404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

COMERCIAL : Insolvenţă . Acţiune în restituirea unor bunuri în natură formulată de un creditor ulterior pronunţării încheierii privind începerea procedurii falimentului şi dizolvării societăţii debitoare

Prin sentinţa comercială nr. 433 din 17.06.2008 pronunţată în dosarul nr. 1463/114/2008 înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău prin strămutare de la Tribunalul Călăraşi prezenta instanţă a admis planul de reorganizare a activităţii debitorului SC R.P. SRL şi a dispus convocarea adunării creditorilor şi debitorului pentru data de 14.07.2008 precum şi convocarea la şedinţa de votare a planului. Înainte ca judecătorul sindic să se pronunţe asupra confirmării planului de reorganizare în temeiul art.101 din Legea nr. 85/2006 – anterior modificării – creditoarele S.C. T.N. SA şi S.C. A.P.P. SRL au invocat o excepţie de neconstituţionalitate care a fost respinsă prin decizia nr. 751/2009 a Curţii Constituţionale. În consecinţă, avându-se în vedere că de la data aprobării planului respectiv, 17.06.2008 acesta nu a mai putut fi confirmat şi pus în aplicare ca urmare a invocării excepţiei de neconstituţionalitate s-a solicitat de către administratorul judiciar intrarea în faliment în temeiul art.107 lit.D din Legea nr. 85/2006 ca unică soluţie de acoperire a creanţelor debitorului SC R.P. SRL. Prin sentinţa comercială nr.111 din 27.01.2010 a fost emisă cererea administratorului judiciar, s-a dispus începerea procedurii falimentului şi dizolvarea societăţii debitoare precum şi celelalte măsuri specifice. Ca urmare creditoarea SC P.L.U.F. GmbH a formulat la data de 28.01.2010 o cerere prin care a solicitat obligarea debitoarei la restituirea în natură a bunurilor ce nu fac parte din patrimoniul acesteia respectiv a utilajelor achiziţionate conform facturilor nr. RO40390/JS/NI/30.06.2004, nr. RO40681/JS/NI/5.11.2004, nr.RO50029/JS/NI/17.01.2005, nr. RO 60248/3.04.2006, nr. RO 60268/20.04.2006, nr. RO 60557/29.09.2006 şi nr. 300166/22.02.2007. În motivarea cererii s-a arătat că utilajele achiziţionate de debitoare au rămas în proprietatea creditoarei până la achitarea integrală a acestora şi întrucât plata integrală a preţului nu mai este posibilă, se solicită restituirea lor în natură. În dovedirea cererii s-au depus la dosar facturile privind bunurile a căror restituire se solicită. În cauză lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii creditoarei ca neîntemeiată, arătând că această creditoare a solicitat să fie înscrisă în tabelul definitiv al creanţelor cu suma de 78.613 lei, reprezentând echivalentul a 23.312 Euro, astfel încât cererea acesteia apare ca neîntemeiată neputând pretinde restituirea în natură a bunurilor cât şi contravaloarea acestora prin înscrierea în tabelul definitiv al creanţelor. Se mai arată de către lichidatorul judiciar că odată aleasă calea valorificării dreptului său prin înscrierea în tabelul definitiv de creanţe nu mai poate cere restituirea bunurilor, cu atât mai mult cu cât procedura insolvenţei este o procedură de executare silită colectivă, egalitară şi concursuală împotriva averii debitoarei. În urma formulării acestei întâmpinării creditoarea SC P.L.U.F. GmbH a înţeles să îşi precizeze cererea în sensul că solicită în continuare restituirea în natură a bunurilor în starea în care se află, motivat de faptul că acestea nu au intrat niciodată în proprietatea debitoarei, în cuprinsul facturilor făcându-se menţiunea că debitoarea intră în proprietatea bunurilor în discuţie numai după achitarea preţului. Mai arată creditoarea că implicit înţelege să conteste înscrierea creanţei sale în tabelul definitiv al creanţelor, motivat de faptul că avocatul care a formulat această cerere nu a avut niciodată un mandat expres din partea sa în acest sens, singurul contract valabil cu Cabinet de Avocat P. I. I. fiind făcut în ianuarie 2010 prin care s-a solicitat în mod expres restituirea bunurilor. În drept creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 480 şi urm. Cod civil, pe obligaţia de a face şi pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză precum şi pe dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 85/2006. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa va reţine în fapt următoarele: În perioada 30.06.2004 – 22.02.2007 creditoarea SC P.L.U. F. GmbH a livrat debitoarei SC R.P. SRL diverse produse conform facturilor depuse la dosarul cauzei, în cuprinsul acestora existând într-adevăr menţiunea că marfa livrată rămâne până la achitarea integrală în proprietatea vânzătoare şi faţă de terţi. Ca urmare a eşuării planului de reorganizare şi a intrării debitoarei în procedura falimentului, lichidatorul judiciar a procedat la efectuarea operaţiunilor de lichidare a averii debitoarei, procedând şi la valorificarea bunurilor mobile ce fac obiectul prezentei contestaţii. Instanţa urmează să reţină că pentru preţul neachitat reprezentând contravaloarea produselor livrate către debitoare, creditoarea a solicitat înscrierea în tabelul definitiv al creanţelor, cerere încuviinţată de către practicianul în insolvenţă care a procedat la înscrierea în tabelul definitiv consolidat cu suma de 78.613 lei ca şi creanţă chirografară, la poziţia 20. Urmează a fi respinsă susţinerea creditoarei în sensul că avocatul care a formulat această cerere nu a avut mandatul său în acest sens în condiţiile în care la dosarul cauzei există o cerere de înscriere în tabelul creditorilor formulată în mod expres de către creditoare cu toate datele de identificare. În temeiul considerentelor expuse, instanţa urmează a respinge contestaţia creditoarei sub capătul de cerere prin care se contestă înscrierea sa în tabelul definitiv al creanţelor, neexistând în cauză una din situaţiile prevăzute de art. 75 alin.1 din Legea nr.85/2006 la care se referă creditoarea şi anume existenţa unui fals şi a unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei şi a dreptului de referinţă. În ceea ce priveşte restituirea în natură a bunurilor mobile livrate debitoarei, tribunalul va considera această cerere ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente: Bunurile în discuţie sunt bunuri mobile (cuţite, contracuţite, filtre, fosfaţi substanţe reactive, instalaţii verificare apă, pompe de înaltă tensiune, manometre, membrane), bunuri care chiar şi numai în parte au fost deja folosite în activitatea sa de către debitoare, ele fiind livrate începând cu data de 30.06.2004 , iar prima cerere de deschidere a procedurii insolvenţei fiind făcută de către creditoarea R.B. SA la începutul anului 2007. Instanţa urmează să reţină susţinerile formulate de lichidatorul judiciar în sensul că procedura insolvenţei este o procedură de executare colectivă egalitară şi concursuală împotriva averii debitoarei, situaţie în care creditoarei nu i se poate crea o situaţie mai favorabilă prin restituirea în natură a bunurilor mobile. Chiar dacă în cauză sunt aplicabile şi au prioritate dispoziţiile legii speciale, respectiv ale Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile legii generale, respectiv ale codului civil, conform cărora vânzarea este perfectată între părţi şi proprietatea revine cumpărătorului la momentul la care părţile s-au învoit asupra vânzării, respectiv asupra lucrului şi asupra preţului. De altfel cererea creditoarei nu mai poate fi primită avându-se în vedere şi o altă situaţie de fapt şi anume aceea că lichidatorul judiciar a efectuat operaţiunile de lichidare a averii debitorului, bunurile mobile şi imobile din patrimoniul acestuia fiind înstrăinate iar preţul încasat. În temeiul considerentelor de fapt şi de drept expuse, prin sentinţa nr.1036 din 12.10.2010 s-a respins ca neîntemeiată acţiunea creditoarei.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro