404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Cont.adm. : Contravenţii la regimul vitezei instituite prin OUG nr. 195/2002. Eroarea maximă tolerată prevăzută de NML 021 – 05.Unificarea practicii judiciare la nivelul Tribunalului Buzău

În cazul contravenţiilor la regimul vitezei instituite prin OUG nr. 195/2002 , atât la nivelul celor trei complete constituite pentru soluţionarea recursurilor contravenţionale din cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ a Tribunalului Buzău , cât şi la nivelul Judecătoriilor Buzău, Râmnicu Sărat , Pătârlagele şi Pogoanele s-au conturat două opinii referitor la eroarea maximă tolerată prevăzută de norma de metrologie , ce s-au materializat şi în soluţiile pronunţate , în sensul că :

? În lipsa unor dispoziţii legale exprese , în cazul vitezei măsurate cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, eroarea maximă tolerată prevăzută de norma de metrologie legală se aplică de agentul constatator la momentul constatării contravenţiei şi încheierii procesului verbal , iar în caz de neconformare de instanţa investită cu soluţionarea plângerii contravenţionale;

? În astfel de cazuri , viteza afişată de cinemometrul / aparatul radar utilizat reprezintă viteza exactă cu care a circulat autovehiculul surprins în trafic, în condiţiile în care dispozitivul a fost declarat ”admis”, conform buletinului de verificare metrologică emis de Biroul Român de Metrologie Legală .

Avându-se în vedere practica neunitară cu care s-au confruntat instanţele buzoiene, în materie , în perioada ultimilor doi ani , prezentul comentariu supune spre analiză şi decizie primul punct de vedere , confirmat în plan european şi de jurisprudenţa elveţiană, context în care vom prezenta punctual câteva consideraţiuni, după cum urmează :

1) – Regimul legal de viteză

Conform prevederilor art. 49 alin. 1 – 3 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice , limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h , pentru anumite sectoare de drum şi în anumite condiţii administratorul drumului putând stabili şi limite de viteză superioare dar nu mai mult de 80 km/h , precum şi limite de viteză inferioare dar nu mai puţin de 30 km/h pentru toate autovehiculele .

Potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. 4 din ordonanţă , limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt : a) pe autostrăzi – 130 km/h ; b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene ( E ) – 100 km/h ; pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h .

La art. 50 din ordonanţă sunt reglementate vitezele maxime admise pentru anumite categorii şi subcategorii de autovehicule , pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci , pentru autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse periculoase şi respectiv pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerea permisului de conducere .

2) – Contravenţii la regimul de viteză

În cazul încălcării normelor rutiere privind viteza regulamentară, determinarea contravenţiei săvârşite se face în raport de viteza autovehiculului.

Contravenţiile la regimul de viteză sunt reglementate astfel :

? art.108 alin. 1 lit. a pct. 4 ( prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. a şi la art. 99 alin. 2 ) : depăşirea cu 10 – 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus , constatată, potrivit legii , cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează cu 2 sau 3 puncte amendă şi 2 puncte de penalizare ;

? art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 ( prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. b şi la art. 100 alin. 2 ) : depăşirea cu 21 – 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus , constatată, potrivit legii , cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează cu 4 sau 5 puncte amendă şi 3 puncte de penalizare ;

? art.108 alin. 1 lit. c pct. 3 ( prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. c şi la art. 101 alin. 2 ) : depăşirea cu 31 – 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus , constatată, potrivit legii , cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează cu 6 până la 8 puncte amendă şi 4 puncte de penalizare ;

? art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 ( prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. d) şi la art. 102 alin. 2 ) : depăşirea cu 41 –50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus , constatată, potrivit legii , cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează cu 9 până la 20 puncte amendă şi 6 puncte de penalizare ;

? art. 102 alin. 3 lit.e ( prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. d ): depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sancţionează cu 9 până la 20 puncte amendă şi aplicarea sancţiunii complementare privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile, dispunându-se şi măsura tehnico – administrativă a reţinerii permisului de conducere conform art.111 alin. 1 lit.c).

3) – Cinemometru ( aparatul radar )

Încadrarea într-o anumită faptă contravenţională din cele prevăzute de OUG nr. 195/2002 este determinată de măsurarea exactă a vitezei autovehiculului condus cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic ( cinemometru / aparatul radar ) .

Cinemometrul ( aparatul radar ) este definit la pct. 1.3. din Norma de Metrologie Legală NML 021- 05 /23.11.2005 ( denumită în continuare normă de metrologie ) , ca fiind un mijloc de măsurare care măsoară de la distanţă şi afişează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate în mişcare în traficul rutier , independent de caracteristicile acestora .

Conform prevederilor pct. 32 al anexei nr. 1 la OG nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie , astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 166 din 12.06.2007, verificarea metrologică reprezintă o modalitate de control metrologic legal , alta decât aprobarea de model, prin care se constată şi se confirmă că mijlocul de măsurare îndeplineşte cerinţele prevăzute în reglementările de metrologie legală .

Potrivit dispoziţiilor pct. 33 şi 34 din anexa enunţată , verificarea metrologică se efectuează iniţial , înainte de folosinţă, dar şi periodic , anual , conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal care se publică anual în Monitorul Oficial al României , partea I, cinemometrele fiind evidenţiate în L.O.- 2009 la poziţia L 44 .

4)- Erori de măsurare

Avându-se în vedere că măsurarea nu se poate realiza cu precizie deplină, datorită acţiunii unor factori de influenţă precum : eroarea internă a blocului de emisie , eroarea blocului de recepţie , condiţiile atmosferice , etc. , norma de metrologie stabileşte la punctul 3. subpunctul 3.1. , paragraful 3.1.1.lit. a ) , b), c) erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei în care trebuie să se încadreze cinemometrul , după cum funcţionează în regim staţionar sau în deplasare .

În condiţiile în care cinemometrul respectă aceste limite , Biroul Român de Metrologie Legală eliberează buletinul de verificare metrologică sub menţiunea ”admis” .

Conform prevederilor legale enunţate , erorile maxime admise la măsurarea vitezei cu cinemometrul diferă în raport de modul de funcţionare al aparatului în regim staţionar sau în regim de deplasare .

Analizându-se erorile maxime tolerate în condiţii normale de trafic se constată :

? pentru cinemometrele care funcţionează în regim staţionar, eroarea tolerată este de ± 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h şi de ± 3 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h ( paragraful 3.1.1.lit. b);

? pentru cinemometrele care funcţionează în regim de deplasare , eroarea tolerată este de ± 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h şi de ± 4 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h ( paragraful 3.1.1. lit. c , liniuţa a 3 – a) .

Practica a demonstrat că verificarea metrologică nu confirmă faptul că măsurarea efectuată de cinemometrul declarat admis coincide întotdeauna cu viteza reală , ci doar faptul că măsurarea se înscrie în limitele maxime de eroare stabilite .

Cu titlu de exemplu ( din practica tribunalului ) :

? Conform adresei nr. X/2009 comunicată de Biroul Român de Metrologie Legală/ Institutul Naţional de Metrologie , la cererea instanţei de recurs , pentru dosarul nr. X/X/2008 , în cazul vitezei de 101 km/h măsurată cu cinemometrul tip Traffipax Speedophot, serie modul prelucrare –afişare 0429-001/94, care funcţionează numai în regim staţionar , în raport de eroarea maximă tolerată, viteza vehiculului se află în intervalul cuprins între 98 km/h şi 104 km/h, astfel cum rezultă din cele 13 măsurări efectuate .

? În cazul vitezei de 102 km/h măsurată cu cinemometrul tip Python II , modul de afişare seria pyt 673000153, care funcţionează atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare , în raport de eroarea maximă tolerată , viteza vehiculului se află în intervalul cuprins între 99 km /h şi 105 km/h , astfel cum rezultă din cele 12 măsurări efectuate ( adresa BRML nr. X/2009 comunicată pentru dosarul de recurs nr. X/X/2008 ) .

? În cazul vitezei de 103 km/h măsurată cu cinemometrul tip Traffipax Speedophot , serie modul prelucrare – afişare 0556 – 001/96 , care funcţionează numai în regim staţionar în raport de eroarea maximă tolerată, viteza vehiculului se află în intervalul cuprins între 99 km/h şi 106 km/h , astfel cum rezultă din cele 10 măsurări efectuate ( adresa BRML nr.X/2009 comunicată pentru dosarul de recurs nr. X/X/2008 ) .

? În cazul vitezei de 151 km/h măsurată cu cinemometrul tip Traffipax Speedophot , serie modul prelucrare – afişare 0429 – 001/ 94 care funcţionează numai în regim staţionar , în raport de eroarea maximă tolerată, viteza vehiculului se află în intervalul 146 km/h şi 155 km/h , astfel cum rezultă din cele 13 măsurări efectuate ( adresa BRML nr.X/2009 comunicată pentru dosarul de recurs nr. X/X/2008 ) .

? În lipsa unor relaţii de genul celor expuse, calculându-se eroarea maximă tolerată ,în plan teoretic , şi pentru vitezele de 152 km/h , 153 km/h şi 154 km/h , măsurate cu un cinemometru care funcţionează în regim staţionar , se constată că : în cazul vitezei de 152 km/h viteza autovehiculului se află în intervalul 147 km/h – 156 km/h , în cazul vitezei de 153 km/h viteza autovehiculului se află în intervalul 148 km/h – 158 km/h , iar în cazul vitezei de 154 km/h viteza autovehiculului se află în intervalul 149 km/h – 159 km/h.

5)- Consecinţe juridice

În plan juridic distincţia invocată produce consecinţe, întrucât, sancţiunea contravenţională este diferenţiată pe paliere , în raport de viteza măsurată de cinemometrul utilizat în regimul pentru care este programat .

Astfel, în cazul primului exemplu , viteza măsurată de cinemometru fiind de 101 km/h , în condiţiile în care viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus este de 50 km/h ,

? conducerea cu 98 km/ h se încadrează în contravenţia prevăzută la art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 raportat la art. 98 alin. 4 lit. d) şi la art. 102 alin. 2 şi se sancţionează cu 9 până la 20 puncte amendă şi 6 puncte penalizare , iar

? conducerea cu 104 km/h se încadrează în contravenţia prevăzută la art. 102 alin. 3 lit.e) raportat la art. 98 alin. 4 lit. d) şi se sancţionează cu 9 până la 20 puncte amendă şi aplicarea sancţiunii complementare privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, dispunându-se şi măsura tehnico – administrativă privind reţinerea permisului, conform art. 111 alin. 1 lit. c).

6)– Aplicarea erorii maxime tolerate

Avându-se în vedere că prin dispoziţiile OUG nr. 195 /2002 privind circulaţia pe drumurile publice , ale HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 , dar şi ale Normei de Metrologie Legală NML 021-05/23.11.2005 nu se stabileşte autoritatea competentă să aplice eroarea maximă tolerată , apreciem că această obligaţie revine agentului constatator la momentul constatării contravenţiei şi încheierii procesului verbal , iar în caz de neconformare instanţei investite cu soluţionarea plângerii contravenţionale .

Invocăm în acest sens , comparativ , ca precedent european , adresa depusă la filele 24-26 dosar de fond nr. X/X/2009 , în limba germană /română, legalizată sub nr.9514/29.04.2009 la BNP X/ Bucureşti, cu care se atestă de către Poliţia Basel – Landschaft (Elveţia) că la o viteză înregistrată cu aparatul radar de 167 km/h pe autostrada A 2/ Talspur/ Tenniken , agentul constatator a dedus marja de eroare de – 7 km/h , luând în calcul viteza de 160 km/h , din care a dedus limita maximă de 120 km/h , reţinând că valoarea cu care s-a depăşit limita de viteză este de 40 km/ h ( procesul verbal de contravenţie fiind prezentat judecătorului de instrucţie , conform documentului expus ) .

7)– Prezumţia de nevinovăţie. Paragraful 6 alin.1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale

Prin efectul aplicării erorii maxime tolerate prevăzute de norma de metrologie , se constată că intervalul înăuntrul căruia se poate afla viteza autovehiculului , în cazurile expuse exemplificativ , atrage incidenţa a două fapte contravenţionale prevăzute de OUG nr.195/2002, sancţionate distinct , una din ele fiindu-i , însă , favorabilă contravenientului .

În raport de elemntele în fapt şi în drept prezentate punctual , se reţine faptul că în materie contravenţională sunt aplicabile garanţiile procesuale recunoscute de art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale , care face parte din dreptul intern şi are prioritate, în baza art. 11 alin.2 şi art. 20 alin.2 din Constituţia României, atunci când există neconcordanţe.

Astfel, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor reglementează etapa judiciară de soluţionare a plângerii formulate împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei la art. 31 – 36.

Din punct de vedere procedural, prin art. 47 s-a stabilit că ordonanţa se completează cu Codul de procedură civilă, dar, având în vedere caracterul autonom al noţiunii de “acuzaţie în materie penală”, prevăzută de art. 6 paragraful 1 din Convenţie, a fost posibil ca unele domenii să fie analizate de Curtea Europeană ca aparţinând sferei penale, deşi în dreptul naţional erau calificate ca având natură civilă sau administrativă.

În jurisprudenţa Curţii Europene, prin decizia Ozturk vs. Germania, s-a statuat că şi faptele contravenţionale intră în sfera acuzaţiilor în materie penală, în funcţie de calificarea din dreptul naţional, de natura faptei incriminate, de natura şi gravitatea sancţiunilor.

Nu toate aceste criterii au fost aplicate, însă, cumulativ în jurisprudenţa Curţii, ci , pentru a stabili dacă are incidenţă art. 6 din Convenţie, trebuie ca fapta să fie de natură “penală” din punctul de vedere al Convenţiei, ori făptuitorul să fie expus la o sancţiune care, prin gravitatea sa, aparţine sferei penale (Hotărârea Lutz vs. Germania).

Faptele contravenţionale prevăzute de Codul rutier, îndeplinind aceste criterii pentru a fi considerate acuzaţii în materie penală, contravenientului i se recunoaşte şi prezumţia de nevinovăţie, astfel că sarcina probei în procedura desfăşurată în faţa instanţei de judecată, revine în primul rând, organului constatator şi nu petentului ( cel puţin în situaţia în care săvârşirea faptei nu a fost constatată prin propriile simţuri de agentul constatator) .

8)– Soluţii

Apreciem, prin urmare, că se impune aplicarea principiului conform căruia dubiul profită persoanei acuzate ( in dubio pro reo), reţinându-se că organul de poliţie nu a probat săvârşirea contravenţiei dincolo de orice îndoială .

Concretizând , în cazul exemplului prezentat la pct. 5 , privind o viteză înregistrată de 101 km/h, măsurarea vitezei autovehiculului condus de contravenient face dovada absolută până la limita minimă de la care începe eroarea : 98 km/h , de natură să califice încadrarea faptei la art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 din OUG nr. 195/2002 , sancţionată cu 9 până la 20 puncte amendă şi 6 puncte de penalizare .

Avându-se în vedere dispoziţiile art. 34 alin. 1 din OUG nr. 2/2001 potrivit cărora legiuitorul nu a lăsat la latitudinea instanţei posibilitatea schimbării încadrării juridice şi nici stabilirea altei sancţiuni , instituind numai un control asupra legalităţii şi temeiniciei procesului verbal de contravenţie , iar încadrarea favorabilă petentului , expusă anterior , nu prevede aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi nici a măsurii tehnico-administrative a reţinerii permisului , referitor la soluţia ce poate fi adoptată de instanţă , se conturează două posibilităţi :

? fie, anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ( întrucât nu s-a făcut o descriere corectă a faptei , motiv de nulitate prevăzut de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor ) ,

? fie, reţinerea contravenţiei mai uşoare ( şi prin consecinţă reaprecierea cuantumului amenzii şi a numărului punctelor de penalizare şi , respectiv , înlăturarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi/sau a măsurii tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere , de la caz la caz ) .

La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Buzău s-a apreciat ca fiind mai bine fundamentată cea de a doua soluţie , întrucât săvârşirea contravenţiei mai uşoare este neechivoc dovedită, iar în caz contrar , s-ar crea premizele exonerării injuste de răspundere a conducătorului auto .

9)– Unificarea practicii judiciare

Cu prilejul analizei practicii neunitare organizată la nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ la data de 22 ianuarie 2010 , s-a hotărât unificarea practicii judiciare în materie , în sensul că agentului constatator îi revine obligaţia de a da eficienţă dispoziţiilor normei de metrologie referitoare la eroarea maximă tolerată , la momentul constatării contravenţiei şi încheierii procesului verbal , iar în caz de neconformare , instanţei judecătoreşti investite cu soluţionarea plângerii contravenţionale .

10)– Observaţii ( cu caracter informal )

În aplicarea OUG nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, s-a emis Metodologia privind modul de folosire şi exploatare a echipamentului de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor nr. 200481 din 26 februarie 2003 aprobată prin Dispoziţie a Inspectoratului General al Poliţiei Române , nepublicată .

Conform art. 18 alin. 2 din Metodologie, în forma iniţial aplicată , din viteza înregistrată de sistem se vor scade 3 km/h , valoarea rezultată fiind cea consemnată în procesul verbal de constatare a contravenţiei , iar potrivit alineatului 3 această valoare reprezintă toleranţa specificată prin norma de metrologie .

Prin Dispoziţia inspectorului general al Poliţiei Române nr. 46 din 1 august 2008 nepublicată , s-a aprobat Metodologia privind modul de folosire şi exploatare a echipamentului de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, prevăzându-se că pe data intrării în vigoare a dispoziţiei se abrogă prevederile Metodologiei nr. 200481 / 2003.

Normele referitoare la modul de aplicare a ” toleranţei ” prevăzute la art. 18 alin. 2 şi 3 din vechea metodologie nu se mai regăsesc în noua metodologie .

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro