404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

IVIL.Pretentii

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile în pretenţii – litigiu comercial formulată de reclamanta în contradictoriu cu parata

Dezbaterile cauzei au avut loc la data de 2 iunie 2011 când s-au pus concluzii pe fond ce s-au consemnat în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta.

In vederea reexaminării actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a amânat pronunţarea la data de 3 iunie 2011 , când în urma deliberării se pronunţă următoarea sentinţă civilă.

J U D E C A T A

Asupra acţiunii civile de faţă – litigiu comercial.

Reclamanta a chemat în judecată pe parata , solicitând ca prin hotărârea ce se va da, aceasta să fie obligată să-i restituie 11.000 euro achitaţi pârâtei conform contractului de predare nr. , având data certă la , să-i restituie suma de 10.763 euro pe care i-a achitat cu titlu de rate ,leasing pentru un autoturir marca Volvo ,să-i restituie şi suma de 4427 lei achitaţi tot cu titlu de rate Leasing şi de asemenea să-i mai restituie şi suma de 9900 euro reprezentând contravaloarea unui cap tractor cu remorcă în baza aceleiaşi convenţii , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea de fapt a acţiunii reclamanta arată că în baza contractului de predare încheiat cu pârâta cu nr. specificat mai sus, a preluat de la pârâtă obligaţia de pleată în rate a unui autotir marca Volvo , decurgând din contractul de leasing nr. , încheiat de pârâtă cu , autotirul având seria saşiu culoare roşie,serie motor şi nr. de înmatriculare

Ca urmare acestei înţelegeri la data încheierii contractului de predare, a achitat pârâtului suma de 11.000 euro iar ulterior a achitat şi toate ratele aferente contractului de leasing, plătind chiar în plus suma de 1000 euro pe care pârâta urma să-i restituie.

La aceiaşi data i-au fost predate de către pârâtă atât actele autotirului ,dosarul de leasing , licenţele de transport, cât şi documentele remorcii , fiindu-i predat totodată şi autotirul.

În urma unor discuţii cu pârâta în decembrie 2009 a înteles să pună capăt acestei afaceri şi colaborări cu pârâta,restituindu-i autotirul urmând ca aceasta la rândul ei să-i restituie sumele încasate lucru care nu s-a întâmplat , pârâta fiind de rea credinţă.

Pentru încasarea sumelor a folosit toate mijloacele posibile , inclusiv invitaţia la conciliere, însă fără rezultat.

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 43 cod comercial, 998 şi urm. cod civil şi art. 274 cod procedură civilă.

La acţiune reclamanta a ataşat copii de pe contractul de predare, încercarea de conciliere, confirmările de primire, actul sub semnătură privată privind primirea sumei de 9900 euro, registre de bancă privind plata ratelor leasing, filele 6-10 dosar.

Reclamanta a formulat în paralel încă o acţiune împotriva aceleiaşi pârâte privind restituirea aceloraşi sume de bani, ce a făcut obiectul dosarului , iar la cererea părţilor la data de 25 februarie 2011 s-a dispus conexarea celor două dosare, prin încheierea de la fila 70 dosar.

La data de 24.01.2011 fila 15 dosar, reclamanta a depus precizare la acţiune , prin care solicită a se lua act că îşi micşorează obiectul acţiunii iniţiale, în sensul că nu mai solicită ca pârâta să fie obligată să-i restituie suma de 9900 euro.

Pârâta prin întâmpinarea depusă la fila 55 dosar, a solicitat respingerea acţiunii .

A ridicat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune a reclamantei de a solicita restituirea sumei de 11.000 euro, arătând că aceasta sumă se pretinde a fi fost predată pârâtei la data de 17.10.2007 ,iar cererea de chemare în judecată pentru restituirea acestei sume,s-a produs la data de 29.10.2010, peste termenul de 3 ani , prevăzut de Dec. 167/1958.

Pe fond a arătat că acţiunea nu este întemeiată deoarece sumele de bani pretinse de reclamantă,nu i-au fost niciodată achitate .

Cu privire la suma de 11.000 euro deşi s-a menţionat în contractul de predare că societatea pârâtă încasează această sumă, în realitate nu s-a plătit niciodată.

De asemenea şi celelalte sume pretinse de reclamantă cu titlu de rate leasing nu au fost achitate niciodată, neexistând documente care să ateste astfel de plăţi ( facturi, ordine de plată) .

Urmare nerespectării contractului , a procedat la executarea silită, şi cu ajutorul executorului judecătoresc , a recuperat de la reclamantă autotirul respectiv.

Cu privire la excepţia invocată, instanţa s-a pronunţat la data de 7.04.2011prin încheierea de la fila 80 dosar, în sensul că s-a respins excepţia ,cu motivarea că dreptul la acţiune al reclamantei de a solicita restituirea sumelor de bani, s-a născut în decembrie 2009, când pârâta a luat din posesia reclamantei autotirul respectiv.

Pentru soluţionarea acţiunii, instanţa la cererea părţilor a administrat probe cu înscrisuri, interogatoriu şi martori .

În completarea probelor depuse la acţiune şi întâmpinare,au mai fost depuse la dosar un proces verbal încheiat de executorul judecătoresc la 29.12.2009,fila 78 dosar, un înscris depus de pârâtă cu care a dorit să dovedească faptul că la data de 1.11.2007 se afla în Germania şi înscrisuri cu care reclamanta a dorit să dovedească faptul că administratorul pârâtei a fost reclamat şi se află în cercetări la parchet pentru infracţiuni de înşelăciune şi evaziune fiscală, precum şi un contract de închiriere depus de pârâtă, pe care l-a încheiat cu reclamanta în anul 2009. .

Au fost luate interogatorii ce s-au ataşat la dosar filele 82,83,84 şi 88,90 dosar.

În cauză au fost audiaţi martorii propus de reclamantă,

Administrând întregul material probator administrat în cauză,instanţa reţine următoarele :

Pârâta a achiziţionat în leasing un autotir conform contractului nr. autovehiculul având marca Volvo nr. seria şasiu culoare roşie,serie motor

în perioada respectivă lucra la firma în calitate de conducător auto pe acest autotir cu care efectua transporturi către diferiţi beneficiari.

Fiind în relaţii bune în anul 2007 şi administratorul pârâtei, s-au înţeles ca autotirul să fie preluat de care îşi constituise o societate comercială, urmând ca acesta în continuare să plătească ratele la leasing până la încheierea contractului.

Ca urmare părţile au mers la unde au încheiat un contract intitulat contract de predare în care se menţionează : „la data predării contractului,situaţia financiară este – achitată rata nr. 12 în valoare de 1155,35 euro, de către , rata nr. 13 în valoare de 1156,58 euro urmând a fi achitată până la data de 25.10.2007 , următoarele rate conform contractului de leasing urmează a fi achitate până la data de 24.06.2009, de către firma primitoare, termen când firma va intra integral în posesia autotirului . La data încheierii contractului firma încasează cu titlu de avans suma de 11.000 euro de la care va mai achita diferenţa de 10.763 euro la cursul zilei, în tranşe lunare în cuantum de 1000 euro începând cu luna noiembrie 2007. Firma primitoare începând cu data prezentei, va mai achita ratele Casco ,asigurare şi toate celelalte care decurg din activitatea de transport marfă precum şi impozit carnet muncă a dlui.

Mai rezultă că la data încheierii contractului unitatea pârâtă a predat reclamantului facturierul, chitanţierul şi toate actele autovehiculului , care s-a predat şi acesta în stare de ‚funcţionare şi cu inventarul complet.

Relaţiile dintre părţi au decurs normal până în luna decembrie 2009 cânr au intervenit neînţelegeri şi cânt administratorul pârâtei a apelat la executorul judecătoresc şi a preluat autotirul de la , pe care l-a dus la sediul societăţii, fiind parcat conform declaraţiilor martorilor şi în prezent pe stradă în faţa sediului firmei pârâte.

Prin prezenta acţiune reclamanta solicită ca pârâta , atât timp cât i-a luat autotirul din posesie, să fie obligată să-i restituie sumele de bani pe care le.a plătit şi la care s-a obligat prin contractul de predare sus menţionat.

Cu privire la plata sumei de 11.000 euro, instanţa apreciază că reclamanta a făcut dovada acestei operaţiuni, cu contractul de predare în care se stipulează expres că la data încheierii firma încasează suma de 11.000 euro, cu titlu de avans, şi cu declaraţia martorului de la fila 91 dosar, care arată că a mers personal cu la sediul firmei si în prezenţa acestuia i-a predat suma de 13.000 euro,bani care s-au numărat în prezenţa unei persoane pe nume , salariat la firma pârâtă, după care s-a mers la Biroul Notarial unde s-a încheiat contractul de predare.

Fiind audiat şi martorul , acesta a declarat că numitul , a venit întradevăr la sediul firmei pârâte la data când se afirmă,însă au mers într-o cameră separată şi nu ştie despre ce probleme au discutat , banuind că anumite probleme personale.

Declaraţia martorului , nu este în totalitate sinceră,după aprecierea instanţei, aceasta necoroborându-se cu celelalte probe din dosar.

Cu privire la sumele de 10763 euro, reprezentând rate leasing, inclusiv suma de 4427 lei achitaţi tot cu titlu de rată leasing, reclamanta afirmă că aceste sume s-au plătit din transporturile pe care le efectua la diferiţi beneficiari, banii fiind viraţi societăţii , care la rândul ei plătea ratele de leasing, către societatea cu care încheiase contractul de leasing.

În acest sens reclamantul a depus mai multe înscrisuri, la filele 57-68 dosar, registru bancă, în care se menţionează anumite sume de bani şi denumirea unor societăţi , dar acestea nu reprezintă probe certe din care să rezulte că reprezintă plăţile pentru ratele de leasing aşa cum s-a menţionat în contractul de predare.

În realitate , în perioada de după încheierea contractului de predare, autotirul era folosit de , iar ratele de leasing le plătea pârâta şi din aceasta cauză instanţa apreciază că au apărut acele neânţelegeri care au determinat ca în decembrie 2009,autotirul să fie luat înapoi de societatea pârâtă.

Întradevăr aşa cum a susţinut şi pârâta prin reprezentant şi apărător,la dosar reclamanta nu a depus dovezi certe ,facturi ,ordine de plată s-au alte documente din care să rezulte că a achitat efectiv sumele de 10763 euro şi 4427 lei cu titlu de rate leasing.

În concluzie instanţa apreciază că acţiunea formulată de reclamantă este întemeiată în parte, motiv pentru care în baza art. 43-46 cod comercial o va admite în parter,urmând a obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 11.000 euro reprezentând avans pentru autotirul cu nr. de înmatriculare B 53 YIW plus dobânda legală aferentă , până la data efectivă a plăţii.

Se vor respinge capetele de cerere privind restituirea sumelor de 10763 euro şi 4427 lei , reprezentând contravaloare rate leasing pentru acelaşi autotir , ca nedovedite.

Se va lua act că reclamanta a renunţat la capătul de cerere privind restituirea sumei de 9900 euro.

Se vor compensa parţial cheltuielile de judecată şi se va obliga pârâta la 1780 lei către reclamant.

Executorie.

Pentru aceste motive

În numele Legii

Hotărăşte

Admite în parte acţiunea civilă în pretenţii – litigiu comercial formulată de reclamanta cu sediul în comuna în contradictoriu cu parata şi în consecinţă:

Obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 11.000 euro reprezentând avans pentru autotirul cu nr. de înmatriculare B 53 YIW plus dobânda legală aferentă , până la data efectivă a plăţii.

Respins capetele de cerere privind restituirea sumelor de 10763 euro şi 4427 lei , reprezentând contravaloare rate leasing pentru acelaşi autotir , ca nedovedite.

Ia act că reclamanta a renunţat la capătul de cerere privind restituirea sumei de 9900 euro.

Compensa parţial cheltuielile de judecată şi se va obliga pârâta la 1780 lei către reclamant.

Executorie.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro