404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Plasament minor. Urgenta.Interesul copilului

Asupra cererii de ordonanţă preşedinţială de faţă , constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanţă sub nr.420/114, la data de 05.02.2010, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău a solicitat în contradictoriu cu C.C. şi C.G. emiterea unei ordonanţe preşedinţiale de plasament în regim de urgenţă a copilului C.F.D. la mama sa C.G., să li se dea dreptul reprezentanţilor DGASPC Buzău de a prelua copilul C.F.D. de la domiciliul părinţilor ori de la domiciliul sau sediul oricărei persoane care îl are în grijă, precum şi obligarea părinţilor ori a oricărei persoane în grija cărora se află copilul de a-l preda reprezentanţilor DGASPC Buzău

A solicitat de asemenea instanţei să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti privitoare la copil. A solicitat judecarea cererii fără citarea părţilor.

În motivarea de fapt a cererii se arată că minorul C.F.D., născut la data de 04.07.1998, din părinţi C.C. şi C.G. se află în situaţie evidentă de risc, fiind identificaţi factori de risc după cum urmează consumul de alcool al tatălui, abuzul fizic şi emoţional la care este supus copilul, lipsa de interes a tatălui faţă de nevoile de afecţiune ale copilului.

Astfel, se arată că la acest moment copilul este încredinţat spre creştere şi educare tatălui său , însă se apreciază că este în interesul copilului să beneficieze de urgenţă de un climat securizant care poate fi oferit temporar ca măsură de protecţie specială lângă mama sa.

Măsura specială de protecţie nu a putut fi stabilită pe calea unei dispoziţii de plasament în regim de urgenţă datorită împotrivirii din partea tatălui.

În drept au fost invocate prev.art.55 lit.b, art.64, art.65 alin.2, art.94 al.3, din Lg.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

În dovedirea acţiunii au fost depuse la dosar: fişă de semnalare obligatorie şi evaluare iniţială a situaţiilor de abuz/neglijare/exploatare a copilului, declaraţiile mamei şi respectiv a copilului în cauză, adresa 88/02.02.2010, procese verbale de contravenţie, sentinţa civilă nr.338/31.10.2007, rapoarte de vizită-întrevedere, acte de stare civilă – a se vedea filele 4-18 dosar.

Din ansamblul materialului probator administrat, tribunalul reţine în fapt următoarele:

La data de 25.01.2010 la sediul reclamantei s-a înregistrat sub nr.2112 sesizarea prin care Primăria comunei Pârscov îi informa că minorul C.F.D. aflat în întreţinerea tatălui său este abuzat fizic şi supus la perversiuni sexuale de către acesta. În acest sens primăria a fost informată de vecinii acestuia şi de jandarmii din localitate. Situaţia de risc în care se afla copilul, rezulta fără dubiu din raportul întocmit de lucrătorii jandarmeriei comunei Pârscov la data de 02.01.2010 în care era consemnat faptul că în acea zi numita I.G. apelase serviciul 112, semnalând un scandal între ea şi fratele său, pârâtul din proces, care îl agresase fizic pe fiul său, minorul în cauză. În raport se arăta că din dorinţa de a scăpa de tatăl său copilul a fugit la mătuşa sa , aceasta relatând faptul că minorul este agresat frecvent de tatăl său şi supus la perversiuni sexuale situaţie confirmată şi de copil.

Pentru evaluarea celor sesizate reprezentanţii DGASPC Buzău s-au deplasat la domiciliul pârâtului, aflat în imediata vecinătate a şcolii, ocazie cu care s-a constatat că minorul în cauză se afla la cursuri, iar cu privire la incidentul din 02.01.2010 pârâtul a relatat că este nevinovat, sesizarea fiind făcută de sora sa nejustificat.

Deşi s-a încercat o discuţie cu minorul în prezenţa tatălui, acest lucru nu a fost posibil, deoarece copilul răspundea cu dificultate şi căuta aprobarea tatălui de a vorbi. Ulterior însă copilul a relatat că tatăl său pe fondul consumului de alcool, are un comportament agresiv cu el atât verbal cât şi fizic, îi adresează injurii, îl bate, îl ameninţă cu moartea folosind cureaua sau cuţitul, relatând şi faptul că de mai multe ori tatăl i-a cerut să-i atingă organele genitale.

Din raport rezultă că deşi minorul conştientizează pericolul la care este supus, acesta din dorinţa de a rămâne în domiciliu şi în comunitatea în care a trăit a relatat că va rămâne în domiciliul tatălui susţinând că ,, o să scap de fiecare dată, o să fug la mătuşica,,.

Din fişa menţionată mai sus rezultă că minorul şi-a manifestat opţiunea de a-şi vizita mama şi fraţii săi pe care nu i-a mai văzut de un an de zile motivaţia tatălui fiind aceea că nu a avut mijloace financiare pentru a ajunge în localitatea de domiciliu a fostei sale soţii, luându-şi angajamentul că îl va duce pe copil la mama sa şi la fraţi săptămâna următoare, lucru pe care însă nu l-a făcut. De altfel situaţia de dificultate a copilului a fost semnalată şi de directorul şcolii prin sesizarea nr.5013/19.02.2009, însă în urma monitorizării s-a considerat că nu se impune separarea copilului de tatăl său, iar cazul acestuia a fost monitorizat de reprezentanţii primăriei.

Cu privire la mediul în care a crescut copilul se arată că este unul nefavorabil dezvoltării copilului care prin hotărâre judecătorească a fost încredinţat tatălui spre creştere şi educare, tată care pe fondul consumului de alcool provoacă scandaluri în comunitate , fiind sancţionat de mai multe ori contravenţional, a provocat scandal în şcoala unde învaţă copilul, la dispensarul medical, la primărie.

Situaţia relatată mai sus rezultă şi din procesele verbale de contravenţie aflate la filele 10-12 dosar, coroborate cu decizia civilă nr. 338/31.10.2007şi adresa primăriei aflata la fila 9 dosar, adresă prin care autoritatea locală solicită luarea de urgenţă a unei măsuri speciale de protecţie pentru minor.

Din rapoartele de vizită aflate la filele 15-16 dosar, tribunalul reţine că la data de 03.02.2010, copilul a fost luat de mamă din domiciliul tatălui cu sprijinul jandarmeriei şi al reprezentanţilor primăriei, cu condiţia ca aceasta să-l readucă în domiciliul tatălui sâmbătă 06.02.2010.

Potrivit art.94 alin.2 din Lg.272/2004 privind protecţia copilului, în situaţia în care în urma verificărilor făcute de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se constată că există motive temeinice care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil datorită abuzului şi neglijării, şi nu întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor legali ai copilului, directorul instituţiei reclamante instituie măsura plasamentului în regim de urgenţă.

Aliniatul 3 al articolului menţionat mai sus instituie obligaţia DGASPC de a sesiza instanţa de judecată în cazul în care se întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor legali ai copilului, solicitând emiterea unei ordonanţe preşedinţiale de plasament a copilului în regim de urgenţă la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial licenţiat în condiţiile legii.

Prin urmare, însuşi legiuitorul a apreciat existenţa unei situaţii de urgenţă făcând trimitere la instituţia ordonanţei preşedinţiale reglementată de art.581 C.pr.civ. având în vedere interesul superior al copilului ocrotit de legea 272/2004.

Raportat la probele existente la dosar, poziţia tatălui căruia prin hotărâre judecătorească i-a fost încredinţat copilul, reiese fără putere de tăgadă pericolul iminent în care se află minorul, astfel încât se apreciază că judecarea prezentei cereri se poate face fără citarea părţilor, conform art.581 alin.3 C.pr.civ.

Faţă de cele ce preced, tribunalul constată că sunt îndeplinite prev.art.94 alin.3 raportat la art.89 din Lg.272/2004, coroborate cu art.581 C.pr.civ. astfel încât cererea de faţă este întemeiată, în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plasamentul în regim de urgenţă, motivat de faptul că minorul se află în situaţia de risc prevăzută de art.56 lit. c din Lg.272/2004, motiv pentru care se impune admiterea acesteia şi pe cale de consecinţă instituirea plasamentului în regim de urgenţă a copilului C.F.D. la mama sa C.G..

Tribunalul va respinge ca fiind fără obiect capetele de cerere având ca obiect dreptul reprezentanţilor DGASPC Buzău de a prelua copilul C.F.D.de la domiciliul părinţilor ori de la domiciliul sau sediul oricărei persoane care îl are în grijă, precum şi obligarea părinţilor ori a oricărei persoane în grija cărora se află copilul de a-l preda reprezentanţilor DGASPC Buzău motivat de faptul că minorul a fost deja scos din domiciliul tatălui , astfel că la momentul soluţionării cererii el se afla în domiciliul mamei împreună cu aceasta şi frăţiorii săi conform raportului de vizită menţionat mai sus.

Situaţia de urgenţă rezultă însă din faptul că în lipsa unei astfel de hotărâri, mama pârâtă avea obligaţia de a duce minorul în domiciliul tatălui în data de 06.02.2010.

În baza art.62 alin.2 din Lg.272/2004 instanţa va dispune delegarea drepturilor privitoare la persoana copilului către mama acestuia, iar cele privitoare la bunurile copilului către Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău pe durata măsurii dispuse.

Sentinţa de faţă este definitivă, executorie de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro