404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Partaj succesoral

Asupra prezentei cereri; Prin cererea înregistrată sub nr……pe rolul Judecătoriei Bacău reclamanţii PN ŞI PG în contradictoriu cu pârâţii NL, G L şi G E, G T şi G E au solicitat să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de teren de aproximativ 900 mp situat în B., fosta stradă R. nr. 4, în prezent amplasat între strada U. 23 şi str. D. nr. 6, atribuirea în lotul pârâtei NL suprafaţa de teren pe care este edificată casa aparţinând pârâţilor G L şi GE şi terenul aferent acesteia, iar terenul pe care se află casa pârâţilor G T şi GE, precum şi restul de teren până la str. U. să fie atribuit în lotul reclamanţilor şi să se constate nulitatea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …/…. emis de Notariatul de Stat Judeţean Bacău, doar pentru suprafaţa de teren care le va fi atribuită în lot reclamanţilor şi să se menţină contractul pentru suprafaţa de teren care va fi atribuită pârâtei Nicula Lucia.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 19 lei şi timbru judiciar de 0,30 lei.

În motivarea cererii reclamanţii arată că terenul în suprafaţă de aproximativ 900 mp situat în fosta stradă R. nr. 4 a aparţinut tatălui lor. În 1967 tatăl lor a convenit să vândă la două familii(pârâţii GL şi GE , GT şi GE ) această suprafaţă de teren pentru ca ei să îşi construiască două locuinţe. Familiile sunt înrudite, GT şi GL fiind fraţi. Reclamanţii precizează de asemenea că nu cunosc dacă s-a achitat suma, de către cine şi cum, dar menţionează că s-a semnat o promisiune de vânzare intitulată „chitanţă” între tatăl lor şi pârâţii GT şi GL în care se specifică faptul că pârâţii nu dobândesc nici un drept de proprietate până la încheierea actului în formă autentică şi că dacă nu se va obţine autorizaţia prevăzută de lege, tatăl lor se obliga să restituie suma. PI a decedat în 1969, arată reclamanţii, fără a fi îndeplinită condiţia încheierii actului autentic.

În acţiune reclamanţii susţin şi că pe teren cele două familii au edificat o construcţie cu două unităţi distincte, iar în 1998, prin sentinţa civilă nr. …../…. a Judecătoriei Bacău, acest imobil a fost partajat între ei, fiecare devenind proprietar exclusiv pe partea din casă în care locuia. Cu privire la teren, în 1986, prin sentinţa civilă nr. …/…. a Judecătoriei Bacău, acesta a fost trecut în proprietatea statului, cele două familii pârâte continuând să îl deţină fără titlu, menţionează reclamanţii. În 1992 pârâtul G L a încercat să dobândească proprietatea asupra terenului formulând o acţiune în contradictoriu cu Primăria municipiului Bacău, acţiune care i-a fost respinsă pe considerentul că ar fi trebuit să se dea curs clauzelor fiind o promisiune de vânzare şi nu de un act translativ de proprietate. În aceste condiţii, arată reclamanţii în continuare, au determinat-o pe sora reclamanţilor, BM, să obţină certificatul de moştenitor nr. …./…. după tată, în care se prevedea că este singura moştenitoare şi că nu există alţi succesori. În baza acestui certificat sora lor a vândut pârâtului GL, prin actul de vânzare autentic nr. …../… al Notariatului de Stat Judeţean Bacău, suprafaţa de 803 mp, respectiv întreaga suprafaţă în litigiu. Reclamanţii precizează că au obţinut anularea certificatului de moştenitor prin sentinţa civilă nr. …/… şi ulterior au solicitat constatarea nulităţii actului de vânzare-cumpărare întocmit în baza certificatului de moştenitor. Acţiunea le-a fost respinsă, menţionează reclamanţii, cu motivarea că vânzarea terenului aflat în indiviziune, făcută de unul din coproprietari este supusă condiţiei ca la efectuarea partajului bunul să cadă în lotul vânzătorului, ei având calea acţiunii de ieşire din indiviziune cu privire la terenul în litigiu, urmând ca acel contract să fie anulat sau menţinut în funcţie de modalitatea de lotizare a terenului.

În dovedirea cererii reclamanţii au depus la dosarul cauzei, în copie înscrisurile de la filele 7-9, 42-44, 51-53 şi 75-83 şi au cerut încuviinţarea probei cu interogatoriu, doi martori şi expertiză topo.

Pârâţii GL şi GE au formulat întâmpinare în care solicită admiterea parţială a cererii în sensul de a dispune ieşirea din indiviziune şi respingerea capătului de cerere cu privire la nulitatea parţială a actului de vânzare-cumpărare motivat de faptul că ei au încheiat în 1966 o promisiune de vânzare cu numiţii PI şi PS, părinţii reclamanţilor. Cu ocazia încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare promitenţii-vânzători s-au obligat să facă toate diligenţele pentru încheierea actului în formă autentică. Deoarece aceştia au decedat, în 1994 BM, în calitate de moştenitor al părinţilor săi, prin procurator, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. …./…. cu ei prin care se perfectează promisiunea de vânzare încheiată cu ei de părinţii acesteia, susţin pârâţii. De asemenea, pârâţii arată că BM, în calitate de coindivizar, avea posibilitatea legală de a vinde suprafaţa de teren care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se cere. Aceasta deoarece un coindivizar poate vinde iar actul nu este nul ci supune dreptul dobândit condiţiei rezolutorii în cazul în care la partaj bunul nu ar fi atribuit în întregime în lotul vânzătorului. Pârâţii cer ca la atribuire întregul teren în suprafaţă de 801 mp să le fie atribuit urmând ca ceilalţi moştenitori să primească celelalte suprafeţe de teren care fac obiectul masei succesorale şi sulte.

Prin note scrise la dosar(filele 203 şi 209) pârâţii au invocat excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâţilor GT şi GE şi excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a reclamanţilor din prezenta cauză.

În motivarea primei excepţii pârâţii invocă faptul că GT şi GE nu pot sta în judecată în condiţiile în care nu sunt succesorii defuncţilor PI şiPS , iar în ce priveşte cea de a doua excepţie susţin pârâţii că din dezbateri şi din declaraţiile de martori rezultă că reclamanţii nu au mai fost de mai bine de 30 de ani în Bacău şi deci nici în locul unde se află terenul, astfel că nu au acceptat succesiunea nici expres şi nici tacit.

În apărare pârâţii GL şi GE au solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriu, înscrisuri şi martori. Au depus în copie la dosar înscrisurile de la filele 56-57 şi 88.

Pârâţii GT şi GE nu au formulat întâmpinare dar au solicitat administrarea probei cu martori.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martori şi proba cu expertiză topo.

În ce priveşte excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâţilor GT şi GE, urmează a fi respinsă întrucât deşi aceştia nu au calitatea de moştenitori ai defuncţilor PI şi PS şi nici nu sunt parte în contractul a cărui nulitate se cere, ca urmare a succesiunii de acte şi fapte juridice intervenite între părţile aflate în judecată, pârâţii GT şi GE stăpânesc mare parte din terenul în litigiu; respectiv, pentru 181,4 mp sunt proprietari prin efectul uzucapiunii iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. ….ce se contestă defuncta BM a înstrăinat şi terenul proprietatea pârâţilor, astfel că pentru opozabilitate este necesară prezenţa lor în cauză.

Excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală a reclamanţilor, va fi respinsă pentru considerentele care urmează. Reclamanţii au formulat în 1999 o acţiune în constatarea nulităţii certificatului de moştenitor nr. …..(fila 7) emis pentru autorii lor PI, P S, în care figura ca moştenitoare numai sora reclamanţilor, în prezent decedată,BM. Prin sentinţa civilă nr. …..(fila 8) Judecătoria Bacău a admis acţiunea în nulitate şi a constatat nulitatea certificatului de moştenitor. Analizând legalitatea acestui certificat tocmai sub aspectul moştenitorilor care erau menţionaţi, instanţa a stabilit irevocabil calitatea reclamanţilor de succesori şi în mod indiscutabil a avut în vedere şi momentul exercitării dreptului de opţiune succesorală. Pe de altă parte însăşi pârâta din acea acţiune, sora reclamanţilor, ar fi putut paraliza cererea lor prin invocarea, dacă ar fi fost cazul, a excepţiei prescripţiei dreptului de opţiune succesorală. În plus, chiar pârâţii GL şi GE au arătat că în masa succesorală ar mai exista şi alte bunuri, or excepţia trebuie să fie analizată prin raportare la întreaga masă succesorală(însă în cauză este numai un teren), fiind cunoscut faptul că acceptarea succesiunii poate fi atât expresă, dar şi tacită prin exercitarea diverselor acte de conservare, de administrare sau de dispoziţie asupra bunurilor succesorale(art. 689 C.civ).

Pe fond, din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

La data de la data de ….. a decedat PI şi la data de ….. a decedat PS cu ultimul domiciliu în …

În timpul vieţii PI, PS au încheiat cu pârâţii GL, GE un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului în suprafaţă de 900 mp situat în ……(filele 57 şi 88 dos.). În acest înscris se menţionează expres că până la autentificarea actului de vânzare-cumpărare terenul rămâne în proprietatea şi stăpânirea promitenţilor vânzători. Prin sentinţa civilă nr. ….pronunţată de Judecătoria Bacău(fila 9) terenul, care se afla în stăpânirea pârâtului GL, a fost declarat părăsit de proprietar şi a trecut în proprietatea statului.

Ulterior, după decesul părinţilor, BM, sora reclamanţilor, în prezent decedată(cu moştenitoarea NL), a încheiat cu pârâtul GL contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. …..(fila 56) prin care a înstrăinat acestuia suprafaţa de 801 mp situată în ….. respectiv terenul în litigiu. Pe acest teren atât pârâtul GL cât şi pârâtul GT(care sunt fraţi) au edificat o construcţie casă care prin sentinţa civilă nr. ….. pronunţată de Judecătoria Bacău(fila 52) a fost partajată între cei doi.

Reclamanţii au solicitat în anul 2000 anularea contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. ….. însă prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Judecătoria Bacău(fila 115), irevocabilă prin decizia civilă nr. …. a Curţii de Apel Bacău, acţiunea a fost respinsă cu motivarea că vânzarea terenului aflat în stare de indiviziune făcută de unul din coproprietari este supusă condiţiei ca la efectuarea partajului bunul să cadă în lotul vânzătorului, astfel că reclamanţii au deschisă calea acţiunii de ieşire din indiviziune de care au uzat prin formularea cererii de judecată pendinte.

Din actele de proprietate datate … şi respectiv ….. – filele 51 şi 53 dosar – rezultă că masa succesorală rămasă la decesul lui PI PS se compune din suprafaţa de 619,60 mp teren situat în …. şi respectiv …… Aceasta întrucât pârâţii GT şi GE au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 181,4 mp situat în —-(care reprezintă diferenţa de teren până la suprafaţa de 801 mp proprietatea defuncţilor PI PS), cu vecinătăţile: la nord – … şi …. şi la est, sud şi vest – …. şi ….., conform sentinţei civile nr. 6175/03.07.2002 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 9809/2001(filele 141-143 dos.). Astfel, prin efectul retroactiv al uzucapiunii uzucapantul este considerat proprietar din ziua în care a început a poseda, motiv pentru care suprafaţa de 181,4 mp care este proprietatea pârâţilor GT GE va fi scoasă de la masa de partaj.

Cu privire la întinderea suprafeţei de teren care face obiectul ieşirii din indiviziune, instanţa reţine şi că deşi reclamanţii susţin faptul că suprafaţa de teren în litigiu are întinderea de 900 mp, în urma efectuării măsurătorilor de către expertul topo s-a constatat că în realitate terenul este de numai 801 mp(fila 176 dos.) şi a fost evaluat prin aceeaşi expertiză la suma de 34.078 lei.

În raport cu regulile devoluţiunii succesorale legale, au calitatea de moştenitori legali ai defuncţilor reclamanţii PN şi PG, descendenţi de gradul 1, fiecare cu o cotă de 1/3 din succesiune, respectiv o cotă valorică de 11.359,33 lei şi NL, descendentă de gradul 2, fiica defunctei BM, decedată, cu o cotă de 1/3 din succesiune pe tulpină, respectiv o cotă valorică de 11.359,33 lei.

În ce priveşte atribuirea bunurilor, instanţa va alege varianta 3 din raportul de expertiză TV(fila 177), excluzând însă suprafaţa de teren de 181,4 mp care este uzucapată de pârâţii GT şi GE. De asemenea, va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 6739 C.pr.civ., precum şi faptul că dintre reclamanţi doar PN şi-a exprimat opţiunea de a-i fi atribuită o parte din teren(după spusele expertului).

Astfel, în temeiul art. 669 şi 728 alin. 1 C.civ. va atribui lotul 1 pârâtei NL compus din suprafaţa de 375 mp teren identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză TV (fila 179) în perimetrul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,15,16,17,18,19,20,1, cu vecinii: la nord – GT, la est – str D. la sud – FI şi IG, la vest – str. U…, în valoare de 20.625 lei şi suprafaţa de 95 mp teren identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză TV (fila 179) în perimetrul 11,12,15, 14, 13, 131, 11 cu vecinii: la nord – GT, la est – GT, la sud – GL, la vest – str. U., în valoare de 5225 lei.

Va atribui lotul 2 reclamantului PN compus din suprafaţa de 130 mp teren identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză TV(fila 179) în perimetrul 13, 14, 21, 22, 131, 13, cu vecinii: la nord – BV, la est – GT, la sud – GL, la vest – str. …, în valoare de 7150 lei şi suprafaţa de 19,6 mp teren grevat de servitute conform sentinţei civile nr. ….. pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. ….. şi identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză TV(fila 179) în perimetrul 1,2,3,31, 24, 25, 26,1, cu lăţimea de 1,5 m cu deschidere la strada D. din B., cu vecinii: la nord – moşt. GD, la est – str. D la sud – GL la vest – GT, în valoare de 1.078 lei.

Trebuie însă menţionat că pârâţii G stăpânesc terenul în litigiu de peste 40 de ani, respectiv GL GE 470 mp(375 mp+95 mp conform raportului de expertiză T. – fila 179), iar din declaraţiile de martori şi constatările expertului de la faţa locului, pârâţii GT şi E stăpânesc în afara terenului pe care au edificată casa(181,4 mp) şi terenul de 130 mp cultivat cu vie, precum şi suprafaţa de 19,6 mp care reprezintă servitute de trecere constituită în favoarea acestora prin sentinţa civilă nr. ….. a Judecătoriei Bacău(filele 141-143), terenuri identificate în aceeaşi schiţă a raportului de expertiză.

Procedând la atribuire în acest fel instanţa are în vedere stabilirea unei situaţii echitabile pentru toate părţile faţă de situaţia că bunul succesoral este în stăpânirea unor terţi.

Pentru echilibrarea loturilor, în temeiul art. 742 C.civ. va obliga pârâta NL moştenitoarea lui BM care a înstrăinat terenul bun succesoral, să plătească sulte pentru egalizarea loturilor, după cum urmează: 3.131,34 lei reclamantului PN şi 11.359,33 lei reclamantului PG.

În consecinţă, în condiţiile în care parte din bunul succesoral – teren a fost atribuit în lotul altui coindivizar decât cel care l-a înstrăinat, vânzătorul a devenit retroactiv neproprietar sau, potrivit unei alte teorii doctrinare, prin îndeplinirea condiţiei rezolutorii constând în neatribuirea bunului la partaj coindivizarului vânzător, astfel încât contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. …… contestat în cauză este nul parţial cu privire la suprafaţa de teren de 149,60 mp situat în ……

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro