Cerere de repunere în termenul de declarare a apelului

Neexercitarea oricărei căi de atac în termenul prevăzut de lege atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.

Decizia civilă nr. 16/A din 09.02.2011 a Curţii de Apel Galaţi

Reclamanţii N.E., P.M. şi P.G. au declarat apel împotriva sentinţei civile nr. 1934/07.10.2010 pronunţată de Tribunalul Galaţi şi comunicată acestora la data de 15 octombrie 2010, peste termenul legal prevăzut de art. 284 alin. (1) Cod procedură civilă.

Ulterior invocării excepţiei tardivităţii apelului, acesta fiind declarat la data de 03 noiembrie 2010, reclamanta N.E. formulează cerere de repunere în termen, invocând vârsta înaintată şi starea de boală drept împrejurări mai presus de voinţa sa care au împiedicat-o să respecte termenul de 15 zile prevăzut de lege.

Curtea respinge cererea de repunere în termenul de declarare a apelului reţinând că, potrivit art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă reclamanta nu a făcut dovada împiedicării printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.

Faptul că este o persoană în vârstă şi i s-a recomandat repaus la pat în intervalul 18 octombrie – 1 noiembrie 2010 nu poate constitui o împrejurare mai presus de voinţa sa care să o fi împiedicat să respecte termenul procedural.

În plus, apelul a fost declarat de toţi cei 3 reclamanţi, dar cererea de repunere în termen a fost formulată doar de apelanta aflată în pretinsa împrejurare mai presus de voinţa sa.

Drept urmare, respingând cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, Curtea a respins ca tardiv apelul declarat. (Red. V.M.S.)

Etichete: Cerere de repunere în termenul de declarare a apelului