404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

COMERCIAL: Acţiune în despăgubiri civile în executarea contractului de asigurare de bunuri. Incidenţa art. 50 alin. 1 pct.e) şi f) din contract. Modificarea soluţiei fondului în sensul respingerii acţiunii

Deliberând asupra recursului comercial de faţă, constată:

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr.1231/277/2009 din 16.07.2009, reclamantul F M R a chemat în judecată pe pârâta SC A R A V SA Bucureşti , solicitând ca prin hotărârea ce e va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 17.821 lei despăgubiri cuvenite în executarea contractului nr.0405679 din 13.05.2008 cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a susţinut că , deşi, în baza contractului de asigurare seria AP nr.0405679 din 13.05.2008 a asigurat pe termen de 1 an atât locuinţa cât şi bunurile gospodăreşti , iar în urma producerii incendiului din 20.01.2009 s-a produs o pagubă evaluată de inspectorul constatator la suma de 54.700 lei, pârâta i-a achitat doar suma de 36.879 lei, refuzând la plată diferenţa de 17.821 lei .

Intimata a formulat întâmpinare în condiţiile art.115 – 118 din Codul de procedură civilă solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

A susţinut în acest sens că în raport de documentaţia întocmită în cele două dosare de daună având ca obiect pagubele produse locuinţei asigurate şi respectiv bunurilor gospodăreşti , a calculat despăgubirea în baza constatărilor efectuate la faţa locului , corespunzător pentru partea de locuinţă afectată şi numai în măsura dovedirii existenţei şi avarierii/distrugerii bunurilor, în condiţiile în care reclamantul nu a respectat clauza instituită la cap.IX, pct.e) şi g) din contract referitor la păstrarea resturilor unor bunuri pretins afectate de incendiu ( filele 14-15 dosar)

Prin sentinţa nr.495 din 13.04.2010 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a admis acţiunea astfel cum a fost precizată la termenul din 30.03.2010 , dispunându-se obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 10.575 lei cu titlu de despăgubiri , cu 2,258 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că pârâta, în calitate de asigurator, datorează reclamantului suma de 10.575 lei , în executarea contractului de asigurare seria AP nr.0405679/13.05.2008, reprezentând diferenţa de despăgubire cuvenită pentru bunurile afectate urmare producerii riscului asigurat : incendiul din 20.01.2009.

Astfel reţinută situaţia în fapt, fundamentată pe dispoziţiile art.969 din Codul civil, instanţa fondului a avut în vedere procesele verbale de constatare a pagubei întocmite de inspectorul M Ş ( filele 41,42,43), declaraţiile martorului D I şi A I ( filele 64, 66) şi expertiza întocmită de expertul Radu Gheorghe ( fiele 81 – 88).

Instanţa a înlăturat ca nerelevante declaraţiile martorilor M C şi S N – audiaţi la propunerea pârâtei ( filele 66, 67 ), precum şi referatul întocmit de inspectorul de daune M Ş ( fila 21 dosar) .

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta în termen legal conform art.301 din Codul de procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în baza art.303.

În expunerea motivelor de recurs , pârâta a invocat în esenţă , greşita admitere a acţiunii de către instanţa fondului , în condiţiile în care refuzul la plată a sumei solicitate de reclamant se datorează faptului că acesta, încălcând clauzele instituite la art.50 pct.e) şi f) capitolul IX din contract, nu a prezentat dovezi de natură să ateste existenţa bunurilor în patrimoniu înainte de producerea incendiului şi nici dovezi ale distrugerii acestora ( resturi, componente metalice, părţi afectate) .

Intimatul reclamant a formulat întâmpinare solicitând motivat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Cauza s-a înregistrat iniţial pe rolul Secţiei civile a Tribunalului Buzău sub nr.1231/277/2010 din 16.06.2010, iar prin încheierea din s-a dispus scoaterea de pe rol şi trimiterea spre competentă soluţionare Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal , înregistrându-se la această instanţă sub nr.4343/114/2010 din 28.09.2010.

Prin decizia nr. 884 din 2.12.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a admis recursul ca întemeiat, modificându-se sentinţa atacată în sensul rspingerii acţiunii.

Hotărând astfel, tribunalul a reţinut în fapt şi în drept :

Prin contractul de asigurare seria AP nr.0405679 din 13.05.2008 încheiat între părţile în proces , reclamantul şi-a asigurat locuinţa situată în oraşul Nehoiu , judeţul Buzău şi bunurile gospodăreşti , pe o perioadă de 1 an, la data de 20.01.2009 producându-se un incendiu ce a avut drept efect atât deprecierea construcţiei cât şi a bunurilor mobile asigurate.

În executarea contractului de asigurare , ca urmare a producerii riscului asigurat, pârâta, în calitate de asigurator a întocmit două dosare de daune , unul înregistrat sub nr.428/F/BZ/2/2006/2009 în raport de care a plătit reclamantului în calitate de asigurat despăgubiri în valoare de 16.527,00 lei pentru pagubele produse locuinţei şi altul înregistrat sub nr.429/F/GHBZ2/2007/2009 în raport de care a plătit aceleiaşi persoane despăgubiri în valoare de 20.352 lei pentru pagubele produse bunurilor gospodăreşti asigurate.

Tribunalul apreciază că despăgubirile acordate s-au stabilit în mod corect în baza constatărilor inspectorilor de daună ai asiguratorului efectuate la faţa locului şi a evaluării despăgubirilor efectiv produse în patrimoniul asiguratului, luându-se în consideraţie preţurile de nou , dar şi gradul de uzură al fiecărui bun asigurat.

În mod just, despăgubirile pentru locuinţă s-au acordat în cuantumul corespunzător numai pentru partea de construcţii afectată, iar cele pentru bunuri numai în măsura dovedirii existenţei acestora în patrimoniul asiguratului şi avarierii ori distrugerii lor ca urmare a incendiului.

Asigurătorul nu a achitat despăgubiri , în mod corect, pentru bunurile declarate de asigurat ca fiind afectate de incendiu, dar pentru care nu a prezentat dovezi materiale privind avarierea ori distrugerea şi nici existenţa acestora la data producerii evenimentului.

Se invocă sub acest aspect dispoziţiile art.50 alin.1 pct.e) şi f) capitolul IX „ Obligaţiile asiguratului „ din contract, potrivit cărora asiguratului îi revine obligaţia păstrării părţilor afectate ale bunurilor şi de a le pune la dispoziţia asiguratorului pentru constatare , precum şi obligaţia de a furniza toate documentele solicitate de asigurator în vederea evaluării pagubei.

La alineatul 2 al textului contractual enunţat se dispune în sensul că în cazul nerespectării acestor obligaţii , asiguratorul are dreptul să refuze plata despăgubirilor .

Or, cu prilejul constatărilor efectuate la trei date distincte , de către inspectori diferiţi ai asiguratorului , la locul producerii evenimentului, nu s-au identificat resturi ale unor bunuri pretins afectate de incendiu.

Relevante sub acest aspect sunt declaraţiile inspectorilor de daună audiaţi de instanţă : M C şi S N ale căror declaraţii au fost consemnate la filele 66, 67 dosar fond precum şi referatul întocmit de inspectorul de daună M Ş care a efectuat primele constatări şi a instrumentat dosarul de daună , act depus la fila 21 dosar .

Din referatul respectiv rezultă că inspectorul i-a pus în vedere asiguratului să înlăture molozul rezultat în urma incendiului, pentru efectuarea constatării în bune condiţii şi să păstreze resturile rămase de la bunuri , pentru a fi examinate, precizându-se că pentru bunurile menţionate la poziţiile 1,2,11,12,13,14,15,16,19,20,31,35,39 şi 40 din lista întocmită de asigurat nu s-au prezentat resturi ( act depus la filele 39 – 41).

Contrar considerentelor sentinţei fondului, tribunalul acordă credibilitate referatului întocmit de inspector , fiind de neacceptat faptul că urmare incendiului să nu fi rămas la faţa locului resturi de la bunuri cum ar fi : televizor Toshiba ( poz.1), combină muzicală ( poz.2), aparat sudură ( poz.11), polizor unghiular ( poz.12), bormaşină ( poz.13), ferăstrău electric ( poz.14), trusă scule ( poz.15), banc tâmplărie ( poz.16), polizor de banc ( poz.19), calculator ( poz.20), magnetofon ( poz.31), blănuri oaie ( poz.35), cort pentru patru persoane ( poz.39), butelie voiaj ( poz.40), în timp ce s-au identificat, însă, resturi de la undiţe, mulinete şi lansete.

Pe de altă parte, este greu de acceptat că bunurile menţionate în lista întocmită de asigurat , să fi încăput toate într-o magazie în suprafaţă de numai 22,69 m.p. în care era montată şi centrala termică a locuinţei, între care televizor, calculator, combină muzicală , pantofi şi genţi din piele printre butoaie de ţuică.

De asemenea, este de neînţeles faptul că asiguratul nu a indicat nici un moment inspectorilor de daună, locul depozitării molozului , existând posibilitatea depistării unor resturi din bunurile pretins afectate şi înlăturării oricărei suspiciuni .

În raport de situaţia în fapt şi în drept expusă , fundamentată pe probatoriul analizat, tribunalul apreciază ca fiind subiective declaraţiile martorilor Drăgoi Ion şi Avramescu Ion , subalternii reclamantului la locul de muncă, ale căror susţineri au fost consemnate la filele 64 şi 65 dosar.

Declaraţiile martorilor nu numai că nu se coroborează între ele , dar nici cu celelalte probe administrate în cauză, fiecare din cei doi martori declarând cu totul alte bunuri ca fiind afectate de incendiu şi cu totul alte locuri de depozitare a molozului, altele decât cele indicate de reclamant, în răspunsul la interogatoriu consemnat la filele 61 – 63 dosar.

Pentru considerentele ce preced , în baza art.312 alin.2 raportat la art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii acţiuni ca neîntemeiate.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro