404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. FOND FUNCIAR. CERERE DE RECONSTITUIRE FORMULATĂ DE UN MOŞTENITOR ÎN BAZA LEGII 247/2005 PENTRU TERENURI ATRIBUITE PRIN TITLUL DE PROPRIETATE EMIS ÎN MOD LEGAL ALTOR MOŞTENITORI.

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul judecătoriei Buzău, reclamantele AE F, CA şi SM au chemat în judecată civilă pe pârâtele COMISIA LOCALĂ FUNCIARĂ P, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE B, solicitând în contradictoriu pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună punerea în posesie pentru suprafaţa de 8,93 ha şi eliberarea titlului de proprietate conform adeverinţei.

În motivarea în fapt a cererii s-a învederat că, în calitate de nepoate ale defunctului CSG, prin cererea depusă la primăria comunei P la data de 25.10.2005 şi înregistrată au solicitat în temeiul Legii 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele ce au aparţinut autorului acestora.

Ulterior, li s-a eliberat adeverinţa prin care li s-a reconstituit în proprietate suprafaţa de 8,93 ha moştenitorilor legali, adică reclamantelor şi numitei PCZ – sora vitregă a autorului lor.

Prin adresa…., primăria comunei P le-a comunicat că, au fost înlăturate de la moştenire rămânând ca unică moştenitoare mătuşa acestora.

Cum sunt moştenitoare directe ale defunctului CŞG, au investit instanţa cu cererea de faţă solicitând punerea în posesie asupra suprafeţei de 8,93 ha şi eliberarea titlului de proprietate conform adeverinţei.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 247/2005 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 iar, în probaţiune, au fost depuse în fotocopie, următoarele înscrisuri: cererea înregistrată la primăria comunei Pietroasele ; răspunsul primăriei; adeverinţa emisă de Comisia locală P pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ; actele de stare civilă ; certificatul de deces privind pe defunctul CV.

În conformitate cu prevederile art. 115 şi următoarele Cod procedură civilă, Comisia locală P a formulat întâmpinare prin care a achiesat la pretenţiile reclamantelor, care sunt moştenitoarele defunctului CŞG şi a precizat că au fost excluse de la moştenire urmare deciziei civile pronunţată de Tribunalul Buzău care a hotărât ca întreaga suprafaţă de teren, de 8, 93 ha, să fie reconstituită în natură în favoarea exclusivă a moştenitoarei PCZ.

Pentru dovedirea susţinerilor făcute Comisia locală a depus fotocopie de pe înscrisurile consemnate la filele …., respectiv: încheierea dată în şedinţa Camerei de Consiliu din data de 24.08.2007, în dosarul; adeverinţa ; decizia civilă a tribunalului Buzău, pronunţată în dosarul; memoriul înregistrat sub nr…, adresat de PC primăriei comunei P ; cererea reclamantelor depusă la această primărie; fişa defunctului CŞG; referatul primăriei comunei P ; adresa Comisiei judeţene B; concluziile scrise depuse în dosarul de PC; extras din Legea fondului funciar.

În şedinţa publică din data de 07.03.2008, reclamanta AEF a solicitat extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză a pârâtei PCZ.

La data de 12.03.2008, Comisia judeţeană B a depus întâmpinare susţinând următoarele:

Pârâta PCZ – fiica autorului defunct CSG în aplicarea prevederilor Legii nr. 1/2000 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 8,93 ha, ce i-a fost admisă sub formă de despăgubiri, prin hotărârea. Ulterior, hotărârea emisă a fost anulată de Tribunalul Buzău prin decizia care a dispus reconstituirea dreptului pentru aceeaşi suprafaţă, în natură şi, totodată, a anulat Hotărârea nr…. a Comisiei judeţene prin care reclamantele au fost trecute ca moştenitoare ale defunctului autor CŞG.

Prin hotărârea nr. …. Comisia judeţeană de fond funciar a aprobat propunerea Comisie locale Pprivind înscrierea pârâtei PCZ în anexa …. la Regulamentul aprobat prin HG nr .890/2005, ca unică moştenitoare.

În baza Legii nr. 247/2005, reclamantele au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 8,93 ha , ce a stat la baza emiterii adeverinţei, eliberată în mod greşit de comisia locală P.

Pârâta PCZ a formulat întâmpinare în condiţiile art. 1141 alin.2 şi art. 115 Cod procedură civilă prin care a solicitat motivat respingerea cererii de chemare în judecată susţinându-se, în esenţă că, prin decizia civilă, Tribunalul Buzău a dispus emiterea titlului de proprietate pe numele său exclusiv iar, la data de 12.03.2008, prin procesul verbal nr. …, a fost pusă în posesie pe suprafaţa de 8,93 ha.

La dosar, pârâta a ataşat fotocopii de pe următoarele înscrisuri: adeverinţa Comisie Locale P; răspunsurile SERVICIULUI PETIŢII, RELAŢII CU PUBLICUL ŞI SECRETARIAT din cadrul PREFECTURII BUZĂU; procesul verbal de punere în posesie ; decizia civilă a Tribunalului Buzău.

Prin notele intitulate „concluzii scrise”, pârâta PC a invocat excepţia autorităţii lucrului judecat conform art. 1201 Cod civil, în raport de decizia a Tribunalului Buzău, în executarea căreia, prin hotărârea , Comisia judeţeană B a aprobat propunerile cuprinse în referatul Comisie locale P, referitor la radierea din anexa.., poziţia …, de la autorul defunct CŞG a reclamantelor.

La data de 18 aprilie 2008, reclamantele au depus completarea acţiunii, solicitându-se şi anularea adeverinţei întocmită de Comisia Locală P şi a procesului verbal de punere în posesie.

Prin notele de şedinţă depuse la acelaşi termen de judecată, reclamantele au arătat în esenţă că, decizia civilă pronunţată de Tribunalul Buzău, nu le este opozabilă deoarece nu au fost introduse în cauză, respectiv , nu au fost citate pentru a arăta toate mijloacele de apărare faţă de cererea pârâtei PC.

Pe de altă parte, susţin reclamantele , Comisia Locală avea obligaţia suspendării oricărui demers pentru întocmirea titlului de proprietate, conform hotărârii judecătoreşti, datorită promovării „ prezentei plângeri formulate în baza Legii nr. 247/2005”.

Au mai depus reclamantele răspunsul primăriei comunei P; decizia a tribunalului Buzău dată în dosarul; notificarea adresată Comisie locale P.

La acelaşi termen de judecată, pârâta PCZ prin apărător ales, s-a opus întregirii sau modificării acţiunii, în condiţiile art. 136 Cod procedură civilă.

Din dispoziţia instanţei a fost ataşat dosarul al judecătoriei Buzău.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătoria reţine următoarele:

Părţile aflate în proces sunt rudele defunctului CSG, reclamantele nepoate de fiu (descendent de gradul II) iar pârâta fiică (descendent de gradul I).

În aceeaşi calitate , pârâta PCZ a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 8,93 ha, rămasă de pe urma antecesorului său, aprobată de autorităţile de fond funciar prin hotărârea NR. 287/2004, prin înscrierea în anexa .., poziţia …., cu atribuire de despăgubiri.

Nemulţumită de modalitatea de reconstituire, fiindu-i acordate despăgubiri iar nu teren în fizic, cea în cauză s-a adresat autorităţii judecătoreşti, hotărârea atacată fiind anulată de Tribunalul Buzău care, prin decizia civilă pronunţată în dosar nr. …, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în natură cu privire la suprafaţa de 8,93 ha teren, pe raza comunei P şi a obligat Comisia judeţeană B să emită titlul de proprietate cu privire la acest teren pe numele exclusiv al pârâtei.

Comisiile de fond funciar au luat măsuri de executare a dispozitivului hotărârii judecătoreşti, astfel că, propunerea Comisie Locale P a fost validată de Comisia judeţeană B prin HOTĂRÂREA nr. …, pârâta PCZ fiind înscrisă în anexa … la Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005, ca moştenitoare a defunctului său tată şi pusă în posesie prin procesul verbal.

Calitatea reclamantelor de moştenitoare ale defunctului CŞG, prin reprezentarea tatălui lor, defunctul CŞG nu le îndreptăţea automat la reconstituirea ci le dădea doar vocaţie la reconstituire, pe care o puteau valorifica prin cerere.

Această cerere a fost depusă de reclamante la data de 25.10.2005, înregistrată, prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorilor CŞG şi MC, cerere admisă, în parte , de Comisia locală P.

Aceeaşi Comisie, prin referatul a înaintat propunerea spre validare Comisei judeţene, în acest sens adoptându-se Hotărârea nr. …, prin care sunt trecute alături de pârâta PCZ, în anexa …poziţia …, la autor CSG.

Instanţa reţine că, hotărârea nr. … este anulată pe cale judecătorească, cum rezultă neîndoielnic din dispozitivul deciziei Tribunalului, la care s-a făcut trimitere în prezentele considerente.

Este ştiut că, prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate poate avea ca efect doar reconstituirea dreptului de proprietate asupra diferenţelor de suprafaţă ce nu au fost deja reconstituite în mod legal ( art. III din Legea nr. 247/2005), doar astfel, putându-se vorbi de principiul neretroactivităţii legii civile.

Împrejurarea că reclamantele au formulat cereri în baza Legii nr. 247/2005 nu are nicio relevanţă asupra valabilităţii drepturilor dobândite anterior cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar, pentru care a fost eliberat procesul verbal de punere în posesie, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 statuând că, ”drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate , proces verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate , rămân valabile fără nicio altă confirmare”.

Potrivit art. III din Titlul VI al Legii nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 pot cere reconstituirea dreptului de proprietate, până la 30 noiembrie 2005 inclusiv, foştii proprietari cărora li s-a respins cererile sau care nu au formulat astfel de cereri în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997, pentru diferenţele de suprafeţe ce pot fi reconstituite potrivit legii.

Reconstituirea dreptului de proprietate formulată în temeiul art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, se face numai cu respectarea art. II din Legea nr.169/1997, potrivit cu care dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale legii nu aduc atingere în niciun fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor ( norme similare fiind cuprinse şi în Legea nr.1/2000 sau în Legea nr. 247/2005).

Pe de altă parte , este de observat că, reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul exclusiv al pârâtei care, anterior, a urmat procedura prevăzută de legea specială, s-a făcut în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile iar drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă nu pot să fie contrazise printr-o altă hotărâre, pronunţată într-un alt proces.

Cererea reclamantelor de a fi incluse în titlul de proprietate, alături de pârâtă, nu poate fi primită şi pentru că, HOTĂRÂREA Comisiei judeţene a fost anulată de Tribunal printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, ceea ce înseamnă că, orice act subsecvent acestei hotărâri – inclusiv adeverinţa – este, la rându-i, nul.

Prin întâmpinarea formulată, Comisia judeţeană B a recunoscut ca. în mod greşit, Comisia Locală P a eliberat adeverinţa de proprietate atâta timp cât, de la acelaşi autor, s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele pârâtei PCZ.

Excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâtă pe cale de întâmpinare, nu poate fi primită, în sprijinul acestei soluţii pledând următoarele argumente:

Pentru a exista autoritate de lucru judecat, potrivit art. 1201 din Codul civil, trebuie să existe tripla identitate cerută de acest text: de persoane, de obiect şi de cauză.

Această triplă identitate, respectiv condiţii, trebuie să fie îndeplinită cumulativ.

Or, în prima acţiune, soluţionată definitiv prin decizia civilă, reclamantele AEF, CA şi SM nu au calitate procesuală, astfel că nu poate fi vorba de existenţa identităţii de părţi.

Lipseşte şi identitatea de obiect, întrucât în litigiul anterior s-a solicitat atribuirea terenului în fizic iar prin acest litigiu, se tinde la înscrierea reclamantelor, alături de mătuşa acestora, pârâta PCZ, în titlul de proprietate ce se va elibera după autorul comun, defunctul CSG.

Referitor la cererea completatoare, depusă de reclamante la termenul de judecată din 18.04.2008, prin apărător ales, se reţin următoarele:

Problema de drept este aceea a modificării şi întregirii acţiunii după prima zi de înfăţişare, în sensul prevederilor art. 132 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă.

Aceste prevederi asigură dreptul pârâtului de a cunoaşte modificarea şi de a-şi pregăti apărarea.

Pârâtul este în drept a se opune întregirii şi modificării acţiunii şi de a ridica excepţia tardivităţii, fie prin întâmpinare, fie la prima zi de înfăţişare următoare depunerii ei.

Pârâta PCZ s-a opus categoric completării acţiunii în condiţiile art. 136 Cod procedură civilă consecinţa fiind aceea că cererea completatoare nu poate fi soluţionată pe fond în cadrul prezentului proces.

Nu există niciun impediment ca, reclamantele să investească instanţa cu o cerere similară, ce va face obiectul unei alte judecăţi.

Prin urmare, în raport de prevederile art. 132 şi ale art. 103 alin (1) Cod procedură civilă, va constata decăderea reclamantelor din dreptul de a o modifica şi completa cererea.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, având în vedere şi dispoziţiile art. 129 alin. 6 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanţele se pronunţă numai asupra obiectului dedus judecăţii, judecătoria va respinge excepţia autorităţii lucrului judecat, invocată de pârâta PCZ pe cale de întâmpinare.

Pe fond, va respinge ca neîntemeiată cererea introductivă.

Va decădea reclamantele din dreptul de a modifica şi completa cererea de chemare în judecată.

Conform art.5 alin.2 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, hotărârea este supusă recursului.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro