404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Admisibilitatea contestaţiei în anulare în condiţiile în care instanţa de recurs a omis să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Art.318 teza a-II-a cod procedură civilă.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi sub nr. 3783 din 02.08.2006, contestatorii Păştilă Victorian, Păştilă Aurelia Lucia, Superceanu Elena şi Petculescu Plaviciosu Simona Carmen au solicitat anularea deciziei civile nr. 589 din 27.06.2006 a Curţii de Apel Galaţi pronunţată în dosarul nr. 1962/44/2006, admiterea recursului declarat de ei împotriva deciziei civile nr. 443/15.11.2005 a Tribunalului Galaţi, modificarea în totalitate a acesteia şi, în rejudecare, respingerea acţiunii promovate de reclamanta Poppa Orania ca nefondată.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că prin decizia civilă a cărei anulare se solicită a fost admis recursul formulat de recurenţii Dumitrescu Gabriela şi Răceală Cătălina împotriva deciziei civile nr. 443/15.11.2005 a Tribunalului Galaţi, a fost casată în parte decizia atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului numai în ceea ce îi priveşte pe cei doi recurenţi. Prin aceeaşi decizie celelalte recursuri, inclusiv cel declarat de contestatori, au fost respinse ca nefondate., instanţa apreciind ca fiind legală decizia Tribunalului Galaţi prin care, admiţându-se apelul reclamantei, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii 112/1995 între pârâta R.A.E.D.P.P. Constanţa şi contestatori.

Contestatorii susţin că principala critică adusă modalităţii în care instanţa de apel a soluţionat fondul cauzei a fost exprimată în cadrul motivului 3 de recurs în care au invocat şi argumentat faptul că, în cauză, reclamanta Poppa Orania nu are calitatea de persoană îndreptăţită la a solicita restituirea în natură a imobilului litigios în baza dispoziţiilor Legii 112/1995, în condiţiile în care domeniul de aplicare al acestei legi reparatorii îl constituie exclusiv şi imperativ imobilele preluate cu titlu de către stat, iar reclamanta intimată a invoct şi a susţinut în mod constant o preluare fără titlu a imobilului litigios în baza HCM nr. 246/1959, prin care s-au completat listele anexă ale Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile.

Cum instanţa de apel a adoptat în totalitate ideea acreditată de reclamantă în sensul existenţei unei preluări fără titlu a imobilului de către stat, contestatorii au criticat soluţia adoptată de aceasta învederând faptul că, în situaţia de fapt reţinută, cererea de restituire în natură a imobilului, formulată de soţul reclamantei în temeiul Legii 112/1995, este lipsită de efecte faţă de esenţa şi de raţiunea actului normativ mai sus arătat.

Astfel, s-a susţinut că cererea de restituire, raportat la existenţa căreia s-a statuat asupra relei credinţe a contestatorilor la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, nu putea avea nici pe departe ca finalitate restituirea în natură a imobilului, în cadrul procedurii prevăzute de Legea 112/1995, ci doar să o îndreptăţească pe reclamantă la obţinerea de despăgubiri.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, dincolo de domeniul de aplicare al Legii 112/1995, în cauză, contestatorii susţin că au invocat şi neîndeplinirea în persoana reclamantei a condiţiei esenţiale şi imperative prevăzute de dispoziţiile art. 5 din aceeaşi lege, şi anume aceea de a fi locuit în imobil în calitate de chiriaş la data de 22.12.1989.

Contestatorii susţin că la toată această problematică, expusă în cadrul motivului 3 de recurs, instanţa de recurs nu a înţeles să răspundă prin decizia a cărei anulare se solicită, omiţând să cerceteze acest motiv de modificare a deciziei recurate.

Instanţa de recurs, mai arată contestatorii, a tratat o cu totul altă problematică, făcând referire la calitatea de succesibil a reclamantei ca soţie supravieţuitoare a defunctului Poppa Cecil, deşi lipsa calităţii de persoană îndreptăţită a reclamantei la restituirea imobilului în natură invocată de contestatori prin motivele de recurs, este dată de neîndeplinirea condiţiilor imperative ale legii 112/1995 şi nu de aceea de soţie supravieţuitoare cu drepturile succesorale prevăzute de dispoziţiile Legii 319/1944 şi cu interesul întregirii masei succesorale rămase de pe urma defunctului ei soţ, cum se arată în decizia atacată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 318 teza 2 Cod procedură civilă.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi sub nr. 4202 din 06.09.2006, contestatorii Andrei Ştefan şi Andrei Letiţia au solicitat anularea deciziei civile nr. 589 din 27.06.2006 a Curţii de Apel Galaţi pronunţată în dosarul nr. 1962/44/2006, cu consecinţa admiterii recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 443/2005 a Tribunalului Galaţi şi a modificării acesteia în sensul respingerii ca nefondate a acţiunii reclamantei Poppa Orania.

În motivarea contestaţiei, petenţii au susţinut că prin decizia a cărei anulare se solicită, instanţa de recurs a omis să cerceteze un motiv de modificare a deciziei recurate respectiv cel în cadrul căruia aceştia au invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei care nu justifică un interes juridic în raport de imobilul din strada Ştefan cel Mare nr. 17, câtă vreme din probe nu rezultă că autorii acesteia au deţinut în proprietate la momentul preluării de către stat imobilul în litigiu.

Contestatorii au mai arătat că instanţa de recurs nu a analizat nici susţinerile lor referitoare la faptul că reclamanta nu este îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului întrucât, acesta a fost preluat de stat cu titlu iar pe de altă parte, la data de 22.12.1989, autorii reclamantei nu locuiau în imobil în calitate de chiriaşi, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile imperative impuse de Legea 112/1995 pentru a se dispune restituirea în natură a imobilului.

De asemenea s-a mai susţinut că nici motivul de recurs în cadrul căruia a fost criticată modalitatea de analiză a bunei sau relei credinţe a cumpărătorilor la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare nu a fost cenzurat de instanţa de recurs astfel încât, pentru toate aceste motive s-a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, în conformitate cu dispoziţiile art. 318 teza 2 Cod procedură civilă.

La termenul din data de 13.02.2007 Curtea, investită cu soluţionarea celor două contestaţii în anulare, a dispus conexarea cauzelor, în temeiul art. 164 Cod procedură civilă, constatând că ele privesc aceleaşi părţi şi că obiectul şi cauza acestora au o strânsă legătură între ele.

Prin întâmpinare, intimata Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat Constanţa a solicitat admiterea contestaţiilor în anulare arătând în esenţă că susţinerile contestatorilor în sensul că instanţa de recurs a omis analizarea unor motive de modificare a deciziei recurate sunt întemeiate.

Prin concluziile formulate la termenul din data de 13.02.2007, intimata reclamantă Poppa Orania a solicitat respingerea contestaţiilor în anulare susţinând că instanţa de recurs a răspuns tuturor criticilor formulate de recurenţi, atât problema calităţii procesuale active a reclamantei cât şi cea a bunei credinţe a părţilor la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare fiind pe larg analizate în cuprinsul deciziei a cărei anulare se solicită.

Prin decizia civilă nr. 98/14,02.2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi au fost admise contestaţiile în anulare, s-a dispus anularea deciziei pronunţată de instanţa de recurs şi s-a fixat termen pentru judecarea recursului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a constatat că nici unul din cele două aspecte în temeiul cărora recurenţii şi-au argumentat susţinerile cu privire la lipsa calităţii reclamantei de persoană îndreptăţită la a solicita restituirea în natură a imobilului în baza Legii 112/1995, nu a fost analizat, instanţa de recurs tratând o altă problematică respectiv aceea a calităţii de succesibil a reclamantei, ca soţie supravieţuitoare a defunctului Poppa Cecil, în conformitate cu dispoziţiile Legii 319/1944, deşi nici un moment calitatea de unică moştenitoare a reclamantei în raport de defunctul său soţ şi interesul acesteia de a întregi masa succesorală rămasă de pe urma defunctului nu a fost contestată de părţi şi nici nu a fost pusă în discuţie.

Cum instanţa de recurs nu a răspuns în nici un fel criticilor formulate de recurenţi sub aspectul calităţii reclamantei de persoană îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului în raport de condiţiile imperative impuse prin dispoziţiile art. 1 şi 5 din Legea 112/1995, contestaţia formulată de recurenţi, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 teza 2 Cod procedură civilă, apare ca fiind întemeiată impunându-se sub acest aspect anularea deciziei atacate.

De altfel instanţa de recurs nu a răspuns nici criticii care viza lipsa calităţii procesuale active a reclamantei rezultând din aceea că în realitate imobilul în litigiu nu a aparţinut niciodată autorilor reclamantei şi prin urmare aceasta nu justifică nici un interes pentru a cere retrocedarea lui, critică ce a fost formulată de recurenţii Andrei Ştefan şi Andrei Letiţia.

Pentru considerentele arătate mai sus, contestaţiile în anulare ale părţilor au fost admise.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro