezulă din certificatul fiscal aflat la fila 6 dosar.

Referitor la celelalte condiţii prevăzute de art 1847 C civ, instanţa reţine că intenţia reclamantelor de a poseda imobilul pentru sine, în calitate de proprietar, este de asemenea neîndoielnică, în raport de probele administrate în cauză, din care rezultă că de la intrarea în stăpînirea imobilului, în 1945, autorii reclamatelor, şi ulterior, acestea din urmă, s-au declarat public titularii dreptului de proprietate asupra acestuia şi au exercitat public posesia, construind o casă pe aceste teren, îngrădindu-l şi stăpânindu-l.

Şi ultima cerinţă prevăzută de art 1847 C civ, respectiv neîntreruperea termenului cerut de lege pentru ca posesia să conducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată, este, în opinia instanţei, îndeplinită, întrucât nu se poate reţine existenţa niciuneia din cauzele de întrerupere civilă sau naturală a cursului prescripţiei.

În ceea ce priveşte cauzele de întrerupere naturală a prescripţiei achizitive, instanţa reţine că nu s-a dovedit în cauză că reclamanta ar fi fost lipsită de folosinţa imobilului de către pârât sau de alte persoane timp de mai mult de un an. Dimpotrivă, din probele administrate rezultă că nimeni nu a întrerupt posesia reclamantei asupra imobilului, nici măcar pentru o perioadă mai mică de un an.

De asemenea, instanţa consideră că prin legile nr.58 şi 59 din 1974, terenurile nu au fost scoase din circuitul civil, fiind interzise expres doar înstrăinarea lor prin acte juridice, astfel încât uzucapiunea ca fapt juridic era posibilă şi sub imperiul lor. În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în decizia nr.IV din 16.01.2006, pronunţată în interesul legii, apreciind că aceste texte legale nu au întrerupt prescripţia achizitivă pe durata cât au fost în vigoare, întrucât nu au transformat natura sau destinaţia terenurilor, care au rămas mai departe în circuitul civil.

Instanţa mai reţine din adresa nr.21011/27.01.2009(f.39) emisă de Primăria mun.Bacău, că terenul în litigiu nu se află în domeniul public al localităţii, nefiindu-i aplicabile dispoziţiile art.11 din Legea nr.213/1998 referitoare la imprescriptibilitate.

În ceea ce priveşte terenul de 130 mp pe care reclamantele arată că l-au posedat timp de mai bine de 30 de ani, din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, filele 86-90 dosar, rezultă că acesta este în suprafaţă reală de 182 mp, având următoarele vecinătăţi: la N-, la S-, la E-, şi la V-

Cu privire la termenul prevăzut de art. 1890 C. civ. pentru a putea dobândi dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin uzucapiune, se reţine că reclamantele şi autorii lor au intrat în posesia terenului în anul 1945, din acel moment exercitând o posesie utilă asupra bunului, astfel că în anul 1975 s-a împlinit termenul de 30 de ani al uzucapiunii de lungă durată.

De asemenea, instanta constata ca sunt indeplinite cerintele prevazute de dispoziţiile art. 1860 C.civ., care asigură facultatea pentru orice posesor actual să unească posesia sa cu cea a autorului său, constatand ca, in speta, s-a facut pe deplin dovada unei posesii propriu-zise, iar reclamantele sunt succesori in drepturi ai autorilor lor, defuncţii CN şi CE.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că reclamantele au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 182 mp situat în mun.Bacău, str.V, nr.45, şi, totodată, având în vedere efectul retroactiv al prescripţiei achizitive, vor fi considerate titulare ale dreptului de proprietate din anul 1945, când a început să exercite posesia.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză instanţa reţine că părinţii reclamantelor au construit o casă pe terenul situat la adresa sus menţionată, anul construcţiei fiind, potrivit menţiunilor din certificatul de atestare fiscală, 1945, an când a fost impusă pentru prima dată la plată clădirea respectivă.

Casa de locuit este realizata din vălătuci, cu tavan din paiantă şi acoperiş şarpantă, este compusă din 3 camere, magazie, hol, antreu, având o vechime de aproximativ 50 de ani, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert NC (f.58-60), şi vecini: la E-, la N-, la V-, la S-

Astfel, potrivit art. 492 Cod Civil, „…orice construcţii….asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa, dacă nu este dovadă contrarie”. Acest text legal, ce constituie principiul accesiunii imobiliare artificiale, stabileşte totodată o dublă prezumţie şi anume ca orice construcţii făcute pe un fond, sunt prezumate că au fost făcute de către proprietarul fondului şi cu cheltuiala sa. Astfel, pornind de la un fapt cunoscut, vecin şi conex faptului principal invocat de reclamanţi, respectiv faptul că sunt proprietarii terenului în discuţie, legea deduce existenţa faptului principal invocat prin cererea de chemare în judecată, respectiv faptul că reclamantii sunt proprietarii construcţiei edificate pe acest teren.

Această prezumţie stabilită de art. 492 Cod Civil, deşi este o prezumţie relativă, nu a fost rasturnata în cauză prin administrarea vreunei probe contrare, astfel încât îşi produce de plin drept efectul. Astfel, având în vedere considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 111 Cod procedura civila, instanţa urmează să admită acţiunea şi să constate faptul că reclamantele au dobândit dreptul de proprietate si asupra constructiei situate în mun.Bacău, str.V, nr.45

Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Întrucât pe parcursul procsului reclamantele au beneficiat de ajutor public judiciar sub forma reducerii cuantumului taxei de timbru, şi prin prezenta hotărâre au dobândit dreptul d eproprietate asupra unor bunuri în valoare de 22042 lei, instanţa va dispune în temeiul art.502 din OUG 51/2008, obligarea acestora la restituirea sumei de 1065,88 lei reprezentând taxă judiciară de timbru achitată din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, către stat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro