404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. Contractul de împrumut de consumaţie.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanţe reclamantul LGA a solicitat obligarea pârâtei CV la plata sumei de 32800 lei, împrumutată la data de 01.03.2007 cu termen de restituire la data de 15.03.2008 şi a sumei de 24000 lei, împrumutată la data de 01.09.2007 cu scadenţă la data de 05.09.2007, actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie scurs între data scadenţei şi până la remiterea efectivă a sumelor, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamantul a arătat că reclamanta a fost colegă de serviciu cu el, lucrând în cadrul Policlinicii CFR până în anul 2006 unde şi reclamantul este angajat. Aceasta în repetate rânduri i-a cerut sprijinul , arătând că are nevoie urgentă de bani. A avut toată încrederea în ea deoarece părea o persoană serioasă, responsabilă, astfel că a împrumutat-o ori de câte ori i-a solicitat. Iniţial împrumuta sume mici, 1000, 2000, 3000 lei pe care le restituia destul de repede, făcând ca prin această modalitate să aibă toată încrederea în angajamentele sale. La data de 01 martie 2007 acesta i-a solicitat un împrumut considerabil arătând că are nevoie pentru a-şi deschide un magazin Ca să-i câştige încrederea în aceeaşi zi a scris personal o chitanţă pe care a şi semnat-o în faţa sa în care a inserat cuantumul sumei şi termenul la care i-o va restitui de 15.03.2007. Banii îi avea în casă din dorinţa de a-şi achiziţiona un spaţiu de locuit. Dat fiind perioada scurtă în care i s-a promis restituirea nici nu a ezitat vreun moment să-i avanseze suma. După data de 15.03.2007 reclamanta a revenit şi a mai solicitat în plus suma de 40000 lei, invocând că-i trebuie la Partidul Conservator. A fost impresionat de rugăminţile acesteia , o cunoştea din presă ca membră de partid, consilier în cadrul Consiliului Local Buzău şi şi-a închipuit ca reale afirmaţiile deoarece se zvonea că şi posturile se plătesc. Pe data de 01.09.2007 l-a implorat să suplimenteze împrumutul şi l-a asigurat că va primi nişte bani de la ziarul pe care-l conduce , şi-i va returna întreaga sumă împrumutată. S-a dus acasă şi împotriva soţiei şi a părinţilor a luat ultimii bani suma de 24.000 lei pe care i-a dat-o. Şi atunci a încheiat un înscris sub semnătură privată pentru că era o zi de sâmbătă şi nici un notar nu lucra. Deoarece totuşi familia i-a dat de gândit i-a spus doamnei că-i va da banii numai dacă va accepta să facă un contract în formă autentică. Aceasta nu a ezitat nici un moment s-a prezentat în faţa notarului şi a semnat deliberat neconstrâns, cu voinţa sa contractul pe care azi îl denunţă ca fiind făcut în condiţii de presiune.

În drept a invocat dispoziţiile art. 1576, 1584 Cod civil art. 274 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din data de 13.03.2008 reclamantul a depus cerere prin care şi-a mărit câtimea obiectului cererii în sensul că a solicitat şi dobânda împrumutului pentru perioada scursă dintre data scadenţei împrumutului martie 2007 şi până la data remiterii efective a datoriei.

Pârâta prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii. A arătat că în realitate nu a împrumutat de la reclamant nici o sumă de bani pe care să nu o restituie. Începând din anul 2004 reclamantul i-a împrumutat în mai multe rânduri diverse sume de bani, de regulă mai mici, pe care nu a fost în măsură în acele momente să le restituie la termenele cuvenite. La aceste sume de bani împrumutate reclamantul îi percepea dobânzi foarte mari şi acesta a fost practic motivul pentru care nu a reuşit să restituie sumele împrumutate. De aceste sume de bani soţul ei CV nu a ştiut. Reclamantul LGA care se ocupă cu cămătăria a ameninţat-o în diverse rânduri şi a făcut presiuni asupra sa pentru plata acelor dobânzi foarte mari la sumele împrumutate . În principal reclamantul a ameninţat-o că o va spune soţului ei despre sumele împrumutate, fără ştiinţa lui, a ameninţat-o că va da în presă acest aspect şi că va merge la locul său de muncă şi le va spune colegilor acest lucru. În aceste condiţii a fost nevoită să semneze cele două chitanţe de care reclamantul se prevalează. Sumele de bani trecute în cele două chitanţe nu reprezintă de fapt sume efectiv primite de ea ci dobânzi calculate de reclamant la sumele iniţial împrumutate tot cu dobândă. Sumele iniţial împrumutate au fost restituite integral însă datorită modului în care reclamantul îi calcula dobânda şi dobândă la dobândă a ajuns în imposibilitatea de a-i restitui aceste sume de bani. Chitanţele semnate de ea sub ameninţare sunt lovite de nulitate deoarece consimţământul a fost smuls prin violenţă psihică, iar în cauză devin incidente dispoziţiile art. 955-957 Cod civil . Cauza contractului de împrumut este una ilicită Consideră că actele de împrumut înscrisurile sub semnătură privată de care se prevalează reclamantul sunt lipsite de cauză.

În cauză instanţa a administrat proba cu înscrisuri fiind depuse la dosar: înscris sub semnătură privată din data de 01.03.2007 înscris sub semnătură privată din data de 01.09.2007, contract de împrumut autentificat de BNP Vasile Victor şi Vasile Robert Ciprian , contract de amanet, grafic de eşalonare, sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău), proba cu interogatoriul răspunsurile părţilor la interogatoriu fiind depuse la dosar, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii CM şi MM, propuşi de reclamant, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar, din dosar şi martorii CI şi SA propuşi de pârâtă declaraţiile acestora fiind consemnate la dosar.

Analizând actele si lucrările dosarului instanta reţine următoarele:

La data de 01.03.2008 a fost încheiat un înscris sub semnătură privată de către pârâta CV prin care se menţiona că aceasta a luat împrumut suma de 328.000.000 ROL , suma fiind scrisă şi în litere , de la LG la data de 01.03.2007, ora 12 şi se obligă să-i restituie suma împrumutată la data de 15.03.2007, ora 18. La data de 01.09.2007 s-a mai încheiat un înscris sub semnătură privată de către pârâta CV în care se menţionează că pârâta se obligă să restituie suma de 240.000.000 lei vechi lui LG până la data de 05.09.2007. Pârâta a recunoscut că a scris aceste înscrisuri şi că le-a semnat, insă a susţinut că sumele menţionate în aceste înscrisuri reprezentau dobânzi pentru alte împrumuturi anteriore pe care le-a restituit. Martorul CM propus de reclamant a arătat că în septembrie anul trecut era împreună cu reclamantul, şi în acest timp a primit un telefon de la pârâtă care i-a cerut să se întâlnească. A mers împreună cu reclamantul să se întâlnească cu pârâta la sediul unui ziar şi pârâta i-a spus reclamantului că are nevoie de 300.000.000 lei vechi. Reclamantul i-a spus pârâtei că suma este prea mare şi că îi datorează şi alte sume de bani, însă pârâta i-a spus reclamantului că va vinde ziarul şi-i va restitui întreaga datorie. Reclamantul a mers acasă şi a luat o pungă de bani pe care i-a dat-o pârâtei. Martorul a arătat că a fost de faţă când reclamantul i-a dat pârâtei o sumă de bani care se afla într-o sacoşă transparentă. Martorul l-a văzut pe reclamant întorcându-se cu o chitanţă în care scria că pârâta recunoaşte că a primit suma de 240.000.000 lei vechi. Martora MM care a fost colegă atât cu reclamantul cât şi cu pârâta, a declarat că pe 1 martie 2007 a mers în cabinet la reclamant şi a văzut-o şi pe pârâtă „ care s-a precipitat „ şi după ce martora a intrat a luat o sacoşă în care se vedea că sunt mulţi bani a lăsat o hârtie pe masă şi i-a spus reclamantului „ mai scriu ceva în chitanţa asta” . Ulterior martora a aflat că reclamantul a împrumutat-o pe pârâtă cu 32.000. lei noi, martora declarând că a văzut chitanţa. Instanţa constată că atât martorul CM cât şi martora MM arată aspecte de care au luat cunoştinţă cu propriile simţuri şi care confirmă faptul că într-adevăr reclamantul i-a dat pârâtei sumele menţionate în cele două înscrisuri sub semnătură privată. Cât priveşte susţinerea pârâtei că sumele menţionate în cele două înscrisuri sub semnătură privată, pe care ea însăşi recunoaşte că le-a scris şi le-a semnat, ar reprezenta doar dobânzi pentru împrumuturi anterioare, instanţa nu o poate reţine. Martora CL a arătat că a fost de faţă odată când reclamantul a sunat-o pe pârâtă l-a telefon şi reclamantul i-a spus pârâtei „ să-mi aduci banii” însă martora a aflat că este vorba despre dobânzi pentru că pârâta i-a spus acest lucru. Si martorul SA a asistat la o convorbire telefonică dintre reclamant şi pârâtă în care reclamantul îi cerea pârâtei să-i dea bani, însă acest martor a ajuns la concluzia că este vorba despre dobânzi din discuţiile purtate anterior cu pârâta. Instanţa nu poate reţine ca fiind adevărat faptul că acele sume reprezintă dobânzi deoarece martorii cunosc acest fapt din relatările pârâtei, şi nu au luat cunoştinţă de el prin propriile simţuri. Împrejurarea că reclamantul o suna foarte des pe pârâtă şi-i cerea banii nu reprezintă ameninţări şi presiuni la adresa pârâtei, deoarece este cert că pârâta a luat de la reclamant sume de bani pe care nu le-a restituit. Faptul că reclamantul o ameninţa la telefon pe pârâtă că dacă nu-i dă banii o va spune la soţul ei care nu ştia despre împrumut nu reprezintă o reală ameninţare pentru pârâtă, şi oricum dacă aceste ameninţări au fost făcute, au avut loc după ce suma a fost împrumutată astfel că nu au avut nici o influenţă asupra consimţământului pârâtei la încheierea contractului de împrumut.

Instanţa constată că înscrisurile sub semnătură privată din data de 01.03.2007 şi 01.09.2007 au fost scrise de către pârâtă şi semnate de către acesta într-un singur exemplar. Înscrisul încheiat la data de 10.03.2007 îndeplineşte toate condiţiile de valabilitate prevăzute de art. 1180 cod civil pentru actele unilaterale cum este şi împrumutul de consumaţie. Astfel el este scris în întregime şi semnat de către împrumutat iar suma este scrisă atât în cifre cât şi în litere. Înscrisul încheiat la data de 01.09.2007 este scris în întregime de către împrumutat şi semnat de acesta şi chiar dacă suma este scrisă doar în cifre acest înscris reprezintă un început de dovadă scrisă care poate fi completat cu martori. Martorul CM a confirmat că în septembrie 2007 reclamantul i-a dat pârâtei o sumă de bani. În mod corect aceste înscrisuri s-au încheiat într-un singur exemplar pentru împrumutător, în speţă reclamantul, deoarece contractul de împrumut, este un act juridic unilateral, dând naştere unor obligaţii numai în sarcina uneia dintre părţi, respectiv în sarcina împrumutatului, în speţă în sarcina pârâtei. Acordarea sumei de bani de către împrumutător împrumutatului reprezintă o condiţie de încheiere a contractului de împrumut şi nu o obligaţie a părţilor. Aşadar înscrisurile sus menţionate reprezintă adevărate contracte de împrumut care dau naştere obligaţiei împrumutatului de a restitui la scadenţă suma menţionată în actul de împrumut, potrivit art. 1584 Cod civil. Cât priveşte solicitarea reclamantului de a i se restitui atât dobânzile legale cât şi indexarea sumelor împrumutate cu indicele de inflaţie, instanţa constată că în contractele de împrumut nu s-au prevăzut dobânzi, astfel că reclamantul poate solicita, potrivit art. 1088 Cod civil, doar dobânda legală pentru neexecutarea la scadenţă a obligaţiei, însă numai de la data punerii în întârziere a pârâtei, în speţă punerea în întârziere având loc la data introducerii cererii de chemare în judecată. Instanţa apreciază că aplicarea indicelui de inflaţie la suma împrumutată reprezintă tot o contravaloare a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării la scadenţă a obligaţiei de către debitor. Ori daunele interese moratorii nu se pot acorda de două ori. În consecinţă cât timp sumele împrumutate urmează a fi indexate cu indicele de inflaţie aplicabil la data plăţii efective nu por fi acordate şi dobânzi legale. În condiţiile în care pârâta nu a făcut dovada restituirii sumelor împrumutate, instanţa apreciază că pârâta datorează sumele menţionate în cele două înscrisuri sub semnătură privată, sume ce urmează a fi indexate în raport cu indicele de inflaţie aplicabil la data plăţii efective, pentru repararea prejudiciului suferit de către reclamant pentru executarea cu întârziere de către pârâtă a obligaţiei de a restitui suma împrumutată.

Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa apreciază cererea de chemare în judecată întemeiată, urmând să o admită şi să oblige pârâta să restituie reclamantului suma de 32.800 lei ce a făcut obiectul contractului de împrumut încheiat la data de 01.03.2007 şi a sumei de 24.000 lei ce a făcut obiectul contractului de împrumut încheiat la data de 01.09.2007, sumele vor fi indexate în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective.

Potrivit art. 274 cod procedură civilă, pârâta fiind în culpă procesuală va suporta cheltuielile de judecată efectuate de către reclamant constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu apărător.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro