404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

PENAL Ucidere din culpă

Asupra prezentului apel penal:

Prin rechizitoriul nr…./P/2008, înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 30.12.2009, sub nr…./200, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A R Ş pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1 şi 2 Cod penal.

În susţinerea actului de sesizare a instanţei s-a reţinut faptul că în ziua de 18.08.2008 inculpatul a fost autorul unui accident de circulaţie în urma căruia P V a decedat pe data de 19.09.2008.

Prin sentinta penală nr…./25.05.2010 a Judecătoriei Buzău s-a dispus, în baza art. 178 alin.1 şi 2 Cod penal condamnarea inculpatului A R Ş la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, la data de 18.08.2008; în baza art.81 – 82 Cod penal suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat; în baza art.71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1, teza a 2 a şi lit. b Cod penal începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei; în baza art.71 alin.5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii în perioada termenului de încercare; s-a constatat că Aa I, în calitate de unică moştenitoare a defunctului P V, nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului A R Ş; a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de despăgubiri morale şi materiale formulată de partea civilă A I împotriva asigurătorului S.C. ASIROM S.A – SUCURSALA G.; în baza art.14, art. 346 Cod proc. penală, art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul alături de asigurator ASIROM – Sucursala G la plata sumei de 15336,90 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni, reprezentând cheltuielile de spitalizare a victimei P V; a fost respinsă cererea Spitalului Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti privind obligarea inculpatului alături de asigurător la plata cheltuielilor de spitalizare pentru A I; în baza art. 359 Cod proc. penală raportat la art. 83 Cod penal i s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor comiterii de noi infracţiuni în perioada termenului de încercare; în baza art.191 Cod proc. penală a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător din oficiu.

Pentru a pronunta această sentintă penală, instanta de fond a retinut următoarea situatie de fapt:

Inculpatul A RŞ, împreună cu partea civilă A I, P V, şi numitul D A, soţia, socrul şi nepotul, intenţionau să ajungă în municipiul Bucureşti, sens în care au plecat, în jurul orei 6.30 -7.00, cu autoturismul proprietate personală, marca FORD ESCORT, cu nr. de înmatriculare B-… din B spre B. În autoturism, A I ocupa locul din faţă dreapta iar victima P V, în vârstă de 70 de ani şi martorul D A pe bancheta din spate a autoturismului.

În jurul orei 12.00, în timp ce conducea autoturismul pe DN 2 E 85, pe raza localităţii Z, jud. Buzău, ajungând la km …nculpatul A R Ş s-a angajat neregulamentar în depăşirea unui autoturism care circula în faţa sa, a depăşit linia continuă ce desparte sensurile de mers, intrând pe contrasens, bandă pe care circula regulamentar autoturismul condus de martorul S M. Inculpatul a încercat evitarea impactului acţionând sistemul de frânare şi virarea la dreapta, pentru a intra pe banda de acostament, însă a pierdut controlul direcţiei, autoturismul a părăsit partea carosabilă intrând pe terenul agricol, s-a răsturnat de mai multe ori, oprindu-se în final pe roţi, orientat cu faţa către DN 2 E 85.

Inculpatul şi pasagerii aflaţi în autoturism, au suferit leziuni traumatice, motiv pentru care au fost transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău. Întrucât starea sănătăţii victimei P V era foarte gravă a fost transportat în aceeaşi zi la Spitalul de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti unde a decedat pe 19.09.2008.

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1336/O/2008 a rezultat că moartea a fost violentă, datorându-se insuficienţei multiple de organ suferită în evoluţia unui traumatism toracic cu fracturi costale, contuzie pulmonară şi hemopneumotorax. Leziunile traumatice au putut fi produse în condiţiile unui accident rutier şi se află în legătură de cauzalitate indirectă cu decesul. Evoluţia nefavorabilă şi decesul au fost favorizate de terenul patologic preexistent; ateromatoză sistemică, miocardosscleroză etc.”

Potrivit raportului de expertiză, în momentele premergătoare producerii accidentului, inculpatul conducea autoturismul cu o viteză de circa 138 km/h iar cauza producerii accidentului a fost pierderea controlului asupra direcţiei de mers, evitarea evenimentului rutier fiind posibilă dacă acesta nu se angaja într-o depăşire neregulamentară.

În mod constant inculpatul a susţinut că anterior producerii accidentului a fost incomodat în trafic de un alt conducător auto care l-a depăşit şi a intrat în faţa sa motiv pentru care a frânat însă a pierdut controlul volanului şi datorită unor grămezi de pietriş autoturismul s-a răsturnat.

Apărarea inculpatului nu a putut fi reţinută de instanţă având în vedere declaraţiile martorilor S M şi D A care au arătat că acesta s-a angajat în depăşirea unui autoturism intrând pe contrasens şi pentru a evita impactul cu autoturismul ce circula regulamentar din sens opus a virat dreapta, moment în care a pierdut controlul volanului ieşind în afara părţii carosabile, unde s-a răsturnat. Declaraţiile martorilor mai sus arătaţi se coroborează cu precizările din raportul de expertiză tehnică auto în care la capitolul concluzii se arată că „în momentele premergătoare accidentului autoturismul condus de inculpat circula cu viteza de 138 km/h . Cauza producerii accidentului a fost pierderea controlului direcţiei de către conducătorul autoturismului”.

La individualizarea pedepsei aplicate instanta de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise relevat de consecinţele produse şi anume accidentarea mortală a victimei P V, limitele de pedeapsă dar şi persoana inculpatului care a recunoscut circumstanţiat fapta reţinută în sarcina sa, acesta neavând antecedente penale .

La solutionarea laturii civile, instanta de fond a retinut că soţia inculpatului A I a solicitat, în termen legal, respectiv până la citirea actului de inculpare, prin apărător (fila 59) să fie despăgubită cu suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare şi pomeni ulterioare, în calitate de fiică a defunctului P V dar şi cu suma de 100000 lei cu titlu de daune morale.

În declaraţia dată în faţa instanţei partea civilă a solicitat să fie despăgubită cu sumele de bani arătate în notele scrise însă a precizat că nu se constituie parte civilă împotriva inculpatului ci solicită sumele de bani de la asigurător, respectiv, S.C. ASIROM S.A Sucursala G, întrucât „la data accidentului maşina era asigurată şi avea calitatea de bun comun”.

La judecarea în fond a cauzei, prezentă în instanţă, partea civilă nu a făcut alte precizări însă apărătorul acesteia a susţinut declaraţia scrisă de constituire de parte civilă.

În raport cu cele precizate de partea civilă personal, instanţa de fond a apreciat ca inadmisibilă cererea de despăgubiri materiale şi morale formulată de partea civilă numai împotriva asigurătorului întrucât, potrivit art. 41 alin.1 şi 2 din Legea nr.136/1995, în asigurarea de răspundere civilă asigurătorul se obligă să plătească despăgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în faţa legii faţă de terţe persoane conform contractului de asigurare.

Potrivit art.42 alin.1 din aceeaşi lege drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, în condiţiile legii.

Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale răspunderea asiguratorului este o răspundere de natură contractuală şi nu o răspundere de natură delictuală, motiv pentru care calitatea acestuia este de asigurator în procesul penal şi nu de parte responsabilă civilmente.

Împotriva acestei sentinte penale au declarat, în termenul legal, apel inculpatul A R Ş si partea civilă A I

În motivarea apelului, inculpatul A R Ş a învederat instantei că sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege în vederea reducerii pedepsei până la cuantumul de 1 an, putând beneficia de circumstantele atenuante legale prevăzute de art.74 al.1 lit.a si c C.pen. în conditiile în care autoturismul său ar fi putut iesi liber pe câmp dacă nu erau acele grămezi de nisip si pietris pe marginea drumului, a avut o atitudine sinceră si cooperantă, constientizând consecintele infractiunii, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată nefiind adaptată la gradul de pericol social al faptei si la necesitătile reale de educare si îndreptare ale sale.

Sub aspectul laturii civile, apelantul a criticat faptul că asigurătorul de răspundere civilă nu a fost obligat la plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă A I chiar si în lipsa atragerii răspunderii sale civile.

În motivarea apelului, partea civilă A I învederat instantei, prin apărătorul său, că în mod nelegal instanta de fond i-a respins cererea de constituire ca parte civilă în conditiile în care la dosar au fost depuse cereri de constituire de parte civilă, dovezile din care rezultă cuantumul sumelor pretinse.

Examinând apelurile formulate atât de inculpatul A RŞ cât si de partea civilă A I, instanta constată că ambele sunt nefondate din următoarele considerente:

Cu privire la pedepasa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A R Ş, instanta constată că la individualizarea acestei pedepse, instanta de fond a avut în vedere criteriiile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de dispozitiile art.72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsă pentru săvârsirea infractiunii de ucidere din culpă prevăzută si pedepsită de art.178 alin.1 şi 2 Cod penal, aplicând minimul special pentru această infractiune, gradul de pericol social al faptei săvârsită de inculpat si persoana acestuia.

Instanta constată de asemenea că în mod legal instanta de fond nu a retinut circumstantele atenuante prevăzute de dispozitiile art.74 al.1 lit.a si c C.pen., în favoarea inculpatului si nu a redus pedeapsa sub minimul special în conditiile în care inculpatul a avut o atitudine relativ sinceră atât în faza de urmărire penală cât si în faza de judecată, prin comportamentul său rutier anterior producerii accidentului punând în pericol siguranta celorlalti participanti la trafic precum si a familie sale, încălcând cu bună stiintă legislatia rutieră prin conducerea autoturismului cu o viteză peste limita legală pe sectorul de drum pe care s-a produs accidentul (aproximativ 138 km/h), angajându-se în depăsirea neregulamentară a unui alt autovehicul prin încălcarea marcajului continuu.

Raportat la aceste împrejurări, instanta apreciază că vinovătia inculpatului a fost corect stabilită, acesta, prin încălcarea cu stiintă a legislatiei rutiere prevăzând rezultatul faptelor sale, rezultat pe care nu l-a acceptat, socotind fără temei că nu se va produce.

În ceea ce priveste solutionarea actiunii civile prin constituirea ca parte civilă a sotiei inculpatului, instanta constată că instanta de fond în mod corect a făcut aplicarea actelor normative incidente în cauză, stabilind corect raporturile juridice dintre inculpat, partea civilă si asigurătorul de răspundere civilă.

Astfel, potrivit dispozitiilor art.41 al.1 din Legea nr.136/1995, în asigurarea de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii faţă de terţele persoane păgubite şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.

De asemenea, conform dispozitiilor art.42 al.1 si 2 din acleasi act normativ drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei; asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaţiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.

În conditiile în care sotia inculpatului a înteles să-si restrângă pretentiile pentru daunele materiale si morale produse prin decesul tatălui său ca urmare a producerii accidentului numai fată de asigurătorul de răspundere civilă (fila 77 dosar de fond) neconstituindu-se parte civilă si fată de inculpat, nu sunt incidente dispozitiile art.41 al.1 din Legea nr.136/1995, neputând fi angajată răspunderea asigurătorului în lipsa răspunderii asiguratului.

Solutionarea laturii civile este guvernată de principiile procesului civil si conform principiului disponibilitătii partea civilă poate renunta la pretentiile civile fată de sotul său.

Instanta de fond nu a negat existenta prejudiciului material si moral produs părtii civile prin decesul tatălui său însă în mod legal a constatat că actiunea civilă a acesteia îndreptată numai împotriva asigurătorului este inadmisibilă în conditiile în care partea civilă si-a retras pretentiile civile fată de inculpatul asigurat, răspunderea asigurătorului fiind conditionată de existenta răspunderii asiguratului.

Având în vedere cele retinute mai sus, instanta, în baza dispozitiilor art.379 al.1 pct.1 lit.b C.pr.pen., urmează să respingă, ca nefondate, ambele apeluri declarate de apelantii A RŞ si A I împotriva sentintei penale nr…./25.05.2010 a Judecătoriei Buzău.

În baza art.192 al.2 C.pr.pen., instanta urmează să-i oblige pe apelanti la plata sumei de cîte 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro