404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL.ADMISIBILITATEA PLANGERII IMPOTRIVA UNEI HOTARARI A COMISIEI JUDETENE PRIN CARE A FOST MODIFICATA UNILATERAL SI PE CALE ADMINISTRATIVA O HOTARARE JUDECATOREASCA ANTERIOARA

Asupra prezentei plângeri formulate în temeiul Legii 247/2005 şi cererii de intervenţie în interes propriu.

Prin cererea introdusă la această instanţă reclamanţii PS E şi P I F au chemat în judecată pe pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, COMISIA LOCALĂ M B PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi PRIMARUL COMUNEI M B, judeţ Buzău şi au solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună :

1. anularea Hotărârii nr.345/17.03.2006 adoptată de Comisia judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor;

2. obligarea pârâtei Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor în tarlalele 52 şi 53, parcelele 369 şi 371 în extravilanul din localitate cu 45 ha. pentru reclamanta P S E şi cu 45 ha. pentru reclamantul P I F;

3. obligarea pârâtului Primarul comunei M Bla plata unei amenzi cominatorii de 150 lei pentru fiecare zi de întârziere până la punerea în posesie efectivă asupra suprafeţei totale de 100 ha. teren, pe vechiul amplasament;

4. obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a celor 100 ha. teren de la data rămânerii definitive a celor două hotărâri judecătoreşti prin care reclamanţilor le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în natură pe vechiul amplasament şi până în prezent;

5. obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Conform dispoziţiilor art. 42 din Legea 1/2000 modificată prin Legea 247/2005, prezenta este scutită de taxe judiciare de timbru şi de timbru judiciar conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995.

În motivarea în fapt a acţiunii promovate, reclamanţii au învederat instanţei că prin sentinţa civilă a Judecătoriei B s-a reconstituit dreptul lor de proprietate în natură pe vechiul amplasament respectiv în tarlalele 52, 53, parcelele 369 şi 371 în extravilanul …pentru suprafaţa de câte 45 ha. pentru fiecare dintre ei, sentinţa fiind irevocabilă, conform deciziei civile a Tribunalului B.

Au mai arătat reclamanţii că prin sentinţa civilă a Judecătoriei B instanţa a dispus reconstituirea dreptului de proprietate şi obligarea pârâtei Comisia locală M B să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor pe vechiul amplasament pentru suprafaţa totală de 10 ha. teren în tarlalele 52, 53, parcelele 369 şi 371 în extravilanul …………, câte 5 ha. pentru fiecare dintre reclamanţi. Şi această hotărâre judecătorească este irevocabilă prin nerecurare.

La data de 22.02.2005 reclamanţii au formulat cerere pentru punerea în posesie asupra suprafeţei totale de 100 ha. teren, conform celor două hotărâri judecătoreşti, cerere care a fost înregistrată la Primăria comunei M B.

Cu toate acestea, cu încălcarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile, pârâţii au procedat la modificarea acestora prin Hotărârea nr.345/17.03.2006 a comisiei judeţene, care în opinia lor este vădit nelegală deoarece schimbă întru-totul cuprinsul hotărârilor judecătoreşti.

Au apreciat reclamanţii că pârâţii sunt de rea-credinţă, că refuză în mod nejustificat să le respecte dreptul de proprietate şi că în mod abuziv au schimbat amplasamentul terenurilor, deşi acesta fusese stabilit prin cele două hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Cu respectarea dispoziţiilor art.112 alin.2 Cod procedură civilă reclamanţii au depus la dosarul cauzei copiile următoarelor înscrisuri: adresa emisă de Primăria comunei M B, cererea de punere în posesie, sentinţa civilă a Judecătoriei B, decizia civilă a Tribunalului B – Secţia Civilă, sentinţa civilă a Judecătoriei B, hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 09.11.2004 pronunţată în cauza „Croitoriu împotriva României”, certificatul de calitate de moştenitor eliberat de B.N.P. Asociaţi Lidia Georgescu şi Bogdan Moldoveanu.

În temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, cu referire la prevederile speciale din Titlul XIII – Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare al Legii 247/2005, instanţa a solicitat pârâtelor să depună întâmpinare în conformitate cu art. 115 şi următoarele Cod procedură civilă, precum şi înaintarea tuturor actelor care constituie documentaţia întocmită ca urmare a cererii de punere în posesie formulată de reclamanţi şi înregistrată la Primăria comunei M B.

Astfel, pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus la data de 15.01.2007 întâmpinare (filele 87-88) în conformitate cu dispoziţiile art.115 şi următoarele Cod procedură civilă, invocând excepţia lipsei calităţii procesual pasive a comisiei judeţene, precum şi netemeinicia pe fond a cererii reclamanţilor.

Au fost anexate dosarului cauzei de către pârâta comisie judeţeană următoarele înscrisuri: adresa emisă de Instituţia Prefectului Judeţului B, referatul privind adresa emisă de Comisia locală M B, adresa emisă de Primăria comunei M B, adresa emisă de comisia judeţeană, Hotărârea nr.345/17.03.2006 adoptată de pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

La data de 16.01.2007 pârâta Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar şi pârâtul Primarul comunei M B au depus întâmpinare (filele 89-90) la care au fost ataşate următoarele înscrisuri: adresa emisă de Primăria comunei M B, procesul-verbal de delimitare cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar încheiat la data de 27.03.2006 în privinţa stabilirii amplasamentului suprafeţelor de teren asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate al reclamanţilor, tabel nominal cu suprafeţele de teren aflate pe teritoriul comunei M B, adresa emisă de comisia judeţeană, anexa nr.37 suplimentară aprobată prin Hotărârea nr.345/2006, cuprinzând numele persoanelor fizice prevăzute la art.37-39 din Legea 18/1991 republicată cărora li se reconstituie dreptul de proprietate la cerere pentru terenurile agricole şi pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha. de proprietar deposedat, decizia civilă a Tribunalului B – Secţia Civilă, adresa nremisă de Primăria comunei M B, adresa emisă de Primăria comunei M B, adresa emisă de Primăria comunei M B, confirmarea de primire, adresa emisă de Primăria comunei M B, adresa emisă de Primăria comunei M B, adeverinţa emisă de Comisia comunală M, judeţ B, titlul de proprietate.

La data de 05.09.2006 a survenit decesul reclamantei P S E, aşa cum rezultă din certificatul de deces (fila 69), moştenitorii acesteia fiind conform certificatului de calitate de moştenitor eliberat de B.N.P. Asociaţi Lidia Georgescu şi Bogdan Moldoveanu (fila 75), CM şi T L A, care au fost introduse în cauză în calitate de moştenitoare ale defunctei reclamante şi în conformitate cu dispoziţiile art. 245 Cod procedură civilă.

La data de 20.12.2006 în cauză a formulat cerere de intervenţie în interes propriu intervenienta S M (filele 82-83), al cărei conţinut este identic cu cel al acţiunii introductive formulată de reclamanţi.

În temeiul dispoziţiilor art. 167-168 Cod procedură civilă cu referire la art. 4 alin.1 lit. a şi alin. 3 din Titlul XIII al Legii 247/2005 instanţa a încuviinţat reclamanţilor şi intervenientei în interes propriu administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea agricultură, având ca obiectiv evaluarea lipsei de folosinţă a terenului asupra căruia instanţele judecătoreşti au dispus reconstituirea dreptului de proprietate al părţilor începând cu data de 20.10.2004 la zi pentru 90 ha. teren şi cu data de 08.09.2005 la zi pentru 10 ha. teren.

Astfel, la data de 14.08.2007 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză întocmit de expert Stroe Eugen (filele 147-152).

Părţile nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Conform art.137 alin. 1 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.

Pe calea întâmpinării depuse la data de 15.01.2007 pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale, denumind-o „excepţia lipsei culpei procesuale” şi motivând-o prin aceea că a procedat potrivit dispoziţiilor legale, întrucât Comisia locală M B nu avea în rezerva sa terenurile cuprinse în hotărârile judecătoreşti opozabile acestora.

Înlăturând susţinerile pârâtei Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată cu privire la calitatea sa procesuală în prezenta cauză, instanţa va reţine că potrivit dispoziţiilor art.52 alin.1 din Legea 18/1991 republicată prin Legea 247/2005 comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională, iar potrivit alineatului 2 al aceluiaşi text, comisia judeţeană are în limitele competenţei sale şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesual pasivă, fiind reprezentată legal prin prefect.

Aşadar, excepţia invocată de pârâtă este nefondată, urmând a fi respinsă întrucât comisia judeţeană are calitate procesual pasivă în procesele funciare şi conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă cu referire la art.52 din Legea 18/1991 republicată prin Legea 247/2005.

Cât priveşte culpa procesuală a aceleiaşi pârâte, aceasta urmează a fi stabilită în cadrul procesului în care comisia judeţeană are calitate procesual pasivă şi în baza considerentelor prezentei sentinţe, după cum urmează:

Prin sentinţa civilă a Judecătoriei B (filele 9-13) instanţa a admis plângerea formulată de reclamanţii P S E, P I F şi S M în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală M pentru aplicarea legilor fondului funciar, Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar, Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti, a anulat Hotărârea nr. 254/08.03.2003 adoptată de comisia judeţeană şi a dispus reconstituirea dreptului de proprietate reclamanţilor asupra suprafeţei totale de 90 ha. teren arabil, în tarlalele 53 şi 53, parcelele 369 şi 371 conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Popa Hurmuz, ce face parte integrantă din sentinţă, şi în calitate de moştenitori ai defuncţilor P S N şi T L.

Hotărârea instanţei de fond a rămas irevocabilă conform deciziei civile a Tribunalului B – Secţia Civilă (filele 14-17).

Prin cererea formulată la data de 22.04.2005 aceiaşi reclamanţi P S E, P I F şi S M au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar, Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti să se constate nulitatea titlului de proprietate, precum şi reconstituirea dreptului de proprietate reclamanţilor, în natură, pe vechiul amplasament, în tarlalele 52 şi 53, parcelele 369 şi 371, distinct câte 5 ha. teren arabil către reclamanta P S E şi 5 ha. teren arabil către ceilalţi doi reclamanţi. Cererea a format obiectul dosarului al Judecătoriei B.

Conform sentinţei civile a Judecătoriei B (filele 18-22) a fost admisă în parte acţiunea reclamanţilor ce a format obiectul dosarului nr.4426/2005, a fost anulat titlul de proprietate pe numele defunctei PE, a fost obligată pârâta Comisia judeţeană B să emită două titluri de proprietate distincte pe numele defuncţilor P S N şi T L pentru câte 5 ha. teren arabil către fiecare pe vechile amplasamente din comuna M B, judeţ B şi a fost obligată pârâta Comisia locală M B să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor, ca urmare a reconstituirii în natură a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente cu câte 5 ha. pentru fiecare către reclamanta P Se E, în calitate de moştenitoare a defunctului P SN şi 5 ha. către reclamanţii Pl I F şi S M, în calitate de moştenitori ai defunctei T L în tarlalele 52 şi 53, parcelele 369 şi 371 pe terenul aparţinând fostului IAS S.

Sentinţa civilă a Judecătoriei B a devenit irevocabilă prin nerecurare.

Deşi cele două hotărâri judecătoreşti au rămas irevocabile la data de 20.10.2004 şi respectiv 08.09.2005 pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor adoptă Hotărârea nr. 345/17.03.2006 (filele 39,40) prin care aprobă referatul Comisiei locale M B cu privire la validarea anexei nr.37 suplimentară cu două poziţii pentru suprafaţa de 90 ha teren conform sentinţei civile a Judecătoriei B, stabilind amplasamentul terenului din rezerva ADS astfel: suprafaţa de 57,64 ha. pe raza administrativ teritorială a comunei M B, judeţ B în administrarea SC Romagribuz Stîlpu SA şi suprafaţa de 32,36 ha. situată în raza administrativ teritorială a comunei S în administrarea SC Romagribuz Stîlpu SA.

Aşadar, cu încălcarea dispoziţiilor cuprinse în cele două hotărâri judecătoreşti irevocabile, care stabilesc amplasamentul întregii suprafeţe de teren pe raza satului L, comuna M B, judeţ B în tarlalele 53 şi 53, parcelele 369 şi 371 pârâta comisie judeţeană modifică amplasamentul stabilit de instanţa judecătorească.

Este de menţionat faptul că la data întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topo-cadastru în cauza nr.5427/2003 a Judecătoriei B de către expert Popa Hurmuz, terenul a fost identificat ca fiind deţinut de fostul IAS S, fiind inclusă în totalul suprafeţei de 150 ha. teren arabil, amplasamentul fiind liber în sensul dispoziţiilor legii fondului funciar, nefiind eliberate altor persoane adeverinţe provizorii de proprietate, procese-verbale de punere în posesie ori titluri de proprietate pe aceste terenuri.

Mai mult, cele două comisii ce au avut calitatea de pârâte în cauza menţionată în paragraful anterior nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, confirmând că terenul identificat prin lucrarea de specialitate se află în extravilanul satului L, comuna M B, judeţ B cu amplasamentul precizat de expert.

Aceiaşi este situaţia şi în cazul dosarului al Judecătoriei B, care a reconfirmat concluziile raportului de expertiză întocmit de expert Popa Hurmuz în dosar nr. al Judecătoriei B.

Cum hotărârile judecătoreşti au devenit executorii cu mult timp înaintea adoptării Hotărârii nr.345/17.03.2006 a pârâtei Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, instanţa va reţine nelegalitatea acesteia cu privire la schimbarea amplasamentului terenului asupra căruia instanţa a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanţilor şi al intervenientei în interes propriu, conform sentinţei civile a Judecătoriei B şi sentinţei civile a Judecătoriei B prin încălcarea flagrantă a dispoziţiilor instanţei.

Mai mult, reclamanţii au fost nevoiţi să se adreseze cu o nouă cerere comisiei locale pentru punerea în posesie, cererea fiind înregistrată (fila 8). La data formulării acesteia, sentinţa civilă a Judecătoriei B şi sentinţa civilă a Judecătoriei B erau irevocabile şi executorii, iar din acest punct de vedere cererea formulată de reclamanţi nu era necesară pentru punerea în executare efectivă a celor două hotărâri judecătoreşti, obligaţia revenind exclusiv pârâtelor, în conformitate cu art. 5 şi 6 din H.G. 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Instanţa va înlătura în totalitate susţinerile pârâtelor în sensul că la nivelul localităţii M B, judeţ B nu mai exista teren disponibil în vederea reconstituirii dreptului de proprietate reclamanţilor şi intervenientei în natură deoarece, ambele hotărâri judecătoreşti au omologat raportul de expertiză întocmit de expert Popa Hurmuz, iar la data efectuării acestei lucrări exista teren disponibil în vederea reconstituirii liber, în administrarea unei societăţi agricole şi nu în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice. Numai tergiversarea punerii în executare a celor două hotărâri judecătoreşti, ce a fost determinată exclusiv din culpa celor două pârâte, comisia locală şi comisia judeţeană, a determinat pe lângă întârzierea punerii în posesie a reclamanţilor şi modificarea sentinţelor judecătoreşti printr-o procedură administrativă nelegală.

Având în vedere şi pasivitatea în care a rămas pârâta Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar, care timp de aproape 2 ani a întârziat cu bună-ştiinţă dar de rea-credinţă fiind, punerea în executare a sentinţei civile a Judecătoriei B şi a sentinţei civile a Judecătoriei B, văzând dispoziţiile art.1 si 6 din Legea 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, precum şi dispoziţiile art. 24 şi următoarele din aceeaşi lege, toate cu referire la art. 5 şi 6 din H.G. 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, precum şi dispoziţiile art.6 alin. 2 din Legea 1/2000 modificată prin Legea 247/2005, cu referire la art.12 şi art. 27 din Legea 18/1991 republicată, având în vedere dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51-59 din Legea 18/1991 republicată, instanţa va aprecia că în privinţa reclamanţilor şi intervenientei Hotărârea nr. 345/17.03.2006 adoptată de pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor este nelegală, motiv pentru care plângerea formulată de reclamanţi şi intervenienta în interes propriu împotriva acesteia va fi admisă.

Pe cale de consecinţă, instanţa va dispune anularea parţială a Hotărârii nr. 345/17.03.2006 adoptată de pârâta Comisia judeţeană B pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în privinţa reclamanţilor şi intervenientei în interes propriu, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Legea 1/2000 modificată prin Legea 247/2005 cu referire la prevederile H.G. 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor cu referire la art.44 din Constituţia României, care garantează şi ocroteşte proprietatea privată a cetăţenilor români şi art.480 Cod civil, conform căruia proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune în mod exclusiv şi absolut de un bun, în limitele determinate de lege, dispoziţii legale interne în acord cu prevederile art.1 din Primului Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificat prin Legea nr.30/1994 şi amendat ulterior prin Protocolul nr.11 încheiat la Strasbourg la 11.05.1994 şi ratificat prin Legea nr.79/1995.

Instanţa reţine că reclamanţilor şi intervenientei în interes propriu le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în conţinutul pe care îl dă acestuia Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi astfel cum acesta rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Sabin Popescu împotriva României, cauza Croitoriu împotriva României – filele 41-44), în sensul că autorităţile administrative le-au încălcat acest drept prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile pronunţate la data de 16.06.2004 şi respectiv 08.09.2005. Încălcarea dreptului reclamanţilor şi intervenientei la un proces echitabil reprezintă în cazul acestora o situaţie continuă care se prelungeşte până la momentul în care cele două hotărâri judecătoreşti vor fi puse în executare.

Aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele derulate împotriva României şi nu numai, dreptul de acces la justiţie care este garantat de articolul 6 din Convenţie protejează de-asemenea şi executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care într-un stat ce respecta preeminenţa dreptului nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părţi. În consecinţă, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată într-un mod excesiv. În această privinţă jurisprudenţa Curţii este constantă (hotărârile Hornsby împotriva Greciei din 19.03.1997, Burdov împotriva Rusiei din 07.05.2002, Ruianu împotriva României din 17.06.2003). În plus, Curtea consideră că dacă se poate admite că statele intervin într-o procedură de executare a unei hotărâri judecătoreşti, o asemenea intervenţie nu poate avea drept consecinţă împiedicarea, anularea sau întârzierea într-un mod excesiv a executării şi cu atât mai mult, nu poate pune în discuţie fondul hotărârii judecătoreşti (paragrafele 64 şi 65 din Hotărârea din 02.03.2004 pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sabin Popescu împotriva României publicată în M.O. al României nr.770/24.08.2005).

Aşadar, instanţa va conchide că prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile reclamanţilor şi intervenientei în interes propriu le-a fost încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil, în accepţiunea Convenţiei, iar aceasta conduce la soluţia adoptată de instanţă, a cărei îndatorire este aceea de a restabili echilibrul între drepturile private ale persoanelor fizice şi forţa statală.

Pe cale de consecinţă şi în baza dispoziţiilor art. 5 din H.G. 890/2005 actualizată, instanţa va obliga pârâta Comisia locală M B pentru aplicarea legilor fondului funciar să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor şi intervenientei în interes propriu în tarlalele 52 şi 53, parcelele 369 şi 371 astfel: 45 ha. pentru reclamanta P S E (decedată la data de 05.09.2006), prin moştenitori C M şi T L M şi 45 ha. pentru reclamantul P I F şi intervenienta în interes propriu S M conform sentinţei a Judecătoriei B şi sentinţei civile a Judecătoriei B.

Conform dispoziţiilor art. 64 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată prin Legea 247/2005 primarul va fi obligat să procedeze la punerea efectivă în posesie sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere anume stabilite de instanţă.

Cât priveşte cuantumul acestora şi termenul de la care acestea încep să curgă instanţa făcând aplicabilitatea dispoziţiilor art.5803 alin.1 Cod procedură civilă interpretate prin asemănare va aprecia că în privinţa cuantumului daunelor cominatorii pentru fiecare zi de întârziere suma de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere reprezintă una echitabilă şi de natură a îndeplini scopul prevăzut de lege, acela ca reclamanţii şi intervenienta să beneficieze în cel mai scurt timp posibil de terenurile ce formează obiectul dreptului lor de proprietate. Cu privire la termenul de la care acestea încep să curgă, instanţa apreciază că daunele cominatorii se percep de la data pronunţării prezentei sentinţe prin care primarul a fost obligat şi până la punerea în posesie efectivă a părţilor.

Ca urmare, instanţa va obliga pârâtul Primarul comunei M B la plata sumei de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii de la data pronunţării prezentei sentinţe şi până la punerea în posesie efectivă a părţilor asupra suprafeţei totale de 100 ha. teren pe vechiul amplasament.

Aşa cum a rezultat din lucrarea de specialitate întocmită de expert Stroe Eugen (filele 147-152) lipsa de folosinţă a terenului identificat în cele două hotărâri judecătoreşti a fost evaluată la suma totală de 11.800 lei, sumă la care instanţa va obliga pârâţii către reclamanţi şi intervenienta în interes propriu în temeiul dispoziţiilor art. 480 şi 482 Cod civil.

Faţă de dispoziţiile art. 52 alin. 2 şi 3 din Legea 18/1991 republicată prin Legea 247/2005 cu referire la dispoziţiile art.274 Cod procedură civilă instanţa va obliga pârâtele comisia locală şi comisia judeţeană la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariului avocatului ales achitat conform chitanţelor aflate la filele 157-160 din dosar şi onorariul de expert achitat conform chitanţelor aflate la filele 110 şi 153 din dosar, către reclamanţi şi intervenienta în interes propriu.

Conform dispoziţiilor art.5 alin.1 din Titlul XIII al Legii 247/2005 prezenta sentinţă pronunţată de judecătorie în primă instanţă este supusă numai recursului.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro