404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

COMERCIAL. Ordonanţă de plată emisă sub incidenţa OUG nr. 119/2007. Contract comercial neîncheiat în formă scrisă. Comandă urmată de executare. Înscrierea menţiunii în cuprinsul facturilor în sensul că acestea ţin loc de contract de vânzare-cumpărare

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 4764/114/2008 din 22.12.2008, astfel cum a fost modificată la prima zi de înfăţişare din 29.12.2008, creditorul SC E.G. SRL Buzău a solicitat emiterea unei ordonanţe de plată pentru sumele de 367.913,54 lei preţ marfă livrată şi de 20.059 lei – dobândă aferentă debitorului, împotriva debitorului SC E.E. SA Călăraşi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditorul a învederat că în perioada iunie 2007 – iunie 2008, în baza unui număr de 26 de facturi fiscale emise în executarea contractului încheiat cu debitorul a livrat acestuia o cantitate însemnată de marfă, al cărei preţ în sumă de 367.913,54 lei nu a fost încă plătit deşi au expirat termenele de scadenţă astfel cum au fost stipulate în cuprinsul fiecărui document.

În raport de întârzierea la plata preţului, se consideră îndreptăţit şi la acordarea dobânzii legale în sumă de 20.059 lei, astfel cum a fost calculată în anexa la cerere.

În drept, creditorul a invocat dispoziţiile art. 969 şi 1361 din Codul Civil, art. 36, 43 Cod comercial, OUG nr. 119/2007 şi OG nr. 9/2000.

În sprijinul cererii, creditorul a depus la dosar facturile invocate, inclusiv un tabel centralizator al acestora (filele 6-32) şi o situaţie privind calculul dobânzii legale solicitate (fila 5).

Deşi citat legal atât prin fax cât şi prin serviciul poştal, debitorul nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a înfăţişat în instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine în fapt şi în drept:

În baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţile în proces, creditorul a livrat debitorului o cantitate însemnată de marfă, al cărei preţ a fost achitat parţial, rămânând la plată o diferenţă în sumă de 367.913,54 lei, conform facturilor fiscale nr: 90307-07/12.06.2007, nr. 90210-08/31.01.2008, 90351-08/18.02.2008; nr. 00090416-08/26.02.2008; nr.00090417-08/26.02.2008; nr. 00090418-08/26.02.2008; nr. 00090456-08/28.02.2008; nr.00090457-08/28.02.2008; nr.00090497-08/05.03.2008; nr.00090498-08/05.03.2008; nr. 00090501-08/ 5.03.2008; nr. 00090558-08/12.03.2008; nr. 00090609-08/17.03.2008; nr. 00090610-08/17.03.2008; nr. 00090681-08/20.03.2008; nr. 00090713-08/25.03.2008; nr. 00090766-08/31.03.2008; nr. 00090782-08/01.04.2008; nr. 00090833-08/08.04.2008; 00090834-08/08.04.2008; nr. 00090869-08/10.04.2008; nr. 00090921-08/17.04.2008; nr. 00090922-08/17.04.2008; nr. 00090929-08/18.04.2008; nr. 00090936-08/21.04.2008; nr. 00091474-08/27.06.2008.

În cuprinsul fiecărei facturi fiscale s-a precizat termenul de scadenţă pentru plata preţului, menţionându-se în mod expres că documentul respectiv ţine loc de contract.

Astfel emise, cele 26 de facturi fiscale au fost însuşite de debitor (beneficiar marfă), prin semnătura reprezentantului acestuia.

În contextul expus, tribunalul reţine că suma pretinsă de creditor: 367.913,54 lei reprezintă obligaţii de plată care rezultă dintr-un contract comercial de vânzare-cumpărare, fiind o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sensul prevederilor art. 2 alin.1 din OUG nr. 119/2007.

Prin consecinţă, primul capăt de cerere privind obligarea debitorului la plata preţului mărfii livrate este întemeiat, stabilindu-se drept termen de executare până la 12.02.2009, în aplicarea art.10 alin.3 din OUG nr. 119/2007.

În raport de prevederile art.3 alin.1 lit.a) din OUG nr. 119/2007, potrivit cărora în cazul contractelor încheiate între comercianţi, creanţa produce dobânzi conform art. 43 din Codul comercial, tribunalul reţine ca fiind întemeiat şi cel de-al doilea capăt de cerere în obligarea debitorului la plata sumei de 20.059lei.

Se are în vedere sub acest aspect că dobânda pretinsă de creditor a fost calculată în mod corect în raport de nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR, în aplicarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din OG nr. 9/2000, astfel cum rezultă din tabelul anexă depus la fila 5 dosar.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor legale invocate, precum şi ale art. 969 şi 1361 din Codul civil, instanţa a admis cererea pendinte judecăţii, ordonând ca debitorul să plătească creditorului, până la termenul de 12.02.2009, următoarele sume: 367.913,54 lei – preţ marfă livrată şi 20.059 lei – dobândă legală aferentă debitului (calculată până la data de 15.12.2008).

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro