404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. Autoritate de lucru judecat

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanta CN a chemat în judecată pe pârâtul ZI, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului să dovedească cu acte că este proprietarul spaţiului de 14,8 mp situat în imobilul ocupat abuziv de către pârât în timp ce avea destinaţia de cale de acces intrare/ieşire, în şi din curtea acestui imobil. Obligarea pârâtului să desfiinţeze atelierele de cizmărie şi frizerie înfiinţate cu neîndeplinirea normelor europene şi cu nerespectarea prevederilor Legii 114/1996 şi a HG 400/2003, care funcţionează în spaţiul sus menţionat, obligarea pârâtului la desfiinţarea construcţiei edificate în anul 2001, fără avizele Inspectoratului de construcţii şi fără acordul vecinilor colocatari, obligarea pârâtului să desfiinţeze baia WC, să reconsolideze peretele despărţitor dintre locuinţa sa şi atelierul de cizmărie, perete ce-i aparţine reclamatului.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 8 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâtul prin întâmpinare a arătat invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, arătând că reclamantul locuieşte în imobilul în calitate de tolerat, soţ al proprietarei CV, care a dobândit casa înainte de căsătoria cu reclamantul , conform contractului de vânzare cumpărare. A mai invocat excepţia autorităţii de lucru judecat , arătând în acest sens că prin Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău a fost respinsă acţiunea promovată de CV, soţia reclamantului , proprietara imobilului care avea acelaşi obiect şi cauză cu prezenta acţiune. Hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea apelului conform Deciziei civile şi a recursului conform Deciziei civile a Curţii de Apel Ploieşti. Mai mult chiar a fost respinsă contestaţia în anulare formulată împotriva tuturor celor trei hotărâri conform deciziei civile. A mai precizat că în Dosarul Judecătoriei Buzău şi în căile de atac au fost administrate proba cu acte, martori, expertiză tehnică şi pe baza acestora instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea constatându-se că prin lucrările efectuate de el a consolidat întregul imobil vechi de 100 de ani, iar activitatea desfăşurată în spaţiul proprietatea sa nu afectează în nici un fel imobilul şi viaţa familiei C.

Pe fondul cauzei acţiunea reclamantului este neîntemeiată întrucât, el ca proprietar al spaţiului conform contractului de vânzare cumpărare şi a Sentinţei civile, s-a comportat ca un bun gospodar şi vecin, iar prin lucrările de amenajare şi consolidare a spaţiului său, a asigurat structura de rezistenţă a întregului imobil P + 1, imobil grav afectat de două războaie şi două cutremure majore. Fără consolidarea făcută de el exista riscul prăbuşiri acestuia. Activitatea desfăşurată de el se face pe bază de autorizaţie de funcţionare sanitară în condiţii de igienă deplină fără a afecta în vreun fel vecinii.

În cauză instanţa a administrat la solicitarea părţilor proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: contract de vânzare cumpărare autentificat de Notariatul de Stat Judeţean Buzău, contract de vânzare cumpărare autentificat de BNI Vergu Mihaela Ecaterina, Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău sentinţa civilă a Judecătorie Buzău, contestaţie în anulare , Decizia a Curţii de Apel Ploieşti, adresa a Inspectoratului Judeţean în Construcţii Galaţi, avizul, adresa. Chitanţa privind plata onorariului avocaţial.

De asemenea instanţa a dispus ataşarea dosarelor al Judecătoriei Buzău, al Tribunalului Buzău, a Curţii de Apel Ploieşti al Judecătoriei Buzău.

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa reţine următoarele :

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, instanţa reţine următoarele: reclamantul CN este soţul numitei CV, proprietara imobilului compus din construcţie din cărămidă învelită cu tablă, compusă din sufragerie, dormitor, bucătărie, baie şi beci şi suprafaţa de teren indiviză de 64,40 mp din totalul de 316 mp, conform contract de vânzare cumpărare autentificat de Notariatul de Stat Judeţean Buzău. În virtutea relaţiilor de căsătorie reclamantul locuieşte împreună cu soţia sa CV în locuinţa sus menţionată. Pârâtul şi soţia sa sunt vecinii reclamantului şi a soţiei acestuia, acestia din urma fiind proprietarii imobilului casă de locuit situat în B, hol în suprafaţă construită de 14,08 mp, aflat la parterul imobilului casă de locuit şi având un drept de uzufruct asupra cotei indivize de ? din beciul în suprafaţă construită din 30 mp astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat de BNI Vergu Mihaela Ecaterina. De asemenea prin Sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău s-a constata că pârâtul ZI şi soţia acestuia ZL sunt proprietarii imobilului , construcţie în suprafaţă de 2,10 mp P + 1 extindere la imobilul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de BNI Vergu Mihaela Ecaterina. Prin prezenta acţiune reclamantul solicită obligarea pârâtului să desfiinţeze construcţiilor P+1, cu privire la care i s-a recunoscut dreptul de proprietate pârâtului prin sentinţa sus menţionată, motivând că a fost construită fără autorizaţie iar WC –ul este foarte aproape de locuinţa reclamantului. O astfel de acţiune care priveşte folosinţa unui imobil reprezintă un act de conservare care poate fi introdusă şi de o altă persoană decât proprietarul imobilului a cărui folosinţă se pretinde că ar fi afectată. Aşadar reclamantul chiar dacă nu este el proprietarul imobilului care se învecinează cu proprietatea pârâtului, având în vedere că reclamantul locuieşte în acel imobil în calitate de soţ al proprietarei imobilului, pretinzând că, construcţiile edificate de vecinul său pârâtul ZI, îl afectează şi pe el în folosinţa imobilului soţiei sale, instanţa apreciază că reclamantul are calitatea de a introduce o astfel de acţiune, ca cea de faţă.

Faţă de aceste motive, instanţa apreciază excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului invocată de pârât neîntemeiată şi pe cale de consecinţă o va respinge.

Cât priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat instanţa constată că prin sentinţa civilă a Judecătorie Buzău, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă a Tribunalului Buzău şi prin decizia a Curţii de Apel Ploieşti, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta CV, soţia reclamantului din prezentul dosar, în contradictoriu cu pârâtul ZI, prin care soţia reclamantului solicitase instanţei ca pârâtul să desfiinţeze construcţiile edificate de pârât, întrucât afectează structura de rezistenţă a imobilului proprietatea sa şi au fost edificate fără autorizaţie de construire. Instanţa constată că între prezenta cauză şi cea introdusă de soţia reclamantului împotriva pârâtului există identitate de obiect , prin acea acţiune s-a solicitat desfiinţarea aceloraşi construcţii proprietatea pârâtului, acest fapt rezultă din raportul de expertiză întocmit în Dosarul al Tribunalului Buzău, în care s-a pronunţat Decizia Civilă a Tribunalului Buzău, prin care a fost soluţionat apelul declarat de CV împotriva sentinţei civile a Judecătorie Buzău. Mai mult reclamantul CN a recunoscut în faţa instanţei, la termenul din data de 06.03.2008 că solicită desfiinţarea aceloraşi construcţii , a căror desfiinţare a solicitat-o şi soţia sa, în acest sens fiind pronunţată sentinţa civilă a Judecătorie Buzău, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă a Tribunalului Buzău şi prin decizia a Curţii de Apel Ploieşti. Instanţa constată că şi cauza celor două acţiuni este identică, având în vedere că atât reclamantul cât şi soţia sa şi-au motivat acţiunile lor pe faptul că construcţiile edificate de către pârât au fost construite fără autorizaţie şi afectează structura de rezistenţă a locuinţei lor. Cât priveşte identitatea de părţi, instanţa apreciază că trebuie avut în vedere nu identitatea fizică a părţilor ci identitatea juridică. În doctrină se apreciază că reclamatului din cea de-a doua cerere de chemare în judecată i se poate opune autoritatea de lucru judecat de către pârâtul care a avut această calitate atât în prima cerere cât şi în cea de –a doua cererea, dacă reclamantul din cea de-a doua cerere are aceeaşi situaţie cu reclamantul iniţial. Astfel reclamantul CN din prezenta cauză are aceeaşi situaţie cu reclamanta din prima cauză CV, aceşti doi reclamanţi locuiesc în imobilul învecinat cu proprietatea pârâtului şi sunt deranjaţi de construcţiile edificate de pârât pe terenul proprietatea sa. Prin urmare suntem în prezenţa aceleiaşi stări de fapt ce a fost clarificată prin sentinţa civilă a Judecătorie Buzău, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă a Tribunalului Buzău şi prin decizia a Curţii de Apel Ploieşti.

În consecinţă având în vedere că există identitate de părţi obiect şi cauză între prezenta cauză şi cea care a făcut obiectul dosarului al Judecătoriei Buzău, în care s-a pronunţat sentinţa civilă a Judecătorie, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia Civilă a Tribunalului Buzău şi prin decizia, în baza art. 166 Cod procedură civilă instanţa apreciază excepţia autorităţii de lucru judecat întemeiată urmând să o admită.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtului să dovedească cu acte că este proprietarul spaţiului de 14,8 mp situat în imobil, ocupat abuziv de către pârât în timp ce avea destinaţia de cale de acces intrare/ieşire, în şi din curtea acestui imobil, instanţa îl apreciază inadmisibil deoarece dovada dreptului de proprietate se face prin acte de proprietate, pe care de altfel pârâtul le-a depus la dosar, iar această solicitare nu poate reprezenta obiectul unei cereri de chemare în judecată.

În consecinţă instanţa va respinge şi acest capăt de cerere.

Instanţa, având în vedere că reclamantul este în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod procedură civilă el va suporta cheltuielile de judecată efectuate de către pârât, constând în onorariu avocaţial.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro