404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. REVENDICARE IMOBILIARA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe reclamantul CV a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta BN să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie suprafaţa de 2941 mp teren arabil, tarlaua … pct. „Mălăeşti”, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii acesta a arătat că deţine în proprietate, în tarlaua … „M”, o suprafaţă de 5200 mp. teren arabil extravilan în calitate de moştenitor al autorilor lui CI.O.F şi CC cărora li s-a emis titlul de proprietate, că urmare a dezbaterii succesiunii părinţilor, aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor cu partaj voluntar, această suprafaţă a revenit în exclusivitate în lotul lui şi că ulterior şi-a întabulat dreptul şi în cartea funciară făcându-l opozabil terţilor.

A mai susţinut că pârâta pretinde că o parte din acest teren şi anume suprafaţa de 2941 mp i-ar aparţine şi, în acest sens l-a acţionat în judecată în dosarul acestei instanţe cerându-i despăgubiri pentru lipsa de folosinţă pe ultimii trei ani.

Cum sunt în situaţia de a deţine amândoi titluri de proprietate solicită ca, în urma comparării acestora, să se dea preferinţă titlului său şi să fie obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie terenul.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 480 Cod civil.

În dovedirea celor susţinute acesta a depus la dosar, în copie, titlul de proprietate, certificatul de moştenitor cu partaj voluntar, plan de amplasament şi delimitare întocmit de ing. PH, sentinţa penală a Judecătoriei Buzău, raport de expertiză tehnică întocmit de expert RL în dosarul acestei instanţe împreună cu completarea la raport, raport de expertiză tehnică întocmit de expert PH în dosarul acestei instanţe cu completări la lucrare, proces verbal încheiat de Primăria Mărăcineni, adresa a prefecturii Buzău, proces verbal încheiat de Primăria Mărăcineni, adresa a Comisiei de fond funciar Mărăcineni, adresa a Primăriei Mărăcineni, tabel nominal cu proprietarii de teren din tarlaua …, încheierea de carte funciară, documentaţia pentru atribuirea numărului cadastral, fişă de rol agricol al defunctului CI.T, titlul de proprietate, adresa a Primăriei Mărăcineni, adresa, sesizarea depusă la Corpul de control al ministerului administraţiei şi Internelor, cererea de chemare în judecată formulată în dosarul acestei instanţe, fila de rol agricol al defunctei CI.O. floarea pe anii 1959-1963, declaraţii extrajudiciare date de numiţii SM.I, TA şi CL, cererea înregistrată la OCPI Buzău, adresa a Prefecturii Buzău, tabel nominal cu cetăţenii care au fost prezenţi în data de 05.05.2005 în tarlaua …, adresa OCPI Buzău, extras din proiectul parcelar, declaraţia numitei CM, cererea depusă la data de 14.04.2008 la OCPI Buzău, schiţa întocmită de Comisia locală Mărăcineni de fond funciar, adresa a Primăriei Mărăcineni.

La cererea lui au fost audiaţi martorii CL şi SA şi s-a luat un interogatoriu pârâtei .

Tot la cererea lui s-a întocmit o expertiză în specialitatea cadastru de către expert MI şi încă o lucrare în aceeaşi specialitate de către expert SM.

Cel din urmă expert a fost citat, în temeiul art 211 Cod procedură civilă, pentru a da lămuriri aceasta prezentându-se în instanţă în şedinţa publică din 28.11.2008.

Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca neântemeiată.

Susţine aceasta că acţiunea de faţă are caracter sicanatoriu fiind promovată de reclamant doar în ideea de a tergiversa soluţionarea cererii înregistrată de ea şi de a se sustrage răspunderii pentru tulburare de posesie, că amândoi deţin teren în tarlaua … „M” având titluri de proprietate şi fiind vecini însă cele două suprafeţe sunt distincte şi nu se suprapun, fiecare având configuraţia de dreptunghi şi că problema „celor 2941mp” teren pe care „o vehiculează” reclamantul ca fiind o suprapune a suprafeţelor pentru care li s-au eliberat titluri de proprietate nu reprezintă în fapt decât o tulburare de posesie din partea lui în condiţiile în care i-a ocupat abuziv o parte din teren, fapta lui făcând obiectul cercetării în dosarul penal al acestei instanţe în care s-a pronunţat sentinţa penală prin care instanţa a dispus restabilirea situaţiei anterioare obligându-l să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie această suprafaţă.

A mai susţinut pârâta că în urma acestei hotărâri judecătoreşti reclamantul i-a respectat dreptul însă numai pentru un an, timp în care şi-a întocmit şi cartea funciară, după aceea procedând iarăşi la ocuparea suprafeţei de 2941 mp proprietatea ei motivând o deplasare în lanţ a altor proprietari, în fapt complici ai lui .

De atunci acesta a chemat-o în judecată de nenumărate ori, solicitând inclusiv anularea titlului ei de proprietate în dosarul acestei instanţe în care s-a pronunţat sentinţa civilă, însă acţiunile lui au fost respinse, instanţele constatând legalitatea deţinerii de către ea a terenului în discuţie.

Aceasta a ataşat, în copie, procesul verbal întocmit de BEJ PA la data de 26.07.2005 în dosar execuţional, certificatele de moştenitor.

S-au ataşat spre consultare dosarele acestei instanţe având anexat dosarul Tribunalului Buzău, dosarul Judecătoriei Buzău având anexat dosarul Tribunalului şi dosarul Judecătoriei Buzău având anexat dosarul tribunalului.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

Prin titlul de proprietate pe numele autorului reclamantului, numitul CI.O.C în calitate de moştenitor al defunctei CI.O.F, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2,84 ha teren pe raza localităţii M, din care 5200 mp arabil extravilan în tarlaua … „M”.

Prin certificatul de moştenitor cu partaj voluntar această suprafaţă de teren a intrat în locul reclamantului devenind proprietatea lui exclusivă.

De cealaltă parte, pe numele autorului pârâtei, numitul CT, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 2,17 ha teren pe raza aceleaşi localităţi, eliberându-se titlul de proprietate, din care 7500 mp arabil extravilan în tarlaua … „M” ce se învecinează pe latura de S cu terenul mai sus menţionat, proprietatea reclamantului.

Potrivit certificatelor de moştenitor în urma decesului părinţilor săi reclamanta este unica moştenitoare a lor, devenind proprietara acestor terenuri.

În anul 2003 între părţile în proces au debutat o serie de litigii generate de faptul că acestea nu stăpânesc în fapt suprafeţele ce le-au fost înscrise în titlurile de proprietate.

Astfel, la data de 31.03.2003 se înregistrează la Postul de Poliţie Mărăcineni plângerea penală formulată de BN împotriva lui CC prin care aceasta reclama faptul că i-a fost ocupată suprafaţa de cca. 2500 mp teren în tarlaua menţionată.

Plângerea a fost înaintată spre competentă soluţionare Judecătoriei Buzău care, prin sentinţa penală, definitivă, pronunţată în dosar l-a achitat pe inculpat în baza art. 11 pct.2 lit. a coroborat cu art. 10 lit d Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie prev. de art.220 Cod penal întrucât îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă.

A reţinut instanţa că inculpatul, deşi a ocupat o suprafaţă de teren proprietatea părţii vătămate această ocupare nu s-a realizat „fără drept” întrucât el avea certitudinea că i se cuvine terenul în urma măsurătorilor efectuate de Comisia locală care i-a recunoscut un drept acolo.

Prin sentinţa penală, definitivă, pronunţată în dosar judecătoria Buzău a dispus şi repunerea părţilor în situaţia anterioară obligând inculpatul să lase părţii vătămate, în deplină proprietate şi paşnică posesie suprafaţa de 2941 mp în tarlaua .. „M” determinată conform completării la raportul de expertiză întocmit de RL.

Expertiza mai sus menţionată, pornind de la cercetarea schiţei întocmită de Comisia locală de fond funciar odată cu aplicarea Legii 18/1991 şi apreciind că în această schiţă loturile atribuite proprietarilor în tarla erau „drepte” adică „au aceeaşi lăţime la E şi V iar laturile de N şi S sunt paralele” a concluzionat în sensul că s-a produs o deplasare în lanţ a proprietarilor situaţi la S de părţile în litigiu şi implicit şi a lui CV, cu cca 9 m spre N lucru ce a făcut să i se ocupe pârâtei BN o suprafaţă de 2941 mp teren.

La data de 15.08.2005 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, cererea de chemare în judecată formulată de CV prin care solicita să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis autorului pârâtei BN pentru suprafaţa de 7500 mp teren în tarlaua 26.

Prin sentinţa civilă definitivă şi irevocabilă urmare a respingerii recursului declarat de reclamantul recurent prin decizia civilă a Tribunalului Buzău, acţiunea a fost respinsă instanţa reţinând că atât timp cât reclamantul are în stăpânire întreaga suprafaţă de teren ce i-a fost reconstituită prin titlul de proprietate nu justifică un interes juridiceşte proteguit, aşa cum cer dispoziţiile art. III al 1 din Legea 169/1997 de a obţine constatarea nulităţii absolute a titlului pârâtei, aceasta fiind cea care nu posedă întreaga suprafaţă la care este îndreptăţită.

La baza pronunţării sentinţei a stat, printre alte probe administrate în cauză, şi raportul de expertiză întocmit de PH care a constatat că pârâta stăpâneşte cu 3296 mp mai puţin decât suprafaţa înscrisă în titlu, explicaţiile expertului în urma verificărilor făcute inclusiv la OCPI Buzău, fiind acelea că situaţia a fost generată de Comisia Locală de fond funciar care a procedat la punerea în posesia concomitent din ambele capete ale tarlalei astfel că în partea de mijloc nu s-a mai putut închide pe suprafaţa totală reconstituită pârâtei care din dreptunghi s-a transformat în triunghi (clin) şi măsoară mai puţin decât este înscris în titlu.

În cauza de faţă reclamantul solicită ca, în urma comparării titlului său de proprietate cu cel al pârâtei să se dea preferinţă titlului lui şi să fie obligată pârâta să-i recunoască dreptul de proprietate pentru cei 2941 mp de teren pe care el a fost obligat să-i lase în deplină posesie şi netulburată proprietate prin sentinţa penală mai sus amintită.

Instanţa constată că nu există autoritate de lucru judecat în raport de sentinţa penală, definitivă, pronunţată în dosar de Judecătoria Buzău prin care s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară întrucât judecata penală a privit posesia terenului şi în raport de aceasta s-a soluţionat şi latura civilă pe când litigiul de faţă se poartă în petitoriu, reclamantul punând în discuţie însuşi dreptul de proprietate.

De asemenea instanţa constată că acesta are interes în promovarea acţiunii chiar dacă stăpâneşte în fapt tot terenul înscris în titlu iar cea care nu deţine întreaga suprafaţă este pârâta, întrucât dreptul său este contestat de aceasta inclusiv prin aceea că are pe rolul instanţei înregistrat dosarul in care BN solicită obligarea reclamantului la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a celor 2941 mp teren şi a cărui judecată a fost suspendată până la soluţionarea cauzei de faţă.

Este adevărat că acţiunea în revendicare este mijlocul procedural pe care îl are la îndemână proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar pentru a-şi realiza dreptul său însă instanţa apreciază că tot aceasta acţiune o are la îndemână persoana care se pretinde proprietar şi în cazul în care dreptul său este negat chiar şi în alt mod decât prin ocupare.

Acţiunea de faţă are o natură provocatorie, reclamantul urmărind ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească dacă, în limita suprafeţei contestate de 2941 mp, titlul său este sau nu preferabil celui deţinut de pârâtă şi să se statueze, cu putere de lucru judecat, care dintre părţi este îndreptăţită să o posede.

Cercetând lucrările dosarului de faţă dar şi pe cele ale dosarelor ataşate spre consultare instanţa constată că probatoriile efectuate în toată perioada de aproape 6 ani în care părţile au fost în litigiu sunt contradictorii, expertizele cadastrale întocmite de-a lungul timpului şi care în mod teoretic, având de analizat aceleaşi terenuri, ar fi trebuit să ajungă la concluzii apropiate dacă nu identice, au formulat concluzii diferite, expertul RL afirmând că cetăţenii alaţi la S de reclamant s-au deplasat cu 9 ml spre N şi odată cu ei şi reclamantul care a ocupat astfel terenul reconstituit pârâtei pe când expertul PH arată că la această situaţie a condus modul în care Comisia locală de fond funciar a făcut punerea în posesie în sensul că s-a procedat concomitent la atribuirea de terenuri din ambele capete ale tarlalei situaţie în care suprafaţa din mijloc, ce s-a atribuit autorului pârâtei, nu a mai măsurat atât cât făcuse obiectul reconstituirii.

Expertiza RL este criticabilă însă din mai multe puncte de vedere.

Astfel expertul ajunge la concluzia amânării către N a tuturor proprietarilor deşi a măsurat numai loturile unui număr de 4 persoane aflate imediat la S de reclamant în condiţiile în care mai sunt încă 35 de proprietari până la extremitatea sudică a tarlalei unde se află proprietatea numitului BI ce este împrejmuită întrucât acesta are acolo edificată casă de locuit.

În plus, expertul concluzionează că s-a produs o deplasare spre N deşi toate cele 4 loturi măsurate la care se adaugă şi cel al reclamantului nu înregistrează modificări ale dimensiunilor laturilor faţă de cele cu care au fost puşi în posesie proprietarii lor.

Mai mult, acelaşi expert menţionează, în chiar cuprinsul lucrării, că la o măsurătoare făcută în acelaşi an de Comisia locală urmare a reclamaţiilor primite de la proprietari, s-a constatat, din contră, o deplasare către S cu 1ml a proprietarului LD aflat de cealaltă latură a terenului reclamantului decât pârâta, respectiv la S de acesta.

În cauza de faţă, pornind de la premiza că atât reclamantul cât şi pârâta sunt îndreptăţiţi să stăpânească în totalitate terenurile ce le-au fost reconstituite în această tarla întrucât ambii deţin titluri de proprietate, instanţa a apreciat că pentru a determina care dintre părţi a ocupat terenul celeilalte trebuie să se cerceteze dacă acestea mai ocupă amplasamentele pe care le-au primit odată cu punerea în posesie efectuată de către Comisia locală sau suprafeţele efectiv stăpânite înregistrează devieri de la aceste amplasamente.

Considerând că aceste amplasamente ar trebui să fie oglindite în proiectul parcelar a dispus efectuarea unei expertize care să determine, prin raportare la acest proiect, dacă suprafeţele efectiv avute în posesie de cele două părţi prezintă devieri de la acesta.

Lucrarea a fost încredinţată expertului MI care, după ce arată că, faţă de documentaţia de carte funciară, terenul stăpânit de reclamant ocupă 890 mp din proprietatea pârâtei, concluzionează în sensul că amplasamentul pe care acesta îl are în posesie este cel primit de la Comisia locală de fond funciar.

Întrucât acest expert nu a mai răspuns obiecţiunilor formulate de părţi, între timp încetându-i şi calitatea de expert, s-a dispus efectuarea unei alte lucrări, expert desemnat prin tragere la sorţi fiind SM.

Atât în lucrarea făcută dar şi în explicaţiile date în şedinţa de judecată din 28.11.2008 când a fost convocată în temeiul art. 211 Cod procedură civilă, expertul SM a arătat că proiectul parcelar aflat acum în baza de date a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu este cel întocmit cu ocazia punerii în posesie conform Legii 18/1991 ci a fost executat în urma numeroaselor reclamaţii ale cetăţenilor, la elaborarea lui încercându-se să se ţină seama atât de documentaţiile de carte funciară întocmite şi intabulările deja făcute care nu totdeauna au respectat vechile amplasamente, dar şi de listele întocmite de comisia locală cu ocazia punerilor în posesie din anul 1991.

Deşi s-a constatat că întinderea tarlalei …. „M” este insuficientă şi nu acoperă suma parcelelor din titlurile de proprietate emise în această tarla, comisia locală a menţinut toate poziţiile din proiectul iniţial fapt ce face ca suprafaţa cu care fiecare proprietar figurează în acest proiect să fie mai mică decât cea pe care o are înscrisă în titlul de proprietate.

Tot expertul a mai arătat că acest proiect parcelar trebuia materializat în teren în sensul ca proprietaţile să fie reamplasate conform prevederilor lui însă transpunerea lui la faţa locului nu a fost posibilă datorită rezistenţei întâmpinate din partea proprietarilor care nu acceptau o punere în posesie care să difere faţă de cea din 1991 şi în urma căreia să primească suprafeţe mai mici decât cele din titluri.

Instanţa reţine de asemenea din explicaţiile expertului şi faptul că pentru întocmirea cărţilor funciare este obligatorie preluarea de către executantul documentaţiei tehnice a coordonatelor de contur ale proprietăţii aflate la OCPI, coordonate ce sunt cele menţionate în acest proiect parcelar scriptic şi netranspus vreodată în teren, iar schiţele ce primesc număr cadastral reflectă aceste coordonate chiar dacă ele nu coincid cu suprafaţa avută efectiv în stăpânire de beneficiarul lucrării.

Că proiectul parcelar analitic aflat acum în baza de date a OCPI este altul decât cel întocmit odată cu aplicarea Legii 18/1991 rezultă nu numai din susţinerile expertului dar şi din adresa transmisă reclamantului de Instituţia Prefectului conform căreia, la nivelul anului 2006 „comisia locală execută lucrări de măsurare pentru toţi proprietarii din această tarla reanalizează actele de proprietate, ia act de construcţiile existente, şi de împrejmuirile efectuate pentru a se putea reface proiectul parcelar conform prevederilor legale”.

Acelaşi lucru rezultă şi din adresa a OCPI Buzău în care se comunica reclamantului că s-a refăcut proiectul parcelar în urma măsurătorilor efectuate în teren şi i se înainta schiţa cu amplasarea terenului său.

Mai mult, instanţa constată că suprafaţa cu care reclamantul figurează în acest proiect parcelar analitic nu respectă dreptul său de proprietate nici sub aspectul întinderii având în vedere că, atât potrivit precizărilor expertului dar şi documentaţiei de carte funciară aflată la fila …. dosar terenul ce a fost întabulat acestuia şi al cărui contur a fost determinat pe baza coordonatelor de la OCPI măsoară doar 4804 mp cu aproape 400 mp mai puţin decât cel pentru care deţine titlu de proprietate.

Aceeaşi situaţie a diminuării suprafeţelor în proiectul parcelar actual faţă de cele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate şi s-au eliberat titluri de proprietate o relatează şi martora SA care a declarat că atunci când a întocmit cartea funciară a constatat că suprafaţa cu care figurează în proiectul parcelar este cu 250 mp mai mică decât cea pe care o are înscrisă în titlul de proprietate.

Pornind de la împrejurarea că, aşa cum s-a arătat anterior, proiectul parcelar aflat acum în baza de date a OCPI şi folosit de către expert la elaborarea lucrării dispusă în cauza de faţă, pe lângă faptul că nu este cel întocmit la momentul punerii în posesie a proprietarilor din tarlaua …. are şi o serie de neconcordanţe cea mai importantă fiind cea referitoare la faptul că suprafeţele cuprinse în acesta sunt mai mici decât cele reconstituite şi înscrise în titlurile de proprietate, instanţa apreciază că acesta nu poate constitui fundament pentru a se determina care dintre părţile în proces a cotropit terenul celeilalte şi nu se mai situează pe amplasamentul primit odată cu punerea în aplicare a Legii 18/1991.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, acest proiect nefiind vreodată transpus în practică de către autorităţile ce au obligaţia aplicării prevederilor Legilor de fond funciar, nu poate fi opozabil părţilor în proces.

Aşa fiind se va lua în calcul un alt criteriu menit a ajuta instanţa să aprecieze în situaţia dată, respectiv în condiţiile în care pârâta stăpâneşte cu 2941 mp mai puţin însă nici reclamantul nu stăpâneşte mai mult decât are înscris în titlul de proprietate. Se va verifica astfel al cui titlu de proprietate este mai bine caracterizat.

În acest scop şi având în vedere că ambele titluri au fost emise de Comisia locală de fond funciar M la aceeaşi epocă, respectiv cel al reclamantului la data de 08.12.1993-iar cel al pârâtei la data de 09.12.1993 instanţa apreciază că un element important este acela dacă ambii erau îndreptăţiţi să beneficieze de reconstituire în acea tarla.

Din fişele de rol agricol aflate la filele …. dosar instanţa constată că anterior cooperativizării doar autorul reclamantului a deţinut teren în tarlaua „M”, în fila de rol agricol a autorului pârâtei nefiind înscris acest punct.

Acest lucru rezultă şi din adresa a Primăriei Mărăcineni, dar şi din declaraţia martorei CL.

Martora a mai arătat şi că a perceput personal momentul în care autorul pârâtei era pus în posesie cu terenul în litigiu de către comisia de fond funciar şi că acesta avea forma unui triunghi cu vârful în latura de pe „drumul M” şi nicidecum a unui dreptunghi, neavând deschidere decât pe latura opusă.

Tot în acest sens instanţa mai reţine şi faptul că doar reclamantul şi-a întabulat dreptul în carte funciară,consecinţa acestui fapt fiind aceea că dreptul său a devenit opozabil terţilor, care sunt datori să îl respecte, printre aceştia numărându-se şi pârâta.

În raport de toate aceste considerente şi văzând şi dispoziţiile art. 480 Cod procedură civilă, instanţa statuând în echitate, apreciază că, în situaţia dată în care nu se poate reţine o cotropire a terenului de către o parte în detrimentul celeilalte, titlul de proprietate al reclamantului este mai bine caracterizat decât cel al pârâtei respectând vechiul amplasament al autorilor de dinainte de cooperativizare.

Drept consecinţă acţiunea este găsită ca întemeiată urmând a fi admisă şi a fi obligată pârâta să respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra celor 2941 mp teren pe care se pretinde şi ea proprietară.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă pârâta căzută în pretenţii va fi obligată să plătească reclamantului suma de 746,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorarii experţi, taxă timbru şi timbru judiciar.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro