404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Caracterul subsidiar al infracţiunii de port fără drept al unei arme albe, prevăzută de art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991

Prin Sentinţa penală nr. 1855 din 09.12.2008 a Judecătoriei Focşani, în baza art.11 pct.1 din Legea nr. 61/1991, a fost condamnat inculpatul B.V., la plata unei amenzi penale în sumă de 500 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare fără drept a unei arme albe.

Pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, prev.de art.180 al.2 Cod penal, acelaşi inculpat a fost condamnat la plata sumei de 1000 lei amendă penală.

În baza art.33 lit.a Cod penal şi art. 33 lit.c Cod penal, inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa cea mai grea, de 1000 lei amendă.

În baza art.118 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuţit tip briceag.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt: inculpatul B.V., în ziua de 04.08.2006, în jurul orei 14,30 , a purtat fără drept asupra sa un cuţit tip „briceag”, în timp ce se afla în zona magazinului S.C. PIT COM S.R.L. M., punând în primejdie viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a persoanelor prezente în acel loc, împrejurări în care, a agresat pe partea vătămată P. F., pe care a lovit-o cu cuţitul în zona braţului stâng, cauzându-i plăgi înţepat-tăiate, ce au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B.V., care la termenul din 18.05.2009 a declarat că s-a împăcat cu partea vătămată Potorac Florică, fapt pe care partea vătămată l-a confirmat.

Prin Decizia penală nr.149/18.05.2009, Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de inculpat, a desfiinţat sentinţa atacată şi, în rejudecare :

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, l-a achitat pe inculpatul B.V. pentru infracţiunea de purtare ilegală de cuţit prev. de art. 11 din Legea nr. 61/1991.

În baza art. 11 pct. 2 lit. h Cod procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.V. pentru infracţiunea de lovire prev. de art. 180 al. 2 Cod penal.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a considerat că, întrucât părţile s-au împăcat cu privire la fapta prev.de art.180 al.2 Cod penal, se impune achitarea acestuia în temeiul art.10 lit.d din Codul de procedură penală pentru infracţiunea prev.de art.11 din Legea nr. 61/1991, deoarece lipseşte unul din elementele constitutive ale acestei infracţiunii.

Împotriva Deciziei penale nr.149/18.05.2009 a Tribunalului Vrancea a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, criticând-o ca nelegală, pentru următoarele motive :

– tribunalul a omis să se pronunţe asupra cererii procurorului de şedinţă, în sensul de a constata că infracţiunea de port ilegal de cuţit ar fi absorbită în infracţiunea de lovire – fapt care ar fi impus schimbarea încadrării juridice, după punerea în discuţia părţilor ;

– instanţa de apel nu şi-a motivat soluţia de achitare pentru infracţiunea prev.de art.11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, arătând doar că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale acestei infracţiuni ;

– soluţia de achitare este greşită, deoarece infracţiunea prev.de art. 11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 nu este absorbită în infracţiunea de lovire, prev.de art.180 alin.2 din Codul penal.

Prin Decizia penală nr.600/R/8.10.2009, Curtea de Apel Galaţi a admis recursul, a casat în totalitate Decizia penală nr.149/18.05.2009 a Tribunalului Vrancea şi în parte Sentinţa penală nr.1855/9.12.2008 a Judecătoriei Focşani şi, în rejudecare :

A descontopit pedeapsa rezultantă de 1.000 lei amendă penală aplicată inculpatului B.V., în pedepsele componente, respectiv :

– pedeapsa de 500 lei amendă, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 ;

– pedeapsa de 1.000 lei amendă penală, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.180 alin.2 din Codul penal.

În baza art.11 pct.2 lit.b ref. la art.10 lit.h din Codul de procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal, ca urmare a împăcării cu partea vătămată P. F., urmând ca inculpatul să execute numai pedeapsa de 500 lei amendă penală, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 11 pct.1 din Legea nr.61/1991.

În baza art.132 Cod penal, a constatat stinse acţiunile civile promovate în cauză şi a înlăturat din sentinţa penală recurată dispoziţiile privind obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor de judecată.

Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi se întemeiază pe următoarele considerente :

Prin decizia penală recurată, instanţa de apel a dispus achitarea inculpatului B.V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, reţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni – fără însă a motiva care dintre elementele constitutive lipseşte.

Întrucât pentru cealaltă infracţiune concurentă, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată – respectiv pentru infracţiunea de lovire, prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal, instanţa de apel a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părţilor, s-ar deduce că, în opinia tribunalului, infracţiunea de port fără drept de cuţit este absorbiră în infracţiunea de lovire, care ar constitui o infracţiune complexă.

În acest caz, în opinia Curţii, soluţia corectă nu este aceea de achitare în temeiul art.10 lit.d din Codul de procedură penală pentru infracţiunea de port fără drept de cuţit, aşa cum greşit a procedat instanţa de apel, ci s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice din cele două infracţiuni deduse judecăţii într-o singură infracţiune, aceea prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal, pentru care urma să se dispună încetarea procesului penal, ca efect al împăcării părţilor.

Curtea consideră însă că nici această din urmă soluţie nu ar fi fost corectă, deoarece infracţiunea prevăzută de art. 11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 nu este absorbită în infracţiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 din Codul penal.

Infracţiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr.61/1991 poate fi săvârşită prin mai multe modalităţi alternative, una dintre acestea, prevăzută de alin.1 pct.1, prima ipoteză, constând în „portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului pumnalului, şişului, boxului, castetului şi a altor asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire”.

Textul introductiv al art. 11 din Legea nr.61/1991 prevede că faptele incriminate constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, „dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

Această sintagmă folosită de legiuitor a fost interpretată de unele instanţe în sensul că, ori de câte ori o persoană foloseşte arma albă purtată fără drept, săvârşind o infracţiune de violenţă (lovire, vătămare corporală, loviri cauzatoare de moarte sau omor) această din urmă infracţiune, care este mai gravă, absoarbe infracţiunea de port fără drept de armă albă.

În opinia Curţii, această interpretare este greşită, pentru următoarele considerente :

Textul art. 11 pct.1 din Legea nr.61/1991 încriminează numai portul de obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, iar nu şi folosirea acestora, care constituie o acţiune subsecventă, ce se poate circumscrie elementului material al unei alte infracţiuni (exemplu : lovire, vătămare corporală, omor).

După cum rezultă din conţinutul părţii introductive a art. 11 din Legea nr.61/1991, legiuitorul a înţeles să atribuie un caracter subsidiar infracţiunilor prevăzute de acest text de lege doar în situaţia în care, datorită împrejurărilor în care au fost săvârşite, faptele (aceleaşi fapte) constituie infracţiuni mai grave.

Cu alte cuvinte, raportându-ne la fapta de port fără drept de armă albă, prevăzută la pct.1 al art. 11 din Legea nr.61/1991, legiuitorul a avut în vedere situaţia când, datorită împrejurărilor în care a fost săvârşită, această faptă se circumscrie elementului material al unei infracţiuni mai grave (de exemplu – infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice) – situaţie în care trebuie reţinută numai această din urmă infracţiune.

Nu la fel stau lucrurile în cazul în care, după consumarea infracţiunii prev.de art. 11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, făptuitorul foloseşte arma albă purtată fără drept, săvârşind o infracţiune de violenţă, aşa cum s-a întâmplat în prezenta cauză.

Într-o astfel de situaţie, Curtea consideră că în sarcina autorului trebuie reţinute ambele infracţiuni, deoarece acestea au elemente materiale diferite, neoperând absorbţia prevăzută de art. 11 din Legea nr.61/1991.

Întrucât, în cauza de faţă, inculpatul s-a împăcat cu partea vătămată pentru infracţiunea prev.de art.180 alin.2 din Codul penal, instanţa de apel ar fi trebuit să dispună încetarea procesului penal pentru această infracţiune şi să menţină soluţia de condamnare pentru infracţiunea prev.de art. 11 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, dispusă de prima instanţă.

Pentru aceste considerente,, văzând şi dispoziţiile art.38515 pct.1 lit.d raportat la art.3859 alin.1 pct.18 din Codul de procedură penală, Curtea de Apel Galaţi a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, dispunând în sensul mai sus arătat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro