404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. OPRIREA LIBERALITATILOR CARE INCALCA REZERVA SUCCESORALA. CALCULUL REZERVEI SI AL COTITATII DISPONIBILE. STABILIREA MASEI SUCCESORALE. COTE DIFERENTIATE

Asupra prezentei acţiuni civile.

Prin cererea înregistrată reclamantul RG a chemat în judecată pe pârâta RA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate, în baza art. 31 lit.f din codul familiei, că apartamentul situat în B, este bunul său propriu; să se constate că tot bunuri proprii sunt şi următoarele bunuri mobile aflate în posesia pârâtei, respectiv la domiciliul tatălui acesteia, N N, din sat C, com. VP, judetul B şi anume: 1000 kg materiale feroase; 3 m.c. , scândură cherestea, trei mese de 12 persoane, un butoi de fag pentru depozitat vin de 400 litri, 40 buc. Grinzi şi căpriori, hambar construit din pal şi grinzi; în subsidiar, în eventualitatea în care instanţa nu va îmbrăţişa acest punct de vedere să reţină contribuţia sa majoritară la dobândirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în cotă de 80%, atât asupra apartamentului, cât şi a celorlalte bunuri, faţă de pârâtă, cota acesteia fiind de 20 %; partajarea bunurilor mobile dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta dar în cote diferenţiate, respectiv 80 % el şi 20 % pârâta, bunuri care, în cea mai mare parte se găsesc în posesia pârâte; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a învederat instanţei, că anterior căsătoriei cu pârâta a deţinut în proprietate un imobil casă de locuit şi teren aferent în suprafaţă de 1064 m.p., situat în com. M. Imobilul respectiv a fost tot timpul în proprietatea şi stăpânirea sa deplină. Ulterior, în speranţa că atunci când va fi bătrân şi suferind va avea cine să aibă grijă de el, fiind divorţat de prima soţie, pârâta fiind cea de-a doua soţie, a încheiat un contract de întreţinere autentificat, contract care în realitate a fost formal, întrucât niciodată întreţinătorii NT şi soţia sa NM, respectiv fiul şi nora pârâtei, nu au avut grijă de el, ba chiar fiul pârâtei este plecat în străinătate de mulţi ani. Ştiind foarte bine că aşa stau lucrurile aceştia au fost de acord să rezilieze contractul, întrucât el şi pârâta, urmau să se mute în oraş. Dat fiind că pentru casă s-a ivit un cumpărător care oferea un preţ bun, au renunţat la acţiune, astfel că vânzarea s-a efectuat prin semnarea actului de nora pârâtei, act autentificat.

La data de 10.05.2006, astfel cum rezultă din contractul de vânzare – cumpărare autentificat, cu banii obţinuţi din vânzarea casei din com. M au cumpărat un apartament cu două camere, care la momentul încheierii actului a fost încris ca bun comun, realitatea fiind însă că toţi banii daţi cu titlu de preţ au fost banii săi, pârâta neavând de unde să dea vreo sumă de bani, dată fiind pensia pe care o avea, iar alte venituri nu realiza. Prin urmare apartamentul este bunul său propriu.

În subsidiar, dacă instanţa nu va avea acest punct de vedere, urmează să reţină cotă diferenţiată de 80 % pentru el şi 20 % pentru pârâtă, întrucât aceasta este pensionară, nu a adus nici un bun dinainte de căsătorie, nu a avut alte venituri.

Tot bunuri proprii, dobândite de el înainte de căsătorie sunt şi următoarele bunuri mobile pe care, la momentul vânzării casei le-a depozitat în curtea tatălui pârâtei şi anume: 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scândură cherestea, trei mese de 12 persoane, un butoi de fag de 400 litri, hambar construit din pal şi grinzi, 40 buc. Grinzi şi căpriori.

Bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei, în cotele mai sus precizate sunt aflate în posesia sa: – un şifonier în două uşi, un TV color, o masă de patru persoane, patru scaune, un aragaz cu patru ochiuri, o masă TV, un covor persan, un ceas perete, perdele mari pentru geam, o plapumă; bunuri aflate în posesia pârâtei: patru pături, patru lenjerii, două cearceafuri plapumă, două seturi complete pentru pat, patru perne mari, patru perne mici, un frigider Arctic, un covor iută, două servicii cafea, trei servicii pahare, un set servicii farfurii pentru şase persoane, două feţe de masă, trei platouri, două tăvi inox, zece mileuri, opt bibelouri, trei seturi tacâmuri, patru oale din inox, două oale emailate, două crătiţi de teflon, patru căni de inox, două vaze, o păpuşă, un fier de călcat, un lănţişor aur, cercei de aur, un inel de aur, o căciulă din blană, haină din blană, un cojoc, o haină scurtă din piele, opt costume.

În dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar: contractele de vânzare-cumpărare autentificate, din 19.05.2006, contractul de întreţinere autentificat din 18.12.2002.

Prin cererea înregistrată din 6.07.2007 reclamanta RA a chemat în judecată pe pârâtul RG solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea în cote de ? a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei cu pârâtul şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a învederat instanţei că au calitatea de soţi, căsătoria lor fiind încheiată la data de 25.01.2002, după ce anterior au convieţuit timp de un an.

Relaţiile de căsătorie sunt grav vătămate şi pe rolul Judecătoriei se află cererea de divorţ formulată de pârât, fiind despărţiţi în fapt din 19.05.2007, când a fost alungată din domiciliul comun, iar bunurile au rămas în posesia pârâtului.

În timpul căsătoriei au realizat, în cote de ? apartamentul situat în B dobândit conform contractului de vânzare cumpărare autentificat, la care au adus o serie de îmbunătăţiri constând în: refăcut întreaga instalaţie electrică cu cablu cupru, zugrăvit, refăcut instalaţia de alimentare cu apă la baie şi bucătărie, înlocuit ferestrele de la sufragerie şi dormitor cu tâmplărie de PVC, înlocuit cadă fibră sticlă, chiuvetă cu picior wc, oglindă, înlocuit chiuvetă bucătărie, raşchetat, lăcuit parchet.

Ca bunuri mobile au realizat: set hol Alina compus din canapea, 2 fotolii, masă de 12 persoane, vitrină, şifonier în 2 şi 3 uşi, cuier, 6 scaune tapiţate, 2 corpuri baie, 2 comode TV, 2 lustre, 2 covoare persane, 2 carpete, canapea dormitor, 2 televizoare, combină frogorifică, aragaz, hotă, maşină de spălat, aspirator, 2 perdele, 2 galerii, sat pluşat de cuvertură şi huse fotolii, masă bucătărie, 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptieră, suport de încălţăminte, suport aragaz, 7 tablouri, suma de 13000 lei.

Aşa cum a arătat, toate bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei lor începută în perioada de concubinaj cu un an anterior căsătoriei ce a durat până la momentul despărţirii în fapt- 19.05.2007, când a fost alungată din domiciliu.

La momentul debutului convieţuirii lor şi-au stabilit domiciliul într-o construcţie ce a fost proprietatea pârâtului, imobil situat în com. M, construit de acesta până la stadiul de “roşu”, pe terenul proprietatea sa în suprafaţă de aprox. 900 m.p.

La momentul debutului convieţuirii lor s-au stabilit într-o încăpere ca de altfel singura locuibilă la acea dată, restul imobilului având doar zidurile ridicate şi acoperişul finalizat.

Au început lucrările de finalizare şi finisare, lucrări de natură a-i spori valoarea considerabil, constând în : tencuieli exterioare şi interioare, văruit, vopsitorii, întreaga tâmplărie a imobilului, pazia la acoperiş, tavane, alei betonate în curte, 3 coteţe de păsări, construit anexă, garduri, boltă din ţeavă.

Aceste îmbunătăţiri au sporit considerabil valoarea imobilului, situaţie ce a făcut posibilă vânzarea acestuia cu suma de 140000 lei, vânzare ce s-a realizat în timpul căsătoriei, luna februarie 2006, în preţul încasat intrând şi sporul de valoare realizat prin contribuţie comună.

Sporul de valoare, dat fiind îmbunătăţirile aduse reprezintă ? din valoarea imobilului obţinută la vânzare.

Din suma încasată drept preţ sporul de valoare pe care l-au adus împreună, ce reprezintă bun comun, a fost investit de ei soţii în cumpărarea apartamentului menţionat mai sus, ce reprezintă bun comun realizat în timpul căsătoriei, în bunurile mobile arătate, la despărţirea în fapt în posesia pârâtului rămânând o sumă de 13000 lei.

A precizat reclamanta că diferenţa de ? din preţul încasat de pârât din vânzarea casei şi a terenului, asupra căreia au căzut de acord că reprezintă bunul său propriu, a fost dată de pârât copiilor săi, rezultaţi dintr-o altă căsătorie.

În dovedirea acţiunii reclamanta a depus la dosar copia certificatului de căsătorie, contractul de vânzare cumpărare, certificatul medico-legal.

Prin încheierea din 20.09.2007 s-a dispus conexarea dosarului ….la dosarul ……..

La data de 10.08.2007 a decedat reclamantul RG, iar prin sentinţa civilă din 13.08.2007 Judecătoria Buzău a constatat încetarea căsătoriei încheiate între părţi la data de 25.01.2002, prin decesul acestuia.

Au fost introduşi în cauză moştenitorii acestuia, respectiv R G, RI, D M şi RC, conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.

Reclamanta RC a formulat cerere prin care a solicitat să se constate calitatea sa de unică moştenitoare testamentară privind bunurile mobile şi imobile rămase de pe urma defunctului său tată, R, bunuri care îi aparţin în totalitate, conform testamentului.

Masa bunurilor succesorale care i-au fost lăsate se compune din bunurile precizate de defunct în acţiunea introductivă formulată de defunctul său tată, acţiune pe care şi-o însuşeşte în totalitate, pretenţiile pârâtei RA fiind total neadevărate, eventual, în măsura în care va dovedi putand să aibă un drept de creanţă.

Referitor la acţiunea formulată de pârâtă, aceasta trebuie respinsă ca neântemeiată, întrucât prin însăşi acţiunea sa pârâta recunoaşte că defunctul său tată a deţinut în proprietate o casă de locuit şi teren aferent, casă care a fost înstrăinată de acesta la preţul de 25000 lei, iar cu banii obţinuţi a fost cumpărat apartamentul din B.

Referitor la afirmaţia că a adus îmbunătăţiri la casa de la M, în sumă de 70000 lei, nu este real. La data căsătoriei casa era finisată, doar una din camere era la roşu şi s-a finisat în timpul căsătoriei cu aceasta, respectiv s-a tencuit, văruit şi vopsit.

Cât priveşte suma de 13000 lei pe care pârâta pretinde a o supune partajării, tatăl său a suferit mai multe intervenţii chirurgicale, iar costurile acestora le-a suportat ea, în casă neexistând nicio sumă de bani şi nici un depozit bancar.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar: testamentul autentificat, încheierea din 4.05.2006 a Judecătoriei Buzău, acte de stare civilă, acte medicale, bonuri fiscale, chitanţa, contractul de vânzare cumpărare, chitanţa, actul de vânzare, titlul de proprietate, titlul de proprietate, cupoane de pensie ale tatălui său, chitanţa, certificatele eliberate de Judecătoria Buzău, sentinţa civilă a Judecătoriei Rm. Sărat, titlul de proprietate, copia cărţii de muncă a defunctului, declaraţia autentificată şi a solicitat a fi luat interogatoriu pârâtei şi a fi audiaţi martorii SS , FC şi AM.

Pârâta RA şi-a completat cererea de chemare în judecată, ca urmare a decesului soţului său , înţelegand să solicite ieşirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma acestuia.

Solicită ca la masa bunurilor de împărţit să se introducă şi o bicicletă, ce a fost cumpărată conform facturii şi rămasă în posesia reclamanţilor pârâţi.

Averea succesorală se compune din ? din bunurile imobile şi mobile indicate de ei soţii în cererile de chemare în judecată, toate realizate ca bunuri comune prin aport egal, aşa cum a arătat în cererea de chemare în judecată.

În acest sens apartamentul situat în B reprezintă bun comun.

Regimul juridic ala acestui bun rezultă din însăşi actul de vânzare-cumpărare încheiat.

Imediat după căsătorie s-au mutat într-un imobil proprietatea defunctului, care nu era locuibil şi până la căsătorie a pregătit o cameră, iar restul imobilului a fost finalizat de ei soţii după căsătorie.

Prin aportul comun au realizat toate lucrările de natură a-i spori valoarea. A hotărât să înstrăineze apartamentul proprietatea sa pe care îl avea dintr-o altă căsătorie, vânzarea făcându-se la preţul înscris în actul de vânzare- cumpărare şi cu acea ocazie a stabilit ca garsoniera în care a locuit să fie închiriată şi să încaseze chiria, anual cu acest titlu încasând 2000 lei.

La aceste venituri s-au adăugat pensia sa, recolta obţinută de pe terenurile cultivate, proprietatea sa, au constituit venituri care le-au permis să achiziţioneze apartamentul bun comun.

O dovadă în plus că au avut venituri o constituie faptul că după cumpărarea apartamentului au avut posibilităţi să cumpere bunuri de mobilier şi uz casnic noi.

În dovedirea cererii completatoare pârâta a depus la dosar, înscrisurile nominalizate în borderoul de la fila 78 şi a solicitat a fi luate interogatorii reclamanţilor şi a fi audiaţi martorii FM, CA şi VD.

RG, DM şi RI au formulat întâmpinare, calificată ulterior ca cerere reconvenţională, prin care au precizat că părţile din proces sunt moştenitorii defunctului RG, toţi moştenitori rezervatari în ceea ce priveşte această succesiune.

Ca atare, toate drepturile ce le revin urmează a fi reţinute de instanţă având în vedere această calitate, precum şi testamentul, încheiat de defunct în favoarea reclamantei RC, urmând a se reduce testamentul la cotitatea disponibilă, precizare efectuată la termenul de judecată din 10.01.2008.

În ceea ce priveşte masa bunurilor succesorale, acestea sunt următoarele bunuri proprii ale defunctului : apartamentul, un hambar, 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. cherestea , 3 mese de 12 persoane, un butoi de fag de 400 litri, 40 buc. grinzi.

Bunuri mobile sunt cele indicate de pârâta – reclamantă RA în acţiune, recunoscând atât cantitatea cât şi valoarea acestora, mai puţin aragazul şi hota, maşina de spălat şi aspiratorul, bunuri care nu au existat niciodată. Nu a existat suma de 13000 lei, deoarece această sumă nu avea de unde să fie economisită.

În dovedirea cererii reconvenţionale pârâţii reclamanţi au solicitat audierea martorilor II şi NN.

La termenul de judecată din 31.01.2008 pârâta reclamantă şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicita reducţiunea testamentului invocat de reclamanta RC până la limita cotităţii disponibile, astfel încât să nu-i fie afectată rezerva sa succesorală.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 10.08.2007 a intervenit evenimentul natural al decesului numitului RG, fost cu ultim domiciliu în B.

De pe urma acestuia au rămas următorii moştenitori, cu următoarele cote:

Prin testamentul autentificat, fila 31 dosar, defunctul a hotărât ca după încetarea sa din viaţă, întreaga avere imobilă şi mobilă, pe care a agonisit-o în timpul vieţii, care se va găsi în patrimoniul său la data încetării sale din viaţă, să fie moştenită de fiica sa RC, astfel încât aceasta are calitatea de moştenitoare testamentară, potrivit art. 650 cod civil.

La momentul decesului numitului RG, în afara fiicei mai sus menţionate, beneficiara testamentului, au mai rămas ca moştenitori: RA, soţie supravieţuitoare, şi RG, RI şi DM, toţi în calitate de fii.

Potrivit art.841-855 şi 939-941 c.civ. şi art.2 din Legea 319/1944, toţi moştenitorii mai sus menţionaţi sunt moştenitori rezervatari şi toţi prin cererile formulate, respectiv cererea reconvenţională a pârâţilor reclamanţi RG, RI şi DM şi cererea conexă, precizată şi modificată, au solicitat reducerea la cotitatea disponibilă a testamentului reclamantei RC şi acordarea rezervei succesorale a fiecăruia, în cotele stabilite de lege.

Astfel, potrivit art. 841 cod civ., rezerva descendenţilor este de ? din moştenire, pentru trei sau mai mulţi copii, iar a soţiei supravieţuitoare, potrivit art.2 din Legea 319/1944, este de 1/8 din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor.

În consecinţă, faţă de cele de mai sus, soţia supravieţuitoare, RA va avea o cotă de 1/8, ce se va imputa asupra întregii mase succesorale, micşorându-se rezerva celorlalţi moştenitori rezervatari cu care vine în concurs.

Cei patru copii, respectiv RC , RI, RG şi DM, beneficiază de rezerva în cota de ? din restul masei succesorale de 7/8, astfel încât rezerva tuturor copiilor este de 21/32 ( ? din 7/8 ). Rezultă că cota fiecărui copil moştenitor rezervatar este de 21/32 împărţit la 4 ( 21/32 X ? ), respectiv 21/128.

În consecinţă, fiica beneficiară a testamentului, va avea o cotă alcătuită din rezerva de 21/128, aceasta beneficiază şi ea de cota sa din rezervă, chiar dacă este beneficiara testamentului, intenţia defunctului fiind ca pe ea să o gratifice mai mult, la care se adaugă, cotitatea disponibilă de 7/32,( respectiv 7/8, întreaga masă succesorală din care se scade rezerva tuturor copiilor de 21/32), total cotă- 49/128, iar ceilalţi trei copii de câte o cotă de 21/128.

Ca masă succesorală, instanţa reţine următoarele bunuri.

Defunctul RG şi pârâta RA s-au căsătorit la data de 25.01.2002, după o perioadă de convieţuire de aproximativ 1 an şi s-au despărţit în fapt la data de 19.05.2007.

Cât priveşte aportul soţilor la dobândirea bunurilor comune , instanţa va reţine cota de 75% pentru defunct şi 25%, pentru pârâta-reclamantă, soţia supravieţuitoare, pentru următoarele motive:

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de B.N.I. „ Stoicescu Mioara-Carmen”, transcris, defunctul, astfel cum a precizat în cuprinsul contractului de întreţinere autentificat f- 12, a cumpărat, înainte de căsătoria cu pârâta suprafaţa de teren de 1064 m.p., pe care a început edificarea unui imobil casă de locuit.

Că imobilul casă de locuit era edificat până la stadiul de „ roşu „ o recunoaşte însăşi pârâta reclamantă, în acţiunea conexă, dosar 5495/2007, f-3, în care precizează că la momentul debutului convieţuirii lor, s-au stabilit într-un imobil în construcţie, ce a fost proprietatea defunctului, situat în com. M, jud. B, construit de acesta la stadiul de „ roşu”, ei stabilindu-se într-o cameră, care era singura locuibilă la acea data, restul imobilului, având doar zidurile ridicate şi acoperişul finalizat.

Nu poate fi reţinută susţinerea defunctului, preluată de copii acestuia din prima căsătorie, potrivit căreia, la momentul căsătoriei cu pârâta acest imobil era finalizat în integralitate, întrucât aceştia nu au dovedit acest fapt.

Astfel, martorii propuşi de către copii defunctului, au relatat situaţii de fapt neconforme cu realitatea şi unele din ele, în contradicţie cu cele precizate de reclamanţi. Martorii SS-f-143 şi FC, f-144, precizează că imobilul casă de locuit a fost edificat de defunct între anii 1994-1998, 1993-1994, fapt ce nu poate să fie real întrucât terenul a fost achiziţionat de defunct în anul 1999, astfel încât nu avea cum defunctul să construiască acest imobil , în integralitate în acea perioadă. Nu poate fi reţinută ca fiind credibilă, nici susţinerea martorilor SS , NN şi II filele 143, 142, 141, potrivit căreia, din dorinţa de a plasa edificarea construcţiei, în integralitate înainte de căsătoria defunctului cu pârâta, lucrările la imobil au fost finalizate in 2, 3 săptămâni, întrucât, tehnologic această perioadă de timp nu este suficientă pentru finalizarea unei construcţii.

Martorii propuşi de pârâta reclamantă, FM, f- 147, CA, f- 148 şi VD, f- 164, au declarat că pârâta, după căsătoria cu defunctul, a contribuit la finalizarea imobilului casă de locuit, proprietate a acestuia din urmă, respectiv zugrăvit interior, tencuit exterior, montat tâmplărie interioară şi exterioară, toate aceste declaraţii coroborându-se cu susţinerile pârâtei din cererea formulată.

Au susţinut, defunctul şi ulterior copii acestuia, că pârâta nu avea posibilităţi materiale de a contribui şi ea la finalizarea imobilului, el fiind singurul care deţinea venituri materiale pentru construcţia imobilului.

Este adevărat că defunctul a avut posibilităţi materiale. Acesta a vândut diferite suprafeţe de teren, cu preţul obţinut în urma vânzării, pe de o parte defunctul a realizat preţul pentru achiziţionarea terenului pe care a construit casa, ( chitanţa f-63, contractul de vânzare cumpărare autentificat, f – 64,65 ) ambele vânzări anterioare cumpărării suprafeţei de teren, altele au fost folosite pentru construcţia imobilului, ( chitanţa, chitanţa din, f-66, actul de vânzare, f-67). Acelaşi defunct a realizat şi produse agricole de pe suprafeţele de teren deţinute în proprietate, alături de alţi moştenitori, conform titlurilor de proprietate, f- 68,69, a fost şef de Asociaţie Agricolă în com C, jud. Buzău, conform declaraţiilor autentificate ale numitelor EO şi B F, f – 193 şi a avut venituri şi din pensie.

Tot atât de adevărat este şi faptul că şi pârâta a contribuit material la finalizarea acestui imobil. După căsătoria cu defunctul, în 16.07.2002, pârâta reclamantă a vândut apartamentul proprietatea sa exclusivă situat în Municipiul B, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat, fiului şi respectiv norei sale, NT şi NM, pentru preţul de 5000 lei, sumă la care s-a adăugat, potrivit declaraţiilor martorilor FM, f- 146, VD, f-164 şi în mod special CA, f- 148 , persoană care a locuit cu chirie în garsoniera fiului pârâtei, chiria încasată de pârâtă după închirierea garsonierei fiului pârâtei.

Martorii propuşi de fiii din prima căsătorie a defunctului nu au avut cunoştinţă de chiria încasată de pârâtă pe această garsonieră, nedeclarând nimic în acest sens.

Ceea ce este de remarcat însă, este faptul că toate aceste venituri au fost folosite, atât de defunct , cât şi de pârâta reclamantă în finalizarea acestui imobil , ce a fost vândut în anul 2006, şi pe care s-a încasat suma de 140000 lei, sumă ce a fost încasată de defunct cu soţia sa, chiar dacă vânzarea s-a făcut de către nora pârâtei, NM, prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat, f- 8.

Însăşi pârâta-reclamantă a recunoscut în acţiunea conexă, că sporul de valoare a imobilului, dat fiind îmbunătăţirile aduse de soţi, reprezintă ? din valoarea imobilului obţinută la vânzare, restul de ? reprezentând bunul propriu al defunctului.

Instanţa va reţine ca preţ al vânzării acestui imobil suma de 140000 lei, chiar dacă în contractul de vânzare cumpărare, a fost înscrisă suma de 25000 lei, pe de o parte pentru că este de notorietate că preţul unui asemenea imobil la momentul anului 2006 nu putea fi de 25000 de lei, această sumă fiind înscrisă de părţi pentru reducerea taxelor aferente vânzării, iar pe de altă parte, însăşi martorul propus de reclamanta RC, FC, f- 144, a declarat că imobilul a fost vândut cu suma de 160000 lei.

Însăşi pârâta reclamantă, RA, recunoaşte că ? din acest imobil a fost bunul propriu al defunctului şi nu a făcut nicio dovadă a faptului că jumătate din preţul încasat pe imobil a fost dat de defunct fiilor săi din cealaltă căsătorie, dovadă pe care nici nu avea cum să o facă atâta timp cât chiar ea recunoaşte şi din probe reiese, că între defunct şi fii săi nu a existat o relaţie apropiată în timpul căsătoriei lor.

După vânzarea imobilului din com. M, defunctul împreună cu soţia, respectiv pârâta RA, au cumpărat, ca bun comun, apartamentul situat în Mun. B, , în baza contractului de vânzare cumpărare.

Instanţa apreciază că întreg preţul încasat de defunct pe imobil a fost folosit pentru achiziţionarea apartamentului bun comun şi a bunurilor mobile, astfel că defunctul are o cotă de ? , cota de bun propriu astfel cum a recunoscut şi pârâta, la care se adaugă ? din ? cota sa de bun comun din cealaltă jumătate, în total are o cotă de 75% din apartament şi bunurile comune mobile.

Această concluzie a fost trasă pentru aceleaşi motive pentru care instanţa a apreciat că preţul imobilului de la M a fost de 140000 lei. Astfel şi imobilul apartament achiziţionat de defunct cu soţia , la momentul anului 2006, în zona S, nu avea cum să fie achiziţionat la preţul de 26000 lei ( de observat similitudinea preţului înscris la casa de la M cu apartamentul), un asemenea apartament la preţul pieţii fiind vândut între 100000 şi 120000 lei, restul sumei până la 140000 lei fiind folosită pentru îmbunătăţirile aduse apartamentului şi recunoscute de părţi.

Nu poate fi reţinută susţinerea pârâtei, potrivit căreia cu jumătate din preţul încasat pe imobilul casă de locuit situat în M, respectiv suma de 70000 lei s-a cumpărat apartamentul şi bunurile mobile ulterioare, întrucât , astfel cum s-a reţinut mai sus, un asemenea apartament, într-o asemenea zonă, nu putea fi achiziţionat la preţul înscris în contract, preţul pieţii fiind cel înscris mai sus.

Dealtfel sumele pe care pârâta a susţinut că le-a avut, respectiv contravaloarea apartamentului deţinut înaintea cu defunctul şi celelalte sume chiria şi pensia, însăşi pârâta a susţinut că au fost folosite în terminarea imobilului de la M. Şi în condiţiile în care copii defunctului au exprimat dubii cu privire la preţul încasat de pârâtă de la fiul ei pe apartament, în situaţia în care se poate observa că pârâta a încercat să-şi favorizeze fiul şi prin încheierea contractului de întreţinere de către defunct, cu acelaşi fiu al defunctei, autentificat, dacă sumele au fost încasate, ele au fost folosite la terminarea imobilului, casă de locuit situat în com. M, jud. B.

Instanţa a reţinut faptul că restul preţului încasat de părţi pe imobilul de la M a fost folosit pentru îmbunătăţirile de la apartament şi pentru achiziţionarea bunurilor mobile, întrucât aşa cum se poate observa, din toate probele administrate în cauză, atât declaraţiile de martori, cât şi înscrisurile depuse la dosar, apartamentul a fost renovat, iar bunurile mobile au fost achiziţionate, după cumpărarea apartamentului.

Cât priveşte bunurile mobile, instanţa le va reţine pe următoarele, în cotele expuse mai sus, pentru motivele de mai sus :

Bunurile mobile indicate de defunct în acţiunea introductivă vor fi reţinute în integralitate, întrucât pârâta reclamantă nu le-a contestat. Posesia acestora, însă va fi reţinută ca fiind în apartamentul bun comun, acolo unde au rămas după ce pârâta reclamantă a părăsit domiciliul comun, astfel cum a recunoscut la interogatoriu şi reclamanta RC, f- 135.

Nu vor fi reţinute la masa partajabilă: un lănţişor de aur, cercei aur, un inel de aur, acestea nefiind cantităţi de aur ce au fot achiziţionate, în vederea tezaurizării, de către foştii soţi şi nici obiectele de îmbrăcăminte: căciulă, haină de blană, cojoc, haină scurtă din piele, opt costume diferite, acestea fiind bunuri de uz personal al pârâtei, ce nu au caracter de bunuri comune, potrivit art. 31 lit c din codul familiei.

Din masa bunurilor mobile comune, solicitate de pârâta reclamantă, instanţa va reţine următoarele:

Se va reţine setul hol Alina, compus din canapea, 2 fotolii şi masă de 12 persoane, întrucât, deşi defunctul nu le-a înscris printre bunurile mobile, iar copii acestuia nu au recunoscut a fi existat decât canapeaua şi cele două fotolii, ( interogatorii DM, f- 131, RC, f- 134), din factura fiscală din 6.06.2006, f-92, reiese că a fost achiziţionat un hol Alina şi o masă telescopică. Vitrina a fost recunoscută a fi existat de cele două fiice ale defunctului, mai sus menţionate, f- 131, 134, la fel şifonierul în două uşi, şifonierul în 3 uşi, cuierul, 2 corpuri baie, 2 comode TV, două lustre, două carpete, canapea dormitor, 2 televizoare, combină frigorifică, aragaz, hotă, 2 perdele, 2 galerii, set pluşat, masă bucătărie şi 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptieră, suport încălţăminte, suport aragaz.

Cele 6 scaune tapiţate au fost achiziţionate cu factura, maşina de spălat a fost achiziţionată cu factura din 24.06.2006, f-90, alături de combină, aragaz şi aspirator.

Va fi reţinut doar un covor persan şi nu două, aşa cum a solicitat pârâta reclamantă, întrucât aceasta nu a dovedit existenţa a două covoare şi doar 6 tablouri, în loc de 7, pentru acelaşi motiv, fiicele defunctului recunoscând la interogatoriu, f-131, 134, doar un covor şi 6 tablouri.

Va fi reţinută şi bicicleta solicitată în cererea completatoare de pârâtă, întrucât din factura din 29.08.2006, f- 85, reiese că această bicicletă a fost achiziţionată de defunct în timpul convieţuirii cu pârâta.

Nu va fi reţinută la masa partajabilă suma de 13000 lei, întrucât, este de observat că toate îmbunătăţirile efectuate de foştii soţi la apartament au fost efectuate într-o perioadă de un an, din mai 2006, până în mai 2007, când părţile s-au despărţit în fapt, perioadă în care au fost achiziţionate şi bunurile mobile de mai sus, conform facturilor şi chitanţelor f-79-93, astfel efortul financiar al soţilor a fost deosebit, iar economiile pe care le-au avut au fost înglobate în cadrul imobilului ce l-au vândut, aşa cum pârâta le descrie evolutiv în timp şi cum relatează şi martorii propuşi de către ea nominalizaţi mai sus, astfel încât nu aveau cum aceştia să economisească această sumă de bani, fiind folosit la toate cele expuse mai sus preţul încasat pe casă.

Singurii martori care precizează că la despărţirea celor doi soţi exista o sumă de bani de 13000 lei sunt FM şi VD, f-146 şi 164, declaraţii pe care instanţa le apreciază ca fiind subiective, în contextul tuturor celorlalte probe administrate în cauză, necoroborându-se cu acestea şi nefiind conforme cu cheltuielile efectuate de părţi.

Instanţa va respinge capătul de cerere privind constatarea ca bunuri proprii ale defunctului a 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scândură, 3 mese de 12 persoane, un butoi 400 litri de fag, hambar din pal şi grinzi, 40 buc. Grinzi şi căpriori, întrucât reclamanta nu a dovedit că aceste bunuri au fost ale defunctului.

Coroborand probele administrate in cauza si faţă de cele reţinute mai sus, instanţa, prin incheierea de admitere in principiu din l4.02.2008 a admis în parte, în principiu, acţiunea astfel cum a fost precizată şi completată, formulată de RG, decedat la data de 10.08.2007 şi continuată de RC, cererea reconvenţională, astfel cum a fost precizată, formulată de paratii RG, RI şi DM şi acţiunea conexă, astfel cum a fost precizată şi modificată.

A declarat deschisă succesiunea defunctului RG, decedat la data de 10.08.2007, fost cu ultim domiciliu în B.

A constatat că de pe urma acestuia au rămas ca moştenitori: RC, în calitate de fiică, moştenitoare testamentară, cu o cotă de 49/128, R G, RI şi DM, în calitate de fii, fiecare cu câte o cotă de 21/128 şi RA, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/8, din masa succesorală formată din cota de 75% din următoarele bunuri: apartamentul situat în B, un set “Alina” hol, compus din canapea, 2 fotolii, masă de 12 persoane, vitrină, şifonier în două uşi, şifonier în 3 uşi, cuier, 6 scaune tapiţate, 2 corpuri baie, 2 comode TV, 2 lustre, 1 covor persan, 2 carpete, canapea dormitor, 2 TV, combină frigorifică, aragaz, hotă, maşină de spălat, aspirator, 2 perdele, 2 galerii, set pluşat cuvertură şi huse fotolii, masă bucătărie cu 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptieră, suport încălţăminte, suport aragaz, 6 tablouri, bicicletă, un ceas perete, o plapumă, 4 pături, 4 lenjerii pat, 2 cearceafuri plapumă, 2 seturi complete pentru pat, 4 perne mari, 4 perne mici, un covor iută, 2 servicii cafea, 3 servicii pahare, un set serviciu farfurii – 6 persoane, 2 feţe de masă, trei platouri , 2 tăvi inox, 10 mileuri, opt bibelouri, 3 seturi tacâmuri, 4 oale inox, 2 oale emailate, 2 crătiţi din teflon , 4 căni inox, 2 vaze, o păpuşă, un fier de călcat, restul de 25%, fiind cota de bun comun a soţiei supravieţuitoare- RA.

A respins capătul de cerere privind constatarea ca bunuri proprii ale defunctului a următoarelor bunuri mobile: 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scândură, 3 mese de 12 persoane, un butoi 400 litri de fag, hambar din pal şi grinzi, 40 buc. grinzi şi căpriori.

Au fost numiti experti constructor si merceolog, in cauza fiind efectuate rapoartele de expetiza – expert Poncea Andronescu Stroe, constructii si Radu Gabriela, merceologie.

Impotriva raportului de expertiza – constructii, efectuat de expertul Poncea Andronescu Stroe, parata-reclamanta RA a formulat obiectiuni, in sensul ca valoarea stabilita apartamentului nu este conforma cu pretul de circulatie pe piata libera a apartamentelor cu doua camere, acesta din urma fiind subevaluat.

Impotriva raportului de expertiza merceologie – expert Radu Gabriela, au formulat obiectiuni atat reclamanta, cat si paratii RG, RI si DM, apreciind ca valorile bunurilor sunt mult mai mici decat valoarea reala a lor, iar modalitatea de impartire in loturi nu a fost echitabila, in sensul ca le-au fost incluse in lot foarte multe bunuri din cele care nu se mai regasesc in fizic, fiind in acest fel prejudiciati.

Instanta a admis obiectiunile formulate de parti, dispunand refacerea rapoartelor de expertiza, expertul constructii – urmand sa stabileasca valoarea reala de circulatie a imobilului, iar expertul merceologie – sa precizeze daca valorile mentionate in raport sunt valorile de circulatie, la care s-au aplicat gradul de uzura si sa se efectueze si o alta varianta de lotizare in care bunurile ce nu se mai regasesc in fizic si au fost retinute in incheierea de admitere in principiu, sa fie repartizate in mod egal in toate loturile.

Expertul constructii Poncea Andronescu Stoe a refacut raportul de expertiza, stabilind fara nici o motivatie ca pretul initial indicat de el, al apartamentului, de 58937,70 lei nu a fost corect, pretul de circulatie al apartamentului fiind de 65.950 lei.

Si asupra acestui raport de expertiza parata-reclamanta RA a formulat obiectiuni, apreciind ca si aceasta valoare a apartamentului, stabilita de expert, este mult sub pretul pietii unui asemenea imobil, obiectiuni care au fost admise de instanta ca fiind intemeiate, intrucat, in mod cert, din practica instantei, precum si din preturile practicate pe piata libera, valoarea de circulatie a unui asemenea imobil nu putea fi de 65.950 lei.

S-a numit un alt expert constructor pentru evaluarea si lotizarea imobilului retinut in incheierea de admitere in principiu, in cauza fiind efectuat raportul de expertiza expert Petrachescu Marian, asupra caruia reclamanta a formulat obiectiuni, apreciind ca apartamentul a fost supraevaluat, obiectiuni ce au fost respinse de catre instanta, motivat de faptul ca valoarea de 122.870 lei reprezinta pretul de circulatie actual al unui asemenea imobil.

Cat priveste refacerea la raportul de expertiza merceologie, efectuata de catre expert Radu Gabriela – filele 267, 268, partile nu au formulat obiectiuni.

Fata de cele retinute mai sus, instanta in baza art. 728 , 673 ind. 10/4 Cod pr.civ., urmeaza a admite in parte actiunea, astfel cum a fost precizata si completata, formulata de RG, decedat la l0.08.2007 si continuata de RC, a admite in parte cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, formulata de RG, RI si DM, a admite in parte actiunea conexa, astfel cum a fost precizata si modificata.

Se va dispune iesirea din indiviziune a partilor prin omologarea raportului de expertiza expert Petrachescu Marian, in varianta unica si a raportului de expertiza expert Radu Gabriela – in varianta a III-a, filele 267 – 268, atribuind partilor loturile propuse.

La stabilirea acestor variante, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 741 Cod civil, precum si faptul ca vointa defunctului a fost ca imobilului sa apartina fiicei sale RC, iar in ceea ce priveste bunurile mobile s-a efectuat o judicioasa partajare in natura a acestora.

Se va respinge capatul de cerere privind constatarea ca bunurii proprii ale defunctului a urmatoarelor bunuri mobile: l000 kg materiale feroase, 3 m.c. scandura, 3 mese de l2 persoane, un butoi de 400 l din fag, hambar din pal si grinzi, 40 buc. grinzi si capriori.

Se vor compenseaza cheltuielile de judecata.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro