Furt între rude

ROMÂNIA

JUDECATORIA ONESTI

Dosar nr. 7647/270/2009 -furt între rude-

Înrg.17.11.2009

SENTINTA PENALA NR. 509

Sedinta publica din 09.09.2010

Completul de judecata format din:

Presedinte- LILIANA MIRELA PUSCASU

Grefier – LADAN MIHAELA

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror – Vicentiu Craciunel Antohi

Pe rol judecarea actiunii penale pusa în miscare prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti împotriva inculpatului ……… trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii de furt între rude apropiate, fapta prev. si ped. de art. 208-210 Cod penal.

La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns aparatorul desemnat din oficiu avocat ….., lipsind partile.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

Aparatorul inculpatului, solicita lasarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare, la apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns aparatorul desemnat din oficiu, avocat ……., lipsind partile.

Procurorul si aparatorul inculpatului, având pe rând cuvântul, arata ca nu mai au alte cereri de formulat.

Nefiind cereri de formulat si probe de administrat instanta declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul expune situatia de fapt retinuta în rechizitoriu, din care rezulta ca în data de 29.06.2009, inculpatul, fiind recidivist, a furat de la locuinta partii vatamate ……., bani si alte valori ( bijuterii aur) în valoare de 9.950 lei, savârsind infractiunea de furt între rude, prev. de art. 208-210 Cod penal, motiv pentru care a solicitata condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare si obligarea acestuia la cheltuieli de judecata.

Aparatorul din oficiu al inculpatului, avocat ……., prezinta situatia de fapt, aratând ca inculpatul profitând de lipsa partilor a sustras din locuinta partii vatamate …, bani si alte bunuri în valoare de 9.950 lei, faptele fiind dovedite cu martori. Acesta solicita instantei sa se tina cont de modul de savârsire a faptei, care are un grad de pericol social scazut si sa se ia act de cheltuielile pentru onorariul din oficiu.

Cauza a ramas în pronuntare.

INSTANTA

-deliberând-

Deliberând asupra cererii de fata, constata ca:

Prin rechizitoriul nr. 1858 /P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti a fost trimis în judecata ,în stare de libertate, inculpatul ……, pentru savârsirea infractiunii de “ vatamare corporala ” prev. si ped. de art. 208 alin. 1 cu referire la art. 210 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal .

În esenta, prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca în ziua de 29.06.2009, inculpatul a furat de la locuinta partii vatamate ……, bani si alte valori, cauzând un prejudiciu de 9.950 lei.

În faza de urmarire penala si în faza de judecata a fost administrat urmatorul probatoriu: plângere si declaratii parte vatamata ( fl. 6-9 d.u.p.), proces-verbal de cautare, declaratii martori.

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu a rezultat din coroborarea probelor administrate în faza de urmarire penala, probe aratate mai sus.

În faza de judecata nu au putut fi identificate si audiate partile, respectiv inculpatul si partea vatamata.

Desi a fost legal citat si s-au emis si mandate de aducere, inculpatul … nu a putut fi identificat si audiat în cauza nici în faza de urmarire penala, nici în faza de judecata, din procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere rezultând ca acesta este plecat de mai mult timp de la domiciliul declarat. Din acest motiv, instanta a dispus în conf. cu dispoz. Art. 177 alin. 4 C.P.P. citarea inculpatului si prin afisare la sediul Consiliului Local ……. În cauza, s-a dispus si emiterea unei adrese la Administratia Nationala a Penitenciarelor pentru a se verifica daca inculpatul se afla încarcerat, raspunsul fiind negativ.

Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauza în ambele faze ale procesului penal, instanta retine urmatoarea situatie de fapt :

Partea vatamata ….. a formulat plângere penala împotriva nepotului sau, inculpatul ……… pentru comiterea infractiunii de furt între rude. Astfel, partea vatamata a reclamat ca ar fi convenit cu inculpatul sa-i tencuiasca 2 camere, urmând ca acesta sa fie platit pentru munca sa la sfârsitul fiecarei zile. La data de 29.06.2009 partea vatamata a sesizat ca-i lipsesc mai multe bijuterii si o suma de bani din imobilul la care inculpatul executa reparatiile, motiv pentru care a formulat plângere penala împotriva acestuia, considerându-l principalul suspect.

Instanta constata ca nicio proba administrata în cursul procesului penal nu a relevat existenta cu certitudine în sarcina inculpatului ….. a faptei de deposedare a partii vatamate de bani si de bijuteriile de aur. Martorii …… ( fila 53 dosar i.) si …… ( fila 52 dosar i.), audiati în cursul judecatii si al urmaririi penale au confirmat numai faptul ca inculpatul avea asupra lui o suma de bani în valuta, dar nu au precizat ca au cunostinta în mod indubitabil despre sustragerea banilor sau bijuteriilor de catre inculpat.

Nici partea vatamata nu a prezentat probe certe cu privire la sustragerea banilor sau bijuteriilor de catre inculpat, ci aceasta numai a emis o apreciere de ordin subiectiv cu privire la probabilitatea sustragerii bunurilor de catre acesta deoarece l-ar fi angajat sa-i tencuiasca 2 camere, iar inculpatul ar fi cunoscut locul unde se aflau banii si bijuteriile.

De altfel, partea vatamata, legal citata, nu s-a prezentat nici în fata instantei pentru a-si sustine si proba plângerea.

Instanta va constata ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de furt deoarece probele administrate în cauza nu au demonstrat existenta certa a elementelor constitutive ale acestei infractiuni.

Din ansamblul probelor administrate rezulta ca în prezenta cauza penala nu a fost rasturnata prezumtia de nevinovatie a inculpatului prevazuta de art. 5 ind. 2 C.p.p., art. 66 alin. 1 C.p.p. si art. 23 alin. 11 din Constitutie.

Prezumtia de nevinovatie constituie o componenta esentiala a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 paragr. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Prezumtia de nevinovatie presupune dreptul oricarei persoane acuzate de o infractiune de a fi considerata nevinovata pâna când vinovatia sa va fi legal stabilita prin hotarâre definitiva.

Prezumtia de nevinovatie poarta si asupra sarcinii probei care revine acuzatorului – Ministerul Public si respectiv partii vatamate, iar îndoiala profita persoanei acuzate.

Obligatia respectarii prezumtiei de nevinovatie este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecatorului ci tuturor autoritatilor statului, inclusiv celor legislative (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).

Prezumtia de nevinovatie – corolar al procesului penal va fi respectata, aplicata si functioneaza numai daca acuzatorului i s-au respectat toate garantiile procedurale privind egalitatea armelor, dreptul la informare, principiul contradictorialitatii, dreptul la tacere si dreptul de a nu se autoincrimina.

În cazul de fata, ca urmare a administrarii probelor s-a ajuns la o îndoiala asupra vinovatiei inculpatului, neexistând nicio proba directa de vinovatie, nicio proba care sa satisfaca criteriul probei apte sa elimine “orice îndoiala rezonabila”, exigenta impusa de jurisprudenta CEDO si regasita printre altele în cauza nr.15473/89 Klaas C. Germania, hotarâre din 22.09.1993.

Deci prezumtia de nevinovatie nu a fost rasturnata, iar potrivit principiului fundamental “in dubio pro reo” , orice îndoiala este în favoarea învinuitului sau inculpatului.

Pentru a se ajunge la concluzia condamnarii, legea pretinde ca probele administrate sa fie în masura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie instituita în favoarea inculpatului si sa nu lase niciun dubiu cu privire la autorul faptei si vinovatia acestuia. În cauza, aceste exigente nu sunt realizate.

În consecinta, având în vedere ca din probele administrate nu rezulta cu certitudine ca inculpatul …….. ar fi sustras de la locuinta partii vatamate ……. bani si bijuterii de aur, în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.p.p. si art.10 lit. a C.p.p., instanta va dispune achitarea acestuia.

În faza de urmarire penala, partea vatamata ….. s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma 9.950 lei.

Întrucât potrivit art.346 al.3 C.p.p. “nu pot fi acordate despagubiri civile în cazul când achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista”, în temeiul art.14 C.p.p., instanta va respinge actiunea civila formulata de catre partea civila Galan Gheorghe.

Se va dispune plata onorariului de avocat desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justitiei.

Fiind în culpa procesuala partea civila va fi obligata la cheltuielile judiciare avansate de stat în ambele faze ale procesului penal.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T A R A S T E:

În baza art.11 pct.2 litera a Cod procedura penala raportat la art 10 lit. a Cod procedura penala achita pe inculpatul ……, fiul lui …. si …., nascut la data de ….., în …. ,jud. …., domiciliat în ……, CNP- …… pentru savârsirea infractiunii de “ furt între rude ” prev. si ped. de art. 208 alin. 1 Cod Penal, cu referire la art. 210 Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal.

În baza art.346 alin. 3 Cod procedura penala respinge cererea partii civile …… privind acordarea de despagubiri civile.

În temeiul art. 189 Cod procedura penala dispune plata din fondul Ministerului Justitiei catre B.A. Bacau a sumei de 200 lei reprezentand onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu (av. Basma V.) .

În baza art.192 pct.1 lit.a Cod procedura penala obliga partea civila ……., domiciliat în ……., la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmarire penala si în faza de judecata.

Cu drept de recurs in 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi 09.09.2010

Etichete: Furt intre rude