404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

COMERCIAL: Acţiune în acordarea de despăgubiri civile în executarea contractului de asigurare a unor animale de rasă. Evaluarea corectă a rapoartelor de expertiză. Aplicabilitatea clauzelor contractuale şi a prevederilor condiţiilor generale în materie

Asupra recursului comercial de faţă ;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 04.12.2008 sub nr. 9331/200/2008, reclamanta S.C. A I S.R.L. Râmnicu Sărat a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâta S.C. A R A S.A. Sucursala Buzău, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând contravaloarea diferenţei dintre suma de 428 lei obţinută pe carnea rezultată din sacrificarea unuia dintre animalele asigurate şi prima de asigurare cuvenită conform prevederilor contractului poliţă de asigurare nr. 1206/28.11.2007, astfel cum a fost prelungit prin acordul părţilor pentru anul 2008 (contravaloarea sumei asigurate), precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

În motivarea acţiunii, a arătat că, în fapt, ca urmare a morţii a patru vaci cu seria FR şi nr. 4405514333, 4424341350, 5618845832, 5623908642, asigurate fiecare pentru suma de 2000 euro, s-au încheiat procesele verbale de constatare a daunei de către reprezentantul pârâtei, întocmindu-se dosarele de daune AN 006, AN 007M, AN 008 şi AN 009/2008. Deşi la data înregistrării acestor decese, reclamanta achitase integral contravaloarea poliţei de asigurare, pârâta a refuzat să achite sumele convenite pentru evenimentul asigurat. Ca urmare, prin adresa nr. 108/29.10.2008, aceasta a fost invitată la conciliere directă, însă nu a răspuns invitaţiei sale. În mod nelegal, pârâta a denunţat poliţa de asigurare.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 969 Cod civil.

În dovedirea acţiunii, a ataşat fotocopii de pe adresele înregistrate sub nr. 108/29.10.2008 emise de reclamantă (filele 6-7), confirmare de primire (fila 8), poliţa de asigurare nr. 1206/2007/2008 (fila 9) fişe dosar daune nr. 003/2008 (fila 10), proces verbal de constatare a daunelor la animale din 21.03.2008, în dosar nr. 003/2008 (filele 11-12), procese verbale de constatare a daunelor la animale încheiate la data de 23.06.2008, în dosar nr. 006/2008 (filele 13-14), la data de 16.07.2007, în dosar nr. 007/2008 (filele 15-16), la data de 11.08.2008, în dosar nr. 008/2008 (filele 17-18).

Acţiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 1687 lei, achitată cu chitanţa seria TS3B nr. 2523572/02.12.2008 (fila 5) şi timbru judiciar de 0,3 lei.

Pârâta A S.A. Sucursala Buzău a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea acesteia, a arătat că, în fapt, la data de 23.11.2007 a fost încheiată poliţa de asigurare a animalelor nr. 1206/2007, prin care au fost asigurate 34 de bovine (vaci de rasă) aparţinând reclamantei. În urma unor evenimente diferite, a fost înştiinţată cu privire la decesul a patru vaci, drept pentru care au fost deschise dosarele de daună AN006/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR4405514333, AN007/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR4424341350, AN008/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR5618845832 şi AN009/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR5623908642.

În cazul dosarului AN006/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR4405514333, din documentele aflate la dosar şi în urma consultării cu medicul veterinar, a rezultat că motivul dispoziţiei de tăiere – starea avansată de slăbire a animalului – este urmarea unui regim alimentar deficitar şi a unor condiţii de întreţinere (exploatare) necorespunzătoare. O asemenea slăbire a animalului, de la aproximativ 400 kg cât cântăreşte în mod normal o vacă de lapte, la 131 kg, care se poate observa şi din fotografii, nu se poate produce doar în 12 zile, perioada scursă de la data de 08.06.2008, când a fost anunţat medicul veterinar despre îmbolnăvire şi până la data de 20.06.2008, când s-a dat dispoziţia de tăiere de necesitate. Mai mult decât atât, tratamentul medicamentos administrat a fost necorespunzător.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul dosarului de daună AN007/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR4424341350, din care rezultă de asemenea o stare de slăbire avansată a animalului de la aproximativ 400 kg la 150 kg, într-o perioadă de numai 4 zile, de la data la care s-a constatat că animalul prezintă o uşoară stare de slăbire, 09.07.2008 şi până la deces, 13.07.2008. Tratamentul medicamentos administrat pe perioada izolării animalului a fost necorespunzător, o asemenea stare de slăbire putându-se produce numai în timp, urmare a unei întreţineri (furajare, exploatare, adăpostire) necorespunzătoare a animalului, fapt ce constituie excludere potrivit art. 8.2 din condiţiile generale de asigurare.

Referitor la dosarele de daună AN008/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR5618845832 şi AN009/2008/BZ pentru bovina cu nr. crotal FR5623908642, din documente a rezultat cp animalele au murit în urma unor afecţiuni la nivelul membrelor şi enterita hemoragică determinată de tratamentul medicamentos administrat necorespunzător, respectiv ca urmare a unei furajări, exploatări şi adăpostiri necorespunzătoare, ceea ce constituie de asemenea, excludere de la despăgubire.

A mai arătat pârâta că reprezentanţii săi s-au deplasat la sediul asiguratului împreună cu medicul veterinar, ocazie cu care s-a întocmit un raport cu privire la condiţiile de îngrijire a animalelor, în care s-a reţinut că nu sunt respectate condiţiile zooigienice şi sanitar veterinare prevăzute în art. 9.1 din Condiţiile generale, astfel că, prin adresa nr. E 4412/18.09.2008, a adus la cunoştinţă reclamantei cele constatate şi a denunţat contractul de asigurare conform art. 9.2.

În apărare, a arătat că înţelege să se folosească de orice mijloc de probă admis de lege. A ataşat fotocopii de pe condiţiile generale de asigurare a animalelor emise de SC A R A SA (filele 24-27), raport privind deplasarea la SC A I SRL din 17.09.2008 întocmit de medicul veterinar E B (fila 28), adresa nr. E 4412/18.09.2008 emisă de pârâtă (fila 29), referat privind despăgubirea pentru dosarul AN 006/2008/BZ (fila 30), notă întocmită de medicul veterinar E B (fila 31), proces verbal de constatare a daunelor la animale încheiate la data de 23.06.2008, în dosar nr. 006/2008 (fila 32), declaraţii olografe ale numiţilor I M, M A şi P I (filele 33-35), referat privind despăgubirea pentru dosarul AN 007/2008/BZ (fila 36), aviz nr. 352/22.07.2008 către SC P Ploieşti (fila 37), declaraţii olografe ale numiţilor Ş C şi S P (filele 38, 39), referate privind despăgubirea pentru dosarul AN 008/2008/BZ şi AN 009/2008/BZ (filele 40, 41).

A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În cauză s-a încuviinţat ambelor părţi proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză. În administrarea probei cu înscrisuri, pârâta a mai depus la dosarul cauzei un set de 24 de fotografii ale animalelor decedate (filele 47-58), iar reclamanta cerere-chestionar privind asigurarea animalelor (filele 224-228).

S-a întocmit un prim raport de expertiză de către expert tehnic în specialitatea zootehnie Olteanu Vasile înregistrat sub nr. 429/19.02.2009 (filele 66-69), completat ulterior cu răspunsul la obiecţiuni (filele 98-111) şi s-a ataşat la dosar şi raportul de expertiză tehnică elaborat de expertul parte desemnat la cererea pârâtei, expert tehnic în specialitatea medicină veterinară Dăscălescu Paul (filele 71-75).

S-a dispus efectuarea unui alt raport de expertiză, de către un expert în medicină veterinară, fiind desemnat în cauză exp. Enache Dumitru, care a depus la dosar raportul înregistrat sub nr. 301/24.06.2009 (filele 120-127), completat cu răspunsurile la obiecţiuni (filele 141-142).

Ulterior, s-a dispus efectuarea unei expertize contrarii, cu care a fost însărcinat expert tehnic în judiciar în specialitatea medicină veterinară Dobre Gheorghe, acesta depunând la dosar raportul înregistrat sub nr. 27/05.03.2010 (filele 173-187), completat cu răspuns la obiecţiuni (filele 203-206).

La termenul din 10.05.2010, instanţa a luat act de modificarea denumirii pârâtei din SC AR A SA în G A S.A. conform certificatului de înregistrare fiscală seria B nr. 2154054 (fila 199).

Pârâta a depus la dosar concluzii scrise.

Prin sentinţa civilă nr.4661 din 25.05.2010 Judecătoria Buzău a admis în parte cererea şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 28 046,5 lei reprezentând despăgubirea pentru moartea a 4 bovine asigurate şi 2593,06 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie,instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

La data de 23.11.2007, între reclamanta SC A I SRL Râmnicu Sărat, în calitate de asigurat, pe de o parte, şi pârâta SC G A SA (fosta SC A R A SA), în calitate de asigurător, pe de altă parte, s-a încheiat un contract de asigurare, materializat în poliţa de asigurare a animalelor nr. 1206/2007 (fila 9) şi condiţiile generale de asigurare a animalelor (filele 24-27), prin care au fost asigurate, pe o perioadă de 1 an, de la de la data de 28.11.2007 până la data de 27.11.2008, un număr de 34 de bovine (vaci de rasă) aparţinând reclamantei, menţionate într-o listă anexă (fila 226), printre care şi bovinele având numerele matricole FR4405514333 (poziţia 22), FR4424341350 (poziţia 26), FR5618845832 (poziţia 11) şi FR5623908642 (poziţia 10), suma asigurată pe cap de bovină fiind de 2000 euro.

Potrivit art. 1.3 din condiţiile generale de asigurare, parte integrantă din poliţa de asigurare, prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligându-se ca, în cazul producerii acestuia, să plătească asiguratului o despăgubire în limitele şi la termenele convenite.

Constituie riscuri asigurate, printre altele, conform art. 3.1 din contract, moartea animalelor ca urmare a accidentelor sau bolilor.

La art. 8.1 din condiţiile generale se prevede că asigurătorul nu acordă despăgubiri în următoarele situaţii: (d) animalele au murit datorită lipsei de furaje sau datorită unor boli cauzate de furajarea insuficientă cantitativ şi/sau calitativ; (g) neglijenţa gravă a asiguratului; (h) producerea şi/sau mărirea pagubei s-a produs din culpa asiguratului.

Potrivit art. 8.2, se consideră culpă în producerea pagubei, printre altele, următoarele cazuri: furajarea necorespunzătoare a animalelor (furajarea cu bună ştiinţă a animalelor din orice specie cu furaje mucegăite ori alterate sau cu vreji de cartofi (…), furajarea – păşunarea sau hrănirea la grajd – cu bună ştiinţă a rumegătoarelor cu trifoi, lucernă măzăriche, în stare verde sau insuficient uscată şi alte asemenea fapte); întreţinerea şi/sau adăpostirea şi/sau exploatarea necorespunzătoare a animalelor; neanunţarea la timp a medicului veterinar în cazurile de îmbolnăvire şi accidente, dacă asiguraţii puteau cunoaşte – după starea animalelor – că acestea sunt bolnave şi dacă au avut posibilitatea să facă această anunţare; neexecutarea tratamentului recomandat de medicul veterinar pentru animalele bolnave sau accidentate.

Obligaţiile asiguratului constau, potrivit art. 9.1, în întreţinerea animalelor în bune condiţii şi în conformitate cu condiţiile zooigienice şi sanitar veterinare de îngrijire, hrănire, întreţinere, adăpostire şi exploatare a animalelor şi luarea, potrivit cu împrejurările, a măsurilor împotriva accidentării, îmbolnăvirii ori morţii animalelor, precum şi pentru limitarea pagubelor, asigurătorul având dreptul să verifice modul cum animalele asigurate sunt întreţinute.

Potrivit art. 9.2., dacă asiguratul nu respectă regulile zooigienice şi sanitar veterinare de îngrijire, hrănire, întreţinere, adăpostire şi exploatare a animalelor, asigurătorul poate denunţa contractul, fără restituirea primelor de asigurare plătite, pentru riscurile survenite în perioada cât asigurarea a fost denunţată, nefiind acordate despăgubiri.

De asemenea, în caz de neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute în sarcina asiguratului, asigurătorul are dreptul, conform art. 9.6, să refuze plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei.

În cauză au fost efectuate mai multe rapoarte de expertiză, de către doi experţi în specialitatea medicină veterinară, Enache Dumitru şi Dobre Gheorghe şi de un expert în specialitatea zootehnie, Olteanu Vasile. Contrar susţinerile reclamantei, prin avocat, asigurarea pentru risc profesional (de malpraxis) a expertului nu are relevanţă cu privire la valabilitatea raportului de expertiză întocmit în cauză, invocarea unor norme aplicabile experţilor contabili pentru exercitarea profesiei acestora, nefiind pertinentă.

Dintre toate acestea, cel mai relevant este raportul întocmit de expertul Dobre Gheorghe (filele 173-187, 203-206), ale cărui concluzii sunt mai fundamentate ştiinţific şi faptic şi implicit mai convingătoare.

Instanţa a reţinut, având în vedere actele de la dosarul cauzei şi raportul de expertiză întocmit de exp. Dobre Gheorghe, că la data de 20.06.2008 a intervenit moartea bovinei cu numărul matricol FR4405514333, conform procesului verbal de constatare a daunelor la animale încheiat la data de 23.06.2008, în dosar nr. 006/2008 (filele 13-14), coroborat cu declaraţiile numiţilor I M (fila 3), M A (fila 34) şi P I (fila 35), cauza morţii fiind „dismetabolie – lipsă de acomodare la condiţiile pedoclimatice, metabolism deficitar”. Aşa cum reiese din raportul de expertiză, bovina a fost tratată cu medicamente de susţinere încă de la fătare, iar animalul a fost sacrificat, ca urmare a ordonanţei dată de medicul veterinar din cauza desmorexiei sacro-iliace produsă ca urmare a unui accident (alunecare).

La data de 16.07.2008 s-a produs decesul bovinei cu număr matricol FR4424341350, conform procesului verbal de constatare a daunelor la animale încheiat la data de 16.07.2007, în dosar nr. 007/2008 (filele 15-16), coroborat cu declaraţiile numiţilor Ş C (fila 38) şi S P (fila 39), cauza morţii fiind „asfixierea cu material furajer regurgitat”, animalul respectiv aflându-se sub observaţie din data de 09.07.2008, cu tulburări respiratorii, slăbire şi decubit sterno-abdominal prelungit.

La data de 09.08.2008 a decedat bovina cu numărul matricol FR5618845832, cauza morţii fiind „enterită hemoragică”, conform procesului verbal de constatare a daunelor la animale încheiat la data de la data de 11.08.2008, în dosar nr. 008/2008 (filele 17-18), animalul fiind luat în observaţie de la data de 17.02.2008 cu şchiopătură la bipedul posterior, iar după fătare, la 15.04.2008, a fost tratată dismetabolia, continuându-se tratamentul afecţiunilor podale până în luna iulie. La data de 18.07.2008 a fost diagnosticat cu enterită catarală, iar la 04.08.2008, cu enterită hemoragică, care putea fi de natură infecţioasă (bacteriană sau virală) sau de altă natură, dar pentru un diagnostic corect ar fi trebuit realizate investigaţii clinice şi paraclinice amănunţite.

La data de 10.08.2008 a intervenit moartea bovinei cu numărul matricol FR5623908642, cauza morţii fiind tot „enterită hemoragică”, conform procesului verbal de constatare a daunelor la animale încheiat la data de la data de 11.08.2008, în dosar nr. 009/2008 (fila 111), animalul fiind ţinut sub observaţie de la 24.07.2008, cu diagnosticul de pododermatită, enterită catarală la data de 01.08.2008, enterită hemoragică la data de 07.08.2008, arătându-se că şi în acest caz ar fi fost necesare investigaţii clinice şi paraclinice amănunţite pentru stabilirea cauzei îmbolnăvirii.

În raportul de expertiză întocmit de exp. Dobre Gheorghe s-a arătat că ferma Colibaşi este amenajată pentru creşterea şi exploatarea bovinelor cu adăposturi închise, cu sistem de întreţinere liberă a animalelor, cu spaţii de odihnă individuale şi cu spaţii de mişcare şi furajare comune, iar furajarea se face la discreţie, cu nutreţ combinat unic, pregătit în bucătăria furajeră şi distribuit mecanizat în iesle de beton cu ajutorul unor remorci tehnologice, unitatea respectând normele cu privire la protecţia şi bunăstarea animalelor şi prevederile Legii zootehniei nr. 72/2002.

În ceea ce priveşte tratamentul administrat pentru animalele pentru moartea cărora se solicită despăgubiri, expertul a concluzionat că acesta a fost aplicat în concordanţă cu diagnosticul stabilit şi a fost menţionat cu dată şi număr matricol în registrul de consultaţii şi tratamente.

Referitor la cauzele producerii decesului animalelor, s-a arătat că nu trebuie confundată patologia de grup (afecţiuni podale, ulcere) cu patologia individuală (desmeroxie sacro-iliacă, asfixie, enterită hemoragică), şi nici starea sanitară a unui animal în anumite perioade de viaţă cu cauza morţii, moartea producându-se prin cumulul unui complex de factori favorizanţi (schimbarea de areal geografic, a condiţiilor de climă şi a tehnologiei de creştere şi exploatare) şi determinanţi (tulburări metabolice grave, agenţi etiologici infecţioşi, agenţi fizici sau mecanici).

Starea de boală a animalelor s-a prelungit pe o perioadă de la 21 de zile (în cazul bovinei nr. FR5623908642) la 182 de zile (în cazul bovinei nr. FR5618845832), scăderea mare în greutate nefiind urmarea unei furajări deficitare pe o perioadă mare de timp, în condiţiile în care producţia zilnică şi totală de lapte a fost normală şi constantă. Scăderea în greutate a unui animal poate fi cauzată în primul rând de starea fiziologică (fătare, lactaţie), în al doilea rând de starea de boală şi abia în al treilea rând de un regim alimentar deficitar. Pierderea de greutate în cazul unui animal bolnav poate fi şi de 70% într-o perioadă scurtă de timp. În condiţiile de creştere de la ferma Colibaşi – stabulaţie liberă şi hrănire la discreţie cu nutreţ combinat unic, când s-a obţinut o producţie normală de lapte, nu se poate pune problema unui regim alimentar deficitar şi a unor condiţii de întreţinere necorespunzătoare a animalelor care să ducă la moarte.

Potrivit aceluiaşi raport, starea de sănătate a animalelor s-a degradat în timp iar tratamentele medicale s-au făcut simptomatic pentru afecţiunile locale (topic şi chirurgical) şi general cu antibiotice sau cu medicamente de susţinere energetică sau de refacere a echilibrului metabolic. De asemenea, nu se poate susţine că medicul veterinar ar fi fost anunţat cu întârziere, deoarece activitatea medicului veterinar din unitate, dr. S P, a fost permanentă şi în colaborare cu medicul veterinar din circumscripţie, M A şi sub controlul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău.

În ceea ce priveşte investigaţiile clinice şi paraclinice, expertul a arătat că acestea se dispun în cazul suspiciunii de boli infecţioase, ceea ce nu s-a constatat în speţă, efectuându-se controale de laborator pentru ESB.

Instanţa nu a dat, aşadar, relevanţă concluziilor formulate de expertul Enache Dumitru (filele 120-127, 141-142), potrivit cărora tratamentele au fost aplicate animalelor paliativ, fiind insuficiente, incomplete. Deşi acesta a precizat că şi-a fundamentat concluziile pe verificarea registrului de consultaţii şi tratament la animale, şi documentele aflate la dosar: declaraţiile martorilor, fotografiile animalelor bolnave şi adăposturilor, documentele de predare la abator sau PROTAN, nu au fost prezentate detalii care să asigure credibilitatea acestora, ca în cazul celeilalte expertize.

De altfel, expertul Dobre Gheorghe a reţinut în mod corect că declaraţiile martorilor – angajaţi ai fermei sau medic veterinar se referă la acutizarea unor stări de boală, la evoluţia bolii în ultima perioadă de viaţă a animalelor.

De asemenea, explicaţiile expertului Enache Dumitru cu privire la cauzele îmbolnăvirii şi decesului ulterior al bovinei cu nr. FR4405514333 (tratamente medicale insuficiente coroborate cu regim alimentar deficitar şi condiţii de exploatare necorespunzătoare), al bovinei cu nr. FR4424341350 (nerespectarea condiţiilor de creştere şi exploatare) şi al bovinelor cu nr. FR5618845832 şi nr. FR5623908642 (condiţii deficitare de întreţinere şi exploatare, condiţii improprii de stabulaţie, alimentaţie necorespunzătoare cantitativ şi calitativ) nu pot fi apreciate ca satisfăcătoare.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile de întreţinere, aşa cum a arătat şi expertul, ferma dispune de adăposturi pentru creşterea şi exploatarea vacilor de lapte amenajate pentru această destinaţie cu aprobarea Direcţiei Sanitare veterinare şi de Siguranţă a Alimentelor Buzău, prin decizia nr. 11623/24.10.2007, iar în ceea ce priveşte alimentaţia, s-au administrat furaje cu o compoziţie unică, ceea ce, în opinia expertului, nu permite furajarea în funcţie de starea fiziologică a animalului (gestant, gestant în ultima perioadă, lactant), de evoluţia şi caracterul perioadei de lactaţie şi de potenţialul productiv al animalelor.

Or, din examinarea clauzelor contractuale (art. 8.2 pct. 2), rezultă că asiguratul este în culpă numai în cazul furajării animalelor cu furaje mucegăite ori alterate sau cu vreji de cartofi, cu trifoi, lucernă, măzăriche, în stare verde sau insuficient uscată, iar nu în cazul neasigurării celui mai adecvat furaj corespunzător stării sale fiziologice. Mai mult decât atât, aşa cum se arată în raportul de expertiză întocmit exp. Dobre Gheorghe, producţia de lapte nu a fost afectată, nici în perioada cât animalele au fost bolnave, alimentaţia animalelor fiind corespunzătoare.

În niciun caz nu se poate reţine că animalele au murit din cauza lipsei de furaje sau a unor boli cauzate de furajarea insuficientă cantitativ şi/sau calitativ, pentru a atrage excluderea de la despăgubire conform art. 8.1 lit. d din condiţiile generale de asigurare – parte integrantă din contract. De asemenea, nu se poate reţine nici o neglijenţă gravă sau o culpă a asiguratului în ceea ce priveşte obligaţia de furajare corespunzătoare a bovinelor, pentru a justifica excluderea în temeiul art. 8.1 lit. g sau h rap. la art. 8.2 pct. 2 din contract.

Referitor la modul în care asiguratul şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere, adăpostire sau exploatare corespunzătoare a animalelor, instanţa a reţinut că, în speţă, condiţiile existente la ferma Colibaşi, astfel cum au fost constatate în raportul de expertiză întocmit de exp. Dobre Gheorghe (şi chiar şi în cel întocmit de exp. Enache Dumitru) nu îndreptăţesc pârâta să considere că este incident cazul de excludere art. 8.1 lit. h rap. la art. 8.2 pct. 3 din contract.

Nu pot fi ignorate nici concluziile expertului Olteanu Vasile (filele 66-69, 98-111), care, sub acest aspect, a constatat existenţa unui sistem de întreţinere şi exploatare de tip „stabulaţie liberă” corespunzător, neidentificând probleme în ceea ce priveşte furajarea animalelor, condiţiile în care sunt ţinute acestea.

Instanţa a constatat că, în ceea ce priveşte pretinsa maltratare a animalelor, expertul Dobre Gheorghe a reţinut în suplimentul la raportul de expertiză că nu se poate stabili cu certitudine că animalele prezentau leziuni produse prin agresiune cu lopata. Mai multe decât atât, pentru a constitui cauză de excludere conform art. 8.1 lit. h rap. la art. 8.2 pct. 1 din contract, decesul bovinelor ar fi trebuit să survină ca urmare a maltratării, niciunul din experţi nereţinând, însă, ca şi cauză a morţii, o asemenea situaţie.

Moartea animalelor asigurate a survenit, aşa cum a relevat expertizele efectuate, după o perioadă de boală, însă nu se imputa reclamantei o culpă în neanunţarea la timp a medicului veterinar despre îmbolnăvire, aceasta fiind concluzia expertului Dobre Gheorghe, pe care instanţa o apreciază pertinentă. Cât priveşte pretinsa insuficienţă a tratamentului medical administrat, instanţa constată că reclamanta avea, conform contractului, obligaţia de a pune în aplicare tratamentul recomandat de acest medic, iar din actele de la dosar, nu rezultă că nu şi-ar fi respectat această obligaţie. Reclamanta a beneficiat de serviciile unui medic veterinar aflat permanent în unitate, dr. S P, precum şi ale medicului veterinar din circumscripţie, dr. M A.

Constatările medicului veterinar E B, consemnate în raportul întocmit la data de 17.09.2008 (fila 28), aşadar după o perioadă de 1-3 luni de la decesul animalelor, conform cărora, la cel moment, condiţiile de adăpostire, de igienă şi de hrănire ale animalelor erau necorespunzătoare, personalul insuficient, iar tratamentele medicamentoase aplicate insuficiente şi superficiale, nu sunt relevante în cauză, având în vedere data la care au fost făcute şi, mai mult decât atât, sunt contrazise de concluziile expertizei întocmite în cauză de exp. Dobre Gheorghe.

Pârâta nu poate refuza plata despăgubirilor pe motiv că a denunţat unilateral contractul în temeiul art. 9.2. din condiţiile generale, prin adresa nr. E 4412/18.09.2008 (fila 29), întrucât riscurile asigurate (moartea bovinelor cu numerele matricole FR4405514333, FR4424341350, FR5618845832 şi FR5623908642) s-au produs în perioada cât acest contract se afla în vigoare.

Potrivit art. 969 C. civ., contractul valabil încheiat reprezintă legea părţilor, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părţii care nu şi-a executat din culpă obligaţiile contractuale.

Pârâta avea obligaţia, conform art. 1.3 rap. la art. 3.1 din condiţiile generale de asigurare, de a plăti asiguratului, în cazul producerii riscului asigurat – moartea animalelor, o despăgubire în limitele şi la termenele convenite. Potrivit art. 11.3, despăgubirea nu poate depăşi suma asigurată, nici cuantumul pagubei şi nici valoarea animalului la data producerii evenimentului asigurat, iar în cazul asigurărilor încheiate în valută, pentru care prima de asigurare s-a plătit în lei, despăgubirea urmează a fi plătită în lei la cursul de la data daunei.

Aceste prevederi contractuale sunt în acord cu dispoziţiile legale în materie de asigurare, art. 24 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzând că „în asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului (…) o despăgubire” stabilită conform art. 27 alin. 1 şi 2 din lege, „în funcţie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat”, aceasta neputând depăşi „valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea”.

Alin. 3 al art. 27 prevede, totodată, că „în contractul de asigurare poate fi stipulată o clauză conform căreia asiguratul rămâne propriul său asigurător pentru o franşiză sau o sumă determinată care nu se despăgubeşte de către asigurător”. Deşi potrivit art. 11.4 din condiţiile generale de asigurare, însuşite de părţi, se stabileşte că din despăgubire se va scădea franşiza prevăzută în poliţă, se observă că în poliţa nr. 1206/2007 nu a fost înscrisă nicio sumă cu titlu de franşiză.

Suma asigurată pe fiecare cap bovină a fost, conform aceleiaşi poliţe, de 2000 euro.

Pentru stabilirea cuantumul despăgubirii datorate, instanţa a avut în vedere cursul oficial de schimb BNR leu/euro de la data producerii daunei, respectiv a morţii fiecărei animal, rezultând astfel, pentru toate cele bovine asigurate, o despăgubire în cuantum total de 28.046,5 lei, sumă obţinută după deducerea din echivalentul în lei a 8000 euro a sumei de 428,70 lei, încasate de reclamantă pentru carnea animalului cu numărul matricol FR4405514333 sacrificat şi valorificat conform facturii fiscale nr. 0074/20.06.2008.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 969 Cod civil şi prevederilor din contractul de asigurare materializat în poliţa nr. 1206/2007 şi condiţiile generale de asigurare, parte integrantă din poliţă, instanţa a admis în parte cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 28.046,5 lei, reprezentând despăgubiri pentru moartea a patru bovine asigurate.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., a obligat pârâta, aflată în culpă procesuală, la plata către reclamantă şi a sumei de 2593,06 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat. În privinţa taxei judiciare de timbru, achitată de reclamantă în sumă de 1687 lei, cu chitanţa seria TS3B nr. 2523572/02.12.2008 (fila 5), aceasta a fost acordată în măsura admiterii cererii, până la valoarea de 1593,06 lei (datorată conform art. 2 lit. e din Legea nr. 146/1997, în forma în vigoare la momentul timbrării), onorariile de expert în sumă de 1000 lei, achitat cu chitanţele seria TTD nr. 0018615/13.01.2010 (fila 159) şi seria TTD nr. 3185416/03.05.2010 (fila 218) fiind acordate în totalitate.

Faţă de soluţia dată cererii, pârâta a trebuit să-şi suporte propriile cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei a formulat în termen legal recurs pârâta,solicitând în principal casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente,iar în subsidiar modificarea acesteia şi pe fond respingerea cererii ca nefondată.

În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta-recurentă arată că sentinţa pronunţată este lovită de nulitate absolută,deoarece conform prevederilor art.105 alin.1 C.pr.civ.Judecătoria Buzău era necompetentă absolut să judece pricina.Potrivit dispoziţiilor art.5,7,10 alin.1 şi 4,art.11 C.proc.civ,şi având în vedere că locul încheierii contractului de asigurare a fost la A G Rm. Sărat, loc unde s-au executat şi obligaţiile contractuale,unde se află domiciliul asiguratului,bunurile asigurate şi locul unde s-a produs accidentul,competenţa revenea Judecătoria Râmnicu Sărat.

Pe fond,sentinţa este netemeinică.Instanţa de fond şi-a motivat acţiunea doar pe raportul de expertiză întocmit de expert Dobre Gheorghe,nu a avut în vedere complexitatea materialului probator administrat în cauză.Instanţa avea obligaţia să motiveze de ce respinge o probă,nefiind de ajuns să arate că este neconcludentă.În cauză s-au efectuat mai multe expertize,din care concluzia majoritară a fost,aşa cum arată expertul Dobre Gheorghe în răspunsul la obiecţiuni,că animalele erau bolnave,suferinde,având drept cauze favorizante condiţiile de creştere şi exploatare şi agenţii etiologici infecţioşi.Acest lucru a fost confirmat şi de expertul Enache Dumitru în lucrarea sa-inexistenţa condiţiilor optime de adăpostire,îngrijire,furajare şi exploatare precum şi neaplicarea complexului de măsuri igienico-sanitare,rele tratamente aplicate animalelor.În mod eronat instanţa de fond a considerat că raportul întocmit de expertul Dobre Gheorghe este cel mai complet şi fundamentat ştiinţific,deşi acesta nu răspunde sau dă răspunsuri inexacte şi nefundamentate ştiinţific.Astfel,solicitându-i-se să răspundă dacă tratamentul aplicat de medicul veterinar a fost corespunzător,s-a rezumat a concluziona că,consumul de medicamente în fermă în perioada ianuarie-august 2008 a fost de 88 lei în medie per animal;ori,acest răspuns este superficial şi evaziv.Referitor la întrebarea privind greutatea normală pentru un animal din cele ce formează obiectul dosarului de daună şi cât ar putea slăbi într-o perioadă de 4-12 zile,expertul în loc să răspundă afirmă că întrebarea nu are relevanţă în litigiu.În răspunsul la obiectivul nr.3,expertul arată că enterita hemoragică putea fi de natură infecţioasă sau de altă natură,dar pentru un diagnostic corect trebuiau investigaţii clinice şi paraclinice amănunţite,adică expertul recunoaşte că nu poate stabili cu exactitate cauza îmbolnăvirii şi nici dacă diagnosticul dat a fost corespunzător.Arată că tratamentul a fost corespunzător,atâta timp cât însă nu s-a stabilit diagmosticul,iar reclamanta-intimată s-a achitat de obligaţiile sale.Se ridică întrebarea cine ar fi trebuit să efectueze investigaţiile clinice şi paraclinice în vederea stabilirii unui diagnostic corespunzător,cum s-a stabilit că tratamentul fusese corespunzător,cum s-a stabilit cu certitudine cauza morţii animalelor în lipsa unui proces verbal de necropsie.Însuşi expertul prin concluziile sale scoate în evidenţă neîndeplinirea obligaţiilor de către intimată,care avea obligaţia potrivit art.9.5 lit.d din contractul de asigurare,să solicite medicului veterinar sau serviciului de ecarisaj sau societăţii comerciale unde a predat animalele,să examineze cadavrele sau resturile lor şi să elibereze dovada de distrugere,îngropare sau predare,dovadă în care se consemnau starea de întreţinere a animalului şi cauza morţii.În mod netemeinic instanţa de fond reţine că constatările medicului veterinar E B consemnate în raportul din 17.09.2008 nu sunt relevante având în vedere că au fost făcute la 1-3 luni de la decesul animalelor,şi sunt contrare faţă de concluziile expertului Dobre Gheorghe.Situaţia reală nu putea fi consemnată decât de medicul E B, în raportul său,care a fost încheiat la o perioadă scurtă de la moartea animalelor.Acesta a fost şi motivul pentru care pârâta-recurentă a reziliat contractul de asigurare,întrucât au fost constatate nereguli privind respectarea condiţiilor zooigienice şi sanitar-veterinare de îngrijire,hrănire,întreţinere şi exploatare a animalelor.Expertiza efectuată de expertul Dobre Gheorghe a fost dispusă de instanţa de fond cu încălcarea prevederilor art.212 C.proc.civ.În mod netemeinic şi nelegal a dispus instanţa de fond efectuarea unei noi expertize deoarece aceasta nu a fost solicitată motivat la primul termen după depunerea lucrării de către expertul Enache Dumitru.Din încheierea prin care s-a încuviinţat efectuarea unei noi expertize nu rezultă motivele temeinice pentru care s-a admis efectuarea expertizei contrarii.Instanţa de fond face referire şi la expertiza întocmită de expertul Olteanu Vasile,dar acesta nu este expert în medicină veterinară iar raportul de expertiză nu este însuşit prin semnătură şi ştampilă.Un aviz favorabil asupra construcţiei din partea Direcţiei Sanitar Veterinare nu înseamnă că unitatea a respectat normele de creştere şi îngrijire a animalelor existente în acel adăpost,iar transcrierea unei note furajere nu înseamnă că aceasta a şi fost administrată,starea precară de întreţinere a animalelor dovedind cu prisosinţă acest lucru.

Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare dar prezentă la judecată prin apărător,a solicitat respingerea recursului.

Prin decizia nr. 798 din 12.11.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins recursul ca neîntemeiat.

Hotărând astfel, tribunalul a reţinut :

Acţiunea a fost introdusă şi judecată pe fond la instanţa în circumscripţia căreia se află sediul social al pârâtei-recurente,cu respectarea art.7 C.proc.civ.,iar art.11 C.proc.civ.a instituit o competenţă teritorială alternativă pentru instanţa unde se află bunurile asigurate sau s-a produs evenimentul asigurat;cum competenţa este alternativă,reclamanta-intimată a ales conform art.12 C.proc.civ.,una din instanţele competente teritorial,aşa încât nu s-a încălcat nici o normă de ordine publică privitoare la competenţa teritorială.

Pe fondul cauzei,tribunalul constată că pârâta-recurentă nu a invocat în faţa instanţei fondului pretinsele neregularităţi vizând încuviinţarea probei expertizei tehnice în domeniul medicină veterinară la termenul din 16.11.2009 şi lipsa semnăturii de pe raportul de expertiză întocmi de expert Olteanu Vasile.Aceste pretinse neregularităţi,care ar putea constitui motive de nulitate ale rapoartelor de expertiză,trebuiau invocate la termenul următor celui la care s-a efectuat actul de procedură pretins nelegal.Cum pârâta-recurentă nu a solicitat instanţei de fond anularea rapoartelor de expertiză întocmite de experţii Olteanu Vasile şi Dobre Gheorghe pe motivele arătate în cererea de recurs,aceasta este decăzută din dreptul a invoca direct în recurs cauze de nulitate relativă ale actelor de procedură-rapoarte de expertiză.

Cât priveşte complexitatea materialului probator,în mod temeinic instanţa de fond a omologat concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul Dobre Gheorghe,care a efectuat o analiză amănunţită şi judicioasă a tuturor elementelor de fapt,atât prin prisma constatărilor personale cât şi a documentaţiilor puse la dispoziţie de părţi.Astfel,expertul a răspuns detaliat la pct.5 din obiective la punctele 2 şi 5 din raport,menţionând perioada şi modul acordării tratamentului animalelor bolnave,făcând referire şi la registrul de consultaţii şi tratamente,care făcuse obiectul şi al unei verificări pe linia inspecţiei sanitar-veterinare.La obiectivul nr.4,răspunsul expertului de la pct.4 al raportului este cât se poate de explicit şi fundamentat,expertul menţionând că întrebarea nu este relevantă în cauză întrucât starea de boală a celor 4 animale s-a prelungit între 21 şi 182 de zile,ori greutatea unui animal bolnav este cert sub cea firească;s-ar fi putut accepta că scăderea în greutate este rezultatul subnutririi doar dacă acest fenomen ar fi fost sesizat şi la restul animalelor din fermă.Susţinerile recurentei-pârâte conform cărora expertul nu a identificat diagnosticul corect al animalelor în răspunsul la pct.3 din obiective sunt neîntemeiate.Faţă de prevederile art.8.1 şi 8.2 din contractul de asigurare,care stabilesc,printre altele,că nu se acordă despăgubiri în cazul morţii animalelor din cauza lipsei furajelor sau insuficientei sau necorespunzătoarei furajări,imposibilitatea stabilirii unui diagnostic foarte cert este irelevantă în condiţiile în care din probele administrate a rezultat că simptomele de îmbolnăvire a animalelor nu s-au datorat în nici un caz lipsei furajării sau furajării insuficiente sau necorespunzătoare.Neîntocmirea dovezii scrise de distrugere,îngropare sau predare a animalului mort la care face referire art.9.5 lit.d din contractul de asigurare nu constituie o cauză de exonerare a recurentei-pârâte de la plata despăgubirii,deoarece potrivit art.9.6 din contract asigurătorul poate refuza plata despăgubirii în cazul nerespectării dispoziţiilor art.9.5 exclusiv în cazul în care neîndeplinirea obligaţiilor acolo arătate a creat imposibilitatea de determinare a cauzei producerii evenimentului asigurat şi a întinderii despăgubirii.Ori,în cauza de faţă,din documentaţia întocmită de medicul veterinar anterior morţii animalelor,cât şi din observarea animalelor,s-a putut stabili cauza morţii.Cauza morţii nu trebuie însă confundată cu diagnosticul,cum tinde să demonstreze recurenta-pârâtă,întrucât chiar şi în ipoteza unui diagnostic incert,cauza morţii se poate stabili cu exactitate.Pe de altă parte,constatările efectuate de medicul veterinar E B, invocate de recurenta-pârâtă,constituie probe pe care instanţa fondului le-a apreciat şi le-a considerat nerelevante în raport de ansamblul celorlalte probe administrate în cauză.

Faţă de considerentele arătate,recursul a fost respins ca nefondat.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro