Infracţiuni – Vătămare corporală gravă.

Infracţiuni – Vătămare corporală gravă

(decizia penală nr. 332/R/7.06.2006 a Curţii de Apel Galaţi-dosar 1701/44/2006)

Prin decizia penală nr. 332/R/7.06.2006 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. 1701/44/2006, a fost admis recursul declarat de inculpatul A.R., fiind casate în parte decizia penală nr. 61/24.02.2006 a Tribunalului Brăila şi sentinţa penală nr. 212/29.08.2005 a Judecătoriei Brăila, numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei, şi în rejudecare:

A fost înlăturată din sentinţa recurată dispoziţia privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.

Instanţa de recurs a reţinut că fapta inculpatului A.R. de a o lovi la data de 19/20.10.2004 pe partea vătămată I.D. în mod repetat cu un corp dur, cauzându-i leziuni faciale şi pierderea a 3 dinţi frontali, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 Cod penal.

Pierderea dinţilor 31,32 şi 33 situaţi pe maxilarul inferior, paramedian stâng, a creat o dizarmonie asupra fizionomiei părţii vătămate, dizarmonie care nu poate fi înlăturată pe cale naturală şi care, ţinând cont de faptul că partea vătămată este o persoană tânără, constituie o „sluţire” în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal, având consecinţe şi în plan morfo-funcţional, presupunând o deficienţă masticatorie, cu efecte negative asupra funcţiei masticaţiei.

Recursul a fost găsit fondat în ceea ce priveşte greşita aplicare a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti, prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal.

S-a reţinut că infracţiunea săvârşită de inculpat nu are nicio legătură cu exercitarea drepturilor părinteşti, din actele şi lucrările dosarului nerezultând că ar avea copii şi nici că s-ar face vinovat de neîndeplinirea îndatoririlor părinteşti sau de rele tratamente aplicate minorilor.

Întrucât aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părinteşti prevăzută de art. 64 lit. d Cod penal, nu corespunde unei necesităţi primordiale privind interesele copilului şi nu este justificată de un scop legitim, ea apare ca o ingerinţă în viaţa privată şi de familie a inculpatului, constituind o încălcare a art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţie care are prioritate conform art. 20 alin. 2 din Constituţie.

În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 28.09.2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 484 din 08.06.2005, în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României.

Etichete: Infracţiuni - Vătămare corporală gravă.