404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

PENAL.Tardivitatea plângerii si autoritatea de lucru judecat

Asupra prezentului recurs penal ;

Prin sentinta penala nr. 142/15.04.2010, Judecatoria Ramnicu-Sarat, a hotarat urmatoarele:

Respinge ca neîntemeiate excepţiile privind tardivitatea plângerii si autoritatea de lucru judecat ,formulata de persoana vătămata AJVPS si ca inadmisibile excepţiile privind prescripţia răspunderii penale si nulitatea plângerii .

Respinge ca neîntemeiata plângerea formulata de persoana vătămata AJVPS, împotriva rezoluţiilor procurorului din data de 06.09.2006 ,dosar nr.1900/P/2005 de scoatere de sub urmărire penala si neînceperea urmăririi penale si cea din 27.11.2006 a Prim-procurorului Parchetului local Rm.Sarat , dosar nr.333/II/2/2006 .

Menţine ca legale si temeinice rezoluţiile atacate.

Obliga persoana vătămata AJVPS la 4350 lei cheltuieli de judecată către făptuitori.

Obliga persoana vătămata AJVPS la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:.

Partea vătămata AJVPS, a formulat plângere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penala si neînceperea urmăririi penale nr.1900/P/2005 din luna septembrie 2006 pronunţata de procurorul Parchetului local Rm.Sarat pe care o considera nelegala si netemeinica solicitând ca prin hotărârea care se va pronunţa sa se admită plângerea si sa se dispună judecarea de instanta a cauzei privind pe făptuitorii B.C., I.GH., B.GH., N.I., O.M., P.D., M.C., M.N., V.H., P.L., C.G., P.D., I.M., M.M., G.M. si C.A., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute si pedepsite de art.290 cod penal , art.288 cod penal si art.53 din Legea 54/2003 si pentru art.281 cod penal.

Relateaza ca cei trei învinuiţi, B.C., I.GH. si B.GH. au iniţiat înfiinţarea Sindicatului Naţional „C.” cu încălcarea legii ,întemeindu-si afacerea pe înşelăciune si fals.

Conform Legii 54/2003 constituirea unui sindicat se poate face din cel puţin 15 persoane din aceiaşi ramura sau profesie, acestia neavand profesia de vanator.

Arata ca intre făptuitori trebuia sa existe un factor comun , respectiv aceiaşi profesie sau ramura de activitate iar instanţa care a încuviinţat sindicatul a fost indusa in eroare de actele false pe care le-a depus..

Făptuitorii au ridicat excepţia tardivităţii plângerii solicitând respingerea acesteia si obligarea persoanei vătămate la cheltuieli de judecata, iar prin sentinţa penala nr.106/28.03.2007 s-a admis excepţia invocata de făptuitori si s- a respins plângerea ca tardiv introdusa , obligând totodată persoana vătămata la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinţei, persoana vătămata a formulat recurs arătând ca plingerea a fost introdusa in termen legal, cerere de recurs formulând si Parchetul local Rm.Sarat pentru aceleaşi considerente.

Tribunalul Buzau, prin decizia penala nr.159/29.05.2008 ,a admis recursurile ,a casat sentinţa penala nr.106/2006 a Judecătoriei Rm.Sarat si a trimis cauza pentru soluţionare in fond reţinând ca soluţia pronunţata de primul-procuror a fost comunicata corespunzător si persoana vătămata si-a exercitat drepturile procesuale in acest cadru formulând plângerea la data de 22.12.2006 , in termen legal.

După casarea cu trimitere, făptuitorul B.C. a arătat ca in perioada de soluţionare a recursului împotriva sentinţei instanţei de fond , a fost invocata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.278 indice 1 al.2 cod procedura penala motivat de faptul ca termenul de depunere al plângerii chiar si in cazul in care procurorul a soluţionat plângerea peste termenul de 20 de zile prevăzut de lege ar trebui sa curgă tot de la comunicarea soluţiei.

In perioada respectiva ,la data de 17.08.2007, intimaţii ,prin apărător, au invocat excepţia tardivităţii recursului formulat de persoana vătămata împotriva sentinţei penale nr.106/2006 a Judecătoriei Rm.sarat astfel ca Tribunalul Buzau prin încheierea din 19.09.2007 a respins excepţia tardivităţii recursului introdus de persoana vătămata si a respins si cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art.278 indice 1 cod procedura penala.

Aceasta încheiere a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Ploieşti care prin decizia nr.805/05.10.2007 a admis recursul declarat de persoana vătămata, a casat in parte încheierea Tribunalului Buzău din 19.09.2007 si a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale menţinând restul dispoziţiilor din încheierea recurată.

S-a arătat ca prin decizia nr.136/12.02.2008 Curtea Constituţionala a respins excepţia de neconstituţionalitate pronunţându-se in sensul ca dispoziţiile legale in discuţie sunt constituţionale.

La data de 29.01.2009 făptuitorul B.C. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.385 indice 18 cod procedura penala , acestea fiind in contradicţie cu dispoziţiile art.147 din Constituţia României.

Ca urmare prin încheierea de la fila 94 dosar după casarea cu trimitere din 29.01.2009 s-a admis cererea făptuitorului B.C. si s-a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea de către Curtea Constituţionala a excepţiei invocate.

Prin decizia nr.1140/15.09.2009 Curtea Constituţionala s-a pronunţat pe aceasta excepţie in sensul ca a fost respinsa ca inadmisibila , decizie definitiva si general obligatorie.

După repunerea pe rol a cauzei, ca urmare a soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, făptuitorul B.C. la termenul din data de 21.12.2009 , fila 38 dosar nr.1582/287/2008 , a invocat o noua excepţie, aceea a decăderii persoanei vătămate din dreptul de a face plângere împotriva rezoluţiei procurorului arătând ca exista o decizie a Înaltei Curţii de Casaţie si Justiţie, nr.15/06.04.2009 , data intr-un recurs in interesul legii privind natura juridica a termenelor prevăzute de art.278 indice 1 cod procedura penala care sunt termene de decădere, solicitând pe aceasta excepţie respingerea plângerii.

La termenul din data de 08.01.2010 acelaşi făptuitor , B.C., a învederat faptul ca doi dintre făptuitori B.GH. si V.H. au decedat pe parcursul proceselor, depunând ulterior dovada , respectiv copii de pe certificatele de deces.

La data de 25.01.2010 , acelaşi făptuitor B.C. a reiterat excepţia tardivităţii plângerii părţii vătămate invocând aceleaşi motive pe care le-a adus la data pronunţării sentinţei penale nr.106/2007 ce a fost casata cu trimitere.

La termenul respectiv s-a respins excepţia avându-se in vedere ca aceasta a fost luata in discuţie la instanţa de recurs si asupra căreia s-a pronunţat Tribunalul Buzău când a dispus casarea cu trimitere si rejudecarea in fond a plângerii.

La termenul din 16.02.2010 ,prin notele de şedinţa depuse la fila 112 dosar, acelaşi făptuitor a mai ridicat o excepţie , si anume aceea a prescripţiei răspunderii penale, arătând ca pentru faptele reclamate de persoana vătămata a intervenit prescripţia răspunderii penale.

La aceiaşi termen , acelaşi făptuitor B.C. a mai invocat o excepţie , si anume aceea a nulităţii plângerii persoanei vătămate care nu poarta semnătura reprezentanţilor legali ai acesteia si nici ştampila.

Analizând actele si lucrările dosarului , instanţa a retinut următoarele :

Cu privire la excepţiile invocate :

– Excepţia tardivităţii plângerii depusa de persoana vătămata a făcut obiectul discuţiilor la data pronunţării sentinţei penale nr.106/2007 când s-a respins plângerea ca tardiv introdusa.

In recurs, Tribunalul Buzău a apreciat ca plângerea persoanei vătămate a fost introdusa in termen legal,astfel ca prin decizia penala nr.159/29 mai 2008 a admis recursul declarat de persoana vătămata si Parchetul local Rm.Sarat si a dispus casarea cu trimitere si rejudecarea in fond a plângerii.

Instanţa, la data de 25.01.2010 , după casarea cu trimitere , a respins aceiaşi excepţie invocata de făptuitorul B.C. având in vedere dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale nr.1140/2009 care a stabilit ca dispoziţiile art.385 indice 18 cod procedura penala sunt constituţionale, la rejudecare instanţele de fond având obligaţia sa se conformeze dispoziţiilor din hotărârea de casare.

– Excepţia autoritarii de lucru judecat :

Persoana vătămata a formulat plungere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penala a făptuitorilor data in dosarul nr.1900/P/2005 data de Procurorul Parchetului local Rm.sarat la 26.04.2006.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului Parchetului local Rm.sarat s-a constatat ca persoana vătămata a formulat plângere împotriva rezoluţiei la Primul-procuror dar nu a aşteptat răspunsul acestuia ci a introdus la instanţa plângerea întemeindu-se pe art.278 indice 1 cod procedura penala.

S-a reţinut ca ,in paralel, prim-procurorul admisese plângerea persoanei vătămate si dispusese redeschiderea urmăririi penale si continuarea cercetărilor , situaţie nefinalizata la data respectiva , motiv pentru care Judecătoria Rm.sarat a respins ca inadmisibilă plângerea prin sentinţa penala nr.359/03.07.2006.

După definitivarea cercetărilor si comunicarea soluţiei prim-procurorului , prin o alta ordonanţa persoana vătămata nemulţumita de rezultatul cercetărilor a formulat o noua plângere tot in baza art.278 indice 1 cod procedura penala si care face obiectul dosarului in speţă.

Ca urmare , nefiind vorba de aceiaşi ordonanţa instanţa a apreciat ca excepţia invocata de făptuitorul B.C. privind autoritatea de lucru judecat , nu este întemeiata.

– Excepţia nulităţii plângerii persoanei vătămate ca nesemnata, aceasta este inadmisibila atâta timp cit persoana vătămata a avut apărător aşa cum rezulta din delegaţia depusa la dosar , acesta fiind împuternicit sa o reprezinte iar o respingere a plângerii pe acest motiv ar însemna o atingere adusa liberului acces la justiţie si a dreptului la apărare , deci o încălcare grava a drepturilor aparate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

– Excepţia prescripţiei răspunderii penale ridicata tot de făptuitorul B.C. prin care a solicitat sa se constate ca pentru faptele reclamate a intervenit prescripţia răspunderii penale, nu poate fi admisa deoarece nu este prevazuta de lege .

Conform art.278 indice 1 al.8 cod procedura penala judecătorul in solutionarea plângerii împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului nu poate pronunţa decât una din următoarele soluţii :

– respinge plângerea ca tardiva, inadmisibila, ori după caz nefondata menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacata.

– admite plângerea , desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacata si trimite cauza înapoi la procuror in vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale.

– admite plângerea , desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa si retine cauza spre rejudecare daca probele din dosar sunt suficiente.

Pe fondul cauzei ,instanţa a retinut ca,la data de 16.01.2005, in cadrul unei adunări generale , B.C., I.GH. si B.GH. ,in prezent decedat, împreuna cu alte persoane , in total 18 , au hotărât înfiinţarea Sindicatului cu denumirea „C”.

In aceiaşi adunare s-a votat in unanimitate ca B.GH. sa primească împuternicirea de a se ocupa cu depunerea actelor necesare cu înscrierea sindicatului la Judecătoria Rm.sarat.

Prin sentinţa civila nr.215/2005 Judecătoria Rm.Sarat a admis cererea de înscriere a Sindicatului „C”, la dosar fiind depuse procesul verbal de constituire , statutul organizaţiei sindicale , lista membrilor din organul de conducere si procura împuternicitului B.GH.

Sentinţa civila nr.205/2005 a Judecătoriei Rm.sarat a fost atacata cu recurs de Parchetul local Rm.Sarat motivând ca persoanele care au solicitat constituirea sindicatului nu au statut de persoane încadrate in munca si funcţionari publici si ca atare fiind încălcat art.2 din Legea 54/2003 sentinţa este nelegala.

Tribunalul Buzău prin decizia civila nr.235/06.05.2005 , dosar nr.597/2005 ,a respins ca nefondat recursul ,menţinând soluţia instanţei de fond .

După pronunţarea sentinţei civile nr.235/06.05.2005 (irevocabila) ,persoana vătămata AJVPS solicita Parchetului local Rm.sarat tragerea la răspundere penala a celor trei iniţiatori ai Sindicatului „C” , B.C. , I.GH. si B.GH. si a altor 15 persoane reclamând existenta unor infracţiuni , si anume: fals intelectual prev. de art.288 cod penal , fals in înscrisuri sub semnătura privata art.290 cod penal si exercitarea unei profesii fără drept art.281 cod penal.

A susţinut ca la dosarul prin care a solicitat înscrierea sindicatului făptuitorii au prezentat acte false , respectiv un tabel in care cele 18 persoane sub semnătura si-au dat o calitate nereala , respectiv profesia de vânător inducând instanţele in eroare.

Ulterior AJVPS a solicitat extinderea cercetărilor si pentru infracţiunea prevăzuta de art.53 al.1 din Legea 54/2003 , respectiv furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţi juridice a sindicatului.

Se retine ca ,prin ordonanţa nr.1900/P/2005 din 26.04.2006 ,procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuiţilor B.C. , I.GH. si B.GH. pentru infracţiunea de fals, uz de fals si a aplicat fata de aceştia măsura administrativa a amenzii si totodată neînceperea urmăririi penale fata de ceilalţi 15 învinuiţi.

Împotriva ordonanţei nr.1900/P/2005 au formulat plângere la primul procuror atât AJVPS cit si făptuitorii.

Persoana vătămata ALVPS nu a aşteptat răspunsul primului-procuror si a depus plângere conform art.278 indice 1 cod procedura penala la instanţa formându-se dosarul nr.1398/2006 a Judecătoriei Rm.sarat care prin sentinţa penala nr.359/2006 a respins ca inadmisibilă plângerea.

La data de 07.06.2006 prin ordonanţa nr.183×193/II/2/2006 primul-procuror al Parchetului local Rm.sarat a admis plângerile si a infirmat soluţia data de procuror dispunând redeschiderea urmăririi penale si continuarea cercetărilor pentru următoarele motive : procurorul de caz nu s-a pronunţat si cu privire la infracţiunea reclamata ulterior prev.de art.53 din Legea 54/2003 si pentru faptul ca a reţinut concomitent infracţiunea prev.de art.290 cod penal si art.291 cod penal in condiţiile in care infracţiunea prev.de art.290 cod penal nu poate exista in concurs cu cea prev.de art.291 cod penal,aceasta din urma fiind absorbita in conţinutul infracţiunii prev.de art.290 cod penal.

După redeschiderea urmăririi penale si continuarea cercetărilor procurorul prin rezoluţia din 06.09.2006 a dispus scoaterea de sub urmărire penala a învinuiţilor B.C. , I.GH. si B.GH. pentru infracţiunea prev.de art.290 cod penal , in temeiul art.10 lit.d cod procedura penala , a dispus neînceperea urmăririi penale pentru aceiaşi faptuitori pentru infracţiunile prev.de art.288 cod penal, art.281 cod penal si art.53 al.1 lit.c din legea 54/2003 in temeiul art.10 lit.d cod procedura penala si neînceperea urmăririi penale pentru făptuitorii P.L. , C.G. ,P.D.,M.R. ,I.M.,M.M., GH.M., C.P., N.I. , O.M. , M.C. ,H.V.,P.I.D. , M.C. si M.N., pentru infracţiunile prev.de art.290 cod penal,art.288, 281 cod penal si art.53 al.1 lit.c din Legea 54/2003 in temeiul art.10 lit.d cod procedura penala pentru infracţiunile prev.de art.290 , 288 si 281 cod penal si art.10 lit.a cod procedura penala pentru infracţiunea prev.de art.53 al.1 lit.c din Legea 54/2003.

Aceasta din urma rezoluţie a fost atacata de persoana vătămata AJVPS la primul-procuror care a dispus la 27.11.2006 respingerea plângerii ..

Cu privire la infracţiunile de fals intr-adevar cea prev.de art.291 cod penal este absorbita in latura obiectiva a infracţiunii prev.de art.290 cod penal , înscrisul reclamat ca fiind fals de persoana vătămata , respectiv lista membrilor fondatori si sindicatului nu a produs consecinţe juridice.

Verificând lista cu cele 18 persoane,a rezultat ca toţi au arătat sub semnătura ca practica profesia de vânător, insa acest act a fost verificat de instanţa civila la pronunţarea sentinţei civile nr.69/2005 .Cu privire la fapta prev.de art.288 cod penal , fals material in înscrisuri oficiale s-a apreciat ca faptei ii lipseşte unul din elementele constitutive ale infractiunii , la data folosirii înscrisului pretins fals (lista membrilor organizaţiei ) sindicatul nu căpătase calitate juridica considerându-se ca latura obiectiva a infracţiunii este realizata numai daca înscrisul falsificat de aşa maniera a căpătat aparenta unui înscris oficial.

Cu privire la fapta prev.de art.-281 cod penal, lista cu cele l8 persoane , cuprinde menţiunea pentru fiecare făptuitor ca practica profesia de vânător iar pe lista privind numele persoanelor din organul de conducere al sindicatului s-au făcut menţiuni reale pentru cele 3 persoane privind profesiile de frezor, maistru si ofiţer, astfel se constata ca este corecta măsura luata si pentru infracţiunea prev.de art.288 si art.281 cod penal, aceia de reţinere a dispoziţiilor art.10lit.d cod penal.

Referitor la infracţiunea prev.de art.53 al.2 lit.c din Legea 54/2003 s-a apreciat ca fapta nu exista.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs A.J.V.P.S., nemultumirea sa constand in faptul ca, desi persoanele ce au semnat acel tabel la momentul constituirii sindicatului, au declarat in mod fals ca exercita profesia de vanator, inducand in eroare instanta civila, determinand-o sa admita cererea , acestia nu au fost sanctionati penal. Ulterior ,s-au adresat instantei civile cu o cerere de incuviintare a modificarii statutului ca contine prevederi ce incalca legea.

Tribunalul, analizand recursul declarat, constata ca acesta este nefundat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:

A.J.V.P.S. a formulat o plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Ramnicu-Sarat impotriva numitilor B.C., B.GH. si I.GH. si altor 15 persoane, aratand ca B.G. a depus la Judecatoria Ramnicu-Sarat mai multe acte ce stateau la baza unei cereri de infiintare a sindicatului C., printre care si un tabel , semnat de toti 18, in care mentionau in mod fals ca au profesia de vanator. Indusa in eroare de acest tabel, judecatoria le-a admis cererea, pronuntand sentinta civila nr.205/2005.

Considera ce acestia se fac vinonati de savarsirea mai multor infractiuni, respectiv fals intelectual , fals si uz de fals, exercitarea fara drept a unei profesii, furnizarea de date nereale la dobandirea personalitatii juridice a unei organizatii sindicale, intrucat profesia de vanator nu exista.

In cauza, instanta civila s-a pronuntat definitiv si irevocabil cu privire la infiintarea sindicatului C., acest fapt constituind o chestiune prealabila, avand autoritate de lucru judecat in fata instantei penale, conform art. 44 c. pr. pen.

Prin urmare, instanta penala nu mai poate cerceta daca, la momentul constituirii, s-au respectat sau nu conditiile prevezute de lege pentru admiterea unei astfel de cereri.

Singurul aspect pe care il poate analiza instanta penala este daca, intr-adevar, s-a comis falsul invocat si daca acesta a produs consecinte juridice, respectiv daca el a stat la baza solutionarii favorabile a cererii de judecata.

Desi petenta a solicitat tragerea la raspundere penala a faptuitorilor pentru mai multe fapte penale, in cauza este vorba de infractiunea prev. in legea speciala aplicabila , legea nr. 54/2003 la art.53. al. 1 , furnizarea de date nereale la dobandirea personalitatii juridice.

Analizand conditiile prev. de aceasta lege se constata ca nu se cere a se face dovada profesiei membrilor ci trebuie depusa doar lista membrilor din organul de conducere. La instanta civila s-a depus o astfel de lista, cei trei faptuitori trecand ca profesii frezor , ofiter si maistru.

Prin urmare, acel tabel nu producea niciun fel de efecte judidice pentru a ne putea afla in fata un fapte penale.

S-a sustinut de petenta ca nu a existat profesia de vanator in Romania, aspect nereal, intrucat,potrivit Ordinului nr. 138/1995 privind aprobarea clasificarii ocupatiilor in Romania, figura in anexa nr. 1 la pozitia 615401, iar din ian. 2005 , in Ordinul privind completarea celui initial,aceasta ocupatie nu a fost desfiintata ci inlocuita cu paznic de vanatoare.

Invinuitii B.C., B.GH. si I.GH. , la momentul infiintarii sindicatului erau si vanatori , intrucat detineau permise de vanatoare, eliberate chiar de petenta A.J.V.P.S.

Avand in vedere solicitarea petentei de a se face cercetari cu privire la mai multe fapte penale, procurorul le-a analizat si din acest punct de vedere, iar motivarea sa si a instantei de fond cu privire la acestea sunt corecte, astfel ca tribunalul le va mentine.

Pentru cele aratate, conform art. 385/15 pct. 1 lit. b. c. pr. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petenta.

Vazand si dispozitiile art. 192 si 193 c. pr. pen,

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro