404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

PENAL.INSELACIUNE. ACHITARE

Examinind actele si lucrarile de la dosar constata ca a fost trimisa in judecata inculpata G.G., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 al. 1 cod penal.

In actul de sesizare al instantei se arata ca partea vatamata la data de 29.11.2007 a facut cumparaturi in Piata Centrala a mun.Rm.Sarat , dupa care, avind in mina 3 sacose cu cumparaturi si o geanta de mina , a plecat cu intentia de a merge la resedinta sa din strada Costieni,insa in momentul in care a ajuns in apropierea Complexului Brincovenesc, situat in imediata apropiere a pietei, aceasta a fost abordata de o persoana feminina intrebind-o unde este un cabinet stomatologic.

Persoana descrisa de partea vatamata ca avind in jur de 40 de ani , de statura medie, parul blond, tenul alb si ochii albastru spre verde.

Dupa ce partea vatamata i-a indicat cel mai apropiat cabinet stomatologic persosana respectiva s-a oferit sa-i ghiceasca, initial partea vatamata a refuzat cu precizarea ca nu crede in asa ceva , insa aceasta i-a facut o demonstratie scotind din geanta o bancnota veche de 50.000 lei si o ata spunindu-i sa o treaca si pe ea la pomelnic cu numele de „Elena” dupa care i-a cerut sa innoade de trei ori ata si sa o mototoleasca.

Partea vatamata s-a conformat iar atiunci cind a desfacut mina a vazut ca ata pe care o innodase nu mai avea nodurile pe care le facuse anterior , a inceput sa creada in posibilitatile inculpatei de a-i ghici.

Inculpata i-a spus sa-si scoata bijuteriile de pe deget , respectiv o verigheta si 3 inele din aur , aceasta a luat bijuteriile din mina partii vatamate ,le-a pus in bancnota de 50.000lei ,a impachetat in forma de ghem intr-o hirtie de ziar bancnota si bijuteriile si a cerut partii vatamate un servetel sau o batista.

In momentul in care partea vatamata cauta in geanta batista inculpata a schimbat „ghemul” in care se aflau bijuteriile si bancnota cu altul confectionat tot din hirtie de ziar si pe care a insistat ca partea vatamata sa si-l lege la briu insa aceasta a refuzat,motiv pentru care inculpata a legat acel „ghem” partii vatamate si s-a indreptat catre un autoturism strigind la partea vatamata , care incerca sa dezlege ghemul de la briu sa mearga inainte pentru ca altfel „o sa-i dea singele pe nas si pe gura”.

Inculpata s-a urcat intr-un autoturism cu numar de inmatriculare ce nu a putut fi identificat in timpul anchetei si a parasit locul faptei iar partea vatamata a sesizat organele de cercetare penala dupa ce a constatat ca bijuteriile nu se aflau in „ghemul” de hirtie pe care il legase la briu inculpata.

La data de 20.02.2008 partii vatamate i s-au prezentat un set de 4 fotografii si in prezenta unui martor a indicat fara ezitare ca inculpata este autoarea faptei.

Totodata se mai retine in actul de sesizare ca inculpata fusese legitimata de catre o patrula de jandarmi in data de 30.11.2007 urmare a interventiei pentru aplanarea unui conflict ce a avut loc in ziua de 29.11.2007 in zona industriala a mun.Buzau , ca aceasta a fost audiata la data de 08.03.2008 si ca a fost confruntata cu partea vatamata.

Pe tot parcursul urmaririi penale inculpata nu a recunoscut ca este autoarea faptei sustinind ca nu a fost in Rm.Sarat ci doar in localitatea Vadu Pasii – Buzau in data de 29.11.2007.

Totodata se retine in actul de sesizare ca inculpata este cunoscuta ca practicind fapte de inselaciune asa cum rezulta din declaratiile de la filele 27-28 dosar .

In faza de cercetare judecatoreasca inculpata nu a recunoscut fapta pentru care a fost trimisa in judecata ,precizind ca nu s-a ocupat niciodata cu ghicitul , este de religie adventista, ca este rom de etnie maghiara, ca majoritatea femeilor se numesc … , iar activitatea pe care o desfasoara este comertul cu vase emailate si inox prin toata tara.

A precizat inculpata ca a vindut vase in zona Buzaului la Vadu Pasii unde are si rude care se ocupa cu acoperisuri si jgheaburi si ca 2 ani si jumatate nu a mai fost pe raza mun.Rm.Sarat , iar in data de 29.11.2007 a fost in mun.Buzau unde a vindut o haina de piele la o patroana si pentru ca la poarta s-a facut scandal s-a chemat politia care a venit la fata locului , ocazie cu care a fost si ea identificata insa fara a fi vinovata de ceva, motiv pentru care nici nu a fost sanctionata.

Inculpata a precizat ca a fost depistata pe raza judetului Teleorman unde avea spre vinzare niste seturi de tacimuri , a fost condusa la sediul Politiei din Alexandria unde i s-a adus la cunostinta ca este cautata de Politia Rm.Sarat , unde a fost adusa si i-a fost prezentata partea vatamata care nu o vazuse niciodata.

Au fost audiati martorii din acte G. I. si G. D.

Ambii martori au precizat ca declaratiile nu au fost scrise de ei si ca inculpata nu se ocupa cu ghicitul , mentiunea din declaratii nu le apartine lor.

Martorul G. D. a declarat ca o cunoaste pe inculpata foarte bine, stie ca se ocupa cu comertul ambulant , cu obiecte de uz casnic in toata tara, insa nu se ocupa si cu ghicitul , nu-i permite religia, nu a inselat pe nimeni, mentiunea din declaratia sa in sensul ca inculpata s-ar ocupa cu inselaciune nu-i apartine.

Totodata a precizat martorul ca pe majoritatea barbatilor din etinia maghiara ii cheama …, fara sa aiba vreun grad de rudenie intre ei ,si sint identificati dupa port,palarie si mustata.

Martorul G. I. a declarat in ce conditii a fost adus la Politia Rm.sarat pentru a i se lua declaratie si anume ca a fost in Rm.Sarat impreuna cu un nepot al sau care se ocupa cu vindutul covoarelor si ca i-a oferit unei femei mai in virsta un covor , i l-a platit,iar dupa ce a plecat de la poarta acesteia o masina de politei a venit dupa ei si i-a condus la sediul politiei intrucit acea persoana facuse reclamatie ca i s-ar fi vindut covorul la un pret prea mare.

A precizat martorul ca la politie a fost tratat abuziv , in sensul ca imediat a fost pus la un perete , fotografiat si amprentat,in conditiile in care nu facuse nimic, el doar condusese masina.

Cu aceasta ocazie a fost intrebat daca o cunoaste pe o anume G. G., acelasi nume avindu-l si mama sa, si l-a pus sa semneze pe o hirtie , si pentru ca se stia ca este nevinovat a semnat fara sa stie ce.

Nu i-a fost prezentata nici o plansa foto pentru a identifica acea persoana astfel ca nu stie pentru ce persoana a fost chemat in cauza de fata.

Pe baza celor doua declaratii din faza de urmarire penala si a declaratiei partii vatamate inculpata a fost trimisa in judecata.

Este cunoscut faptul ca procesul penal este guvernat de principiul prezumtiei de nevinovatie , in virtutea acestuia acela impotriva caruia a fost declansat un proces penal este prezumat nevinovat pina la dovedirea vinovatiei intr-un proces public.

In acelasi sens sint si prevederile art.6 paragraful 2 din Conventia privind respectarea garantiilor fundamentale prevazute de acest articol printre care figureaza si prezumtia de nevinovatie.

Sarcina probei apartine celui ce acuza iar orice indoiala trebuie sa profite celui acuzat , aceasta sarcina revenind organelor judiciare si partii vatamate.

Inculpatul nu trebuie sa-si dovedeasca vinovatia , rasturnarea prezumtiei poate fi facuta numai prin probe certe de vinovatie.

Cind dupa administrarea tuturor probelor necesare solutionarii cauzei se ajunge la o indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturata dupa administrarea de probe noi, prezumtia de nevinovatie nu este rasturnata , orice indoiala fiind in favoarea inculpatul (in dubio pro reo).

In speta , probele administrate in faza de urmarire penala nu sint probe certe care sa conduca la concluzia ca inculpata este autoarea infractiunii pentru care a fost dedusa judecatii .

In faza de urmarire penala partea vatamata a descris-o pe inculpata ca fiind o femeie avind virsta in jur de 40 de ani , de statura medie, parul blond, tenul alb si ochii albastru spre verde, iar dupa doua luni si jumatate , cind i-au fost prezentate fotografii judiciare , se precizeaza ca partea vatamata , fara nici o ezitare a indicat-o pe inculpata ca fiind autoarea faptei.

Or, intre desrierea facuta de partea vatamata si persoana aratata este o contradictie totala, inculpata fiind bruneta, cu ochii caprui, parul inchis la culoare.

Din cele doua declaratii de la filele 27,28 dosar , declaratii ce nu au fost mentinute si in faza de cercetare judecatoreasca, in declaratiile celor doi martori se mentioneaza generic ca inculpata se ocupa cu inselarea persoanelor insa fara a se arata modalitatea prin care o face, avind in vedere ca inculpata se ocupa cu comertul ambulant.

In actul de sesizare se retine ca fapta ar fi fost comisa in data de 29.11.2007 in jurul orelor 15:00 si ca in aceiasi zi inculpata a fost identificata la ora 15:40 intre un grup de cetateni de etnie roma implicati intr-un conflict de la sediul SC STAC Buzau, asa cum rezulta din actul de la fila 30 dosar.

Se precizeaza in acest act ca a fost gasita in acest grup si inculpata care le-a spus jandarmilor ca a lasat cu ceva timp in urma o geaca de piele secretarei de la aceasta societate dar nu a primit banii pe aceasta, ca impotriva ei nu au fost luate masuri de sanctionare intrucit s-a stabilit ca aceasta nu a provocat scandal si nici nu a incalcat vreun act normativ.

Se retine prin acelasi act ca grupul de romi ar avea rude pe raza comunei Vadu Pasii unde veneau mai des.

Fata de toate aceste probe administrate , fata de pozitia inculpatei , instanta are a vedea ca exista dubii in ceea ce priveste comiterea faptei de catre inculpata, nu exista elemente certe care sa probeze situatia de fapt retinuta , instanta urmeaza ca in baza art.11 pct.2 lit.a cu art.10 lit.c cod procedura penala sa achite inculpata pentru fapta de inselaciune prevazuta de art.215 al.1 cod penal.

In baza art.346 al.3 cod procedura penala instanta nu poate acorda despagubiri civile in cazul in care s-a pronuntat pe acest temei legal , astfel ca instanta urmeaza sa respinga aceasta cerere.

In baza art.192 cod procedura penala instanta urmeaza sa oblige partea vatamata la 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro