404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

COMERCIAL:Acţiune în remitere preţ marfă. Neclarificarea raporturilor deduse judecăţii sub aspectul prescierii dreptuluii la acţiune. Casarea soluţiei fondului şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeaşi instanţe

Deliberând asupra recursului comercial de faţă, constată:

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr.2054/277/20009 din 17.11.2009, reclamanta SC C C SRL Constanţa , prin lichidator Cabinet Individual de Insolvenţă T C a chemat în judecată pe pârâta S A D Colţi , judeţul Buzău, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 801,91 lei – preţ marfă şi la daune cominatorii în cuantum de 100 lei /zi întârziere calculate de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi până la stingerea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că între părţile în proces au existat raporturi comerciale constând în vânzarea – cumpărarea de produse agricole pentru care s-au emis facturile nr.03845759/31.05.2006 şi nr.03845659/24.05.2006, din care s-a făcut doar o plată parţială, procedura de conciliere efectuată rămânând fără rezultat.

Pârâta a formulat întâmpinare în temeiul art.115 – 118 din Codul de procedură civilă invocând pe cale de excepţie prescrierea dreptului la acţiune în raport de data de emiterii facturilor, şi prematuritatea introducerii acţiunii, în condiţiile neefectuării procedurii prealabile a concilierii .

Prin sentinţa nr.593 din 4.05.2010 pronunţată de Judecătoria Pâtârlagele s-a admis excepţia prescrierii dreptului la acţiune , invocată de pârâtă , respingându-se prin consecinţă acţiunea formulată de reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în aplicarea prevederilor art.3 şi 7 din Decretul nr.167/1958, că în raport de termenul de scadenţă pentru plata preţului produselor livrate : 15.10.2006, menţionat în cuprinsul celor două facturi fiscale, acţiunea expediată prin poştă la data de 12.11.2009, conform ştampilei aplicate pe plicul depus la fila 14 , a fost introdusă la instanţă peste termenul de 3 ani.

Instanţa a apreciat că plata sumei de 500 lei de către pârâtă conform chitanţei depuse la fila 9 , nu poate fi calificată drept un act începător de executare în sensul art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1958, întrucât ea a reprezentat „ contravaloare datorii” şi nicidecum parte din preţul consemnat în facturile emise , în cursul anului 2006.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta în termen legal conform art.301 din Codul de procedură civilă criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în baza art.303.

În expunerea motivelor de recurs, reclamanta a invocat greşita admitere de către instanţa fondului a excepţiei prescrierii dreptului la acţiune , în condiţiile în care ulterior emiterii celor două facturi ce fac obiectul acţiunii nu s-a mai emis nici o factură de natură să califice plata făcută cu chitanţa din 28.09.2009 în contul altei datorii din 2007, consemnarea respectivă reprezentând o eroare.

În susţinerea cererii de recurs, reclamanta a depus la dosar o notă privind calculul dobânzilor de întârziere solicitate în sarcina pârâtei de natură să confirme că plata parţială s-a efectuat în contul datoriei existente la nivelul anului 2006.

Pârâta a formulat întâmpinare , solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat , întrucât nu-şi însuşeşte nota de calcul a dobânzii pretins datorate , iar reclamanta nu a produs dovezi în sensul neemiterii unor facturi pentru anul 2007 ( filele 11-12).

Prin decizia nr. 873 din 26.11.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a casat sentinţa atacată , dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeaşi instanţe .

Hotărând astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept :

Pe fondul raporturilor comerciale contractate între părţile în proces, reclamanta a emis facturile nr.03845659 din 24.,05.2006 şi nr.03845759 din 31.05.2006 privind plata preţului produselor livrate conform avizelor de expediţii , în valoare de 1.450 lei şi respectiv 345 lei , actele fiind depuse la filele 5 – 6 şi respectiv 7 -8 dosar.

Cu chitanţa din 28.09.2007 depusă la fila 9 dosar , pârâta a făcut o plată în sumă de 500 lei consemnându-se că ea reprezintă „ contravaloare datorii 2007 „ .

În raport de susţinerile făcute de reclamantă în sensul neemiterii unor alte facturi ulterior datei de 31.05.2006, de natură să ateste datorii ce ar proveni din anul 2007, şi în condiţiile în care pârâta, formulând întâmpinare, nu a produs dovezi de natură să infirme susţinerile reclamantei sub aspectul invocat,

Tribunalul apreciază că menţiunea consemnată în cuprinsul chitanţei „ contravaloare datorii 2007” , poate fi calificată drept contravaloarea unei datorii existente la nivelul anului 2007 , şi care, prin urmare poate proveni din preţul celor două facturi emise la 24 şi respectiv 31 mai 2006.

Or, în condiţiile în care instanţa fondului nu a clarificat raporturile deduse judecăţii sub aspectul prescrierii dreptului la acţiune, dar, în raport şi de actul nou depus la fila 7 dosar recurs, de către reclamantă – societate comercială în insolvenţă,

Tribunalul apreciază că în cauză se impune completarea probatoriului , urmând a se stabili, esenţial, dacă ulterior emiterii facturilor din 24 şi respectiv 31 mai 2006 , s-au mai emis facturi fiscale în numele pârâtei, de natură să confirme existenţa unei alte datorii ce ar proveni în derularea unor raporturi comerciale de nivelul anului 2007.

Pentru considerentele ce preced , în baza art.312 alin.5 din Codul de procedură civilă s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a casat sentinţa atacată , dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeaşi instanţe .

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro