404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA DECIZIE DE RETROCEDARE CONFORM LEGII 10/2001

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Buzau, reclamanta Cabinetul Individual de Avocatura a solicitat in contradictoriu cu paratii SC SA , PD si CC, ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiei de retrocedare emisa de SC SA si a procesului-verbal de predare.

In motivare, reclamanta a invederat instantei ca prin dispozitia de retrocedare, emisa de SC SA, s-a dispus restituirea imobilului catre parata PD, aceasta fiind lovita de nulitate absoluta intrucat imobilul nu figura in evidentele contabile ale societatii, iar moara de cereale care de fapt facea obiectul acestei retrocedari a fost demolata si mutata la F si ca prin Ordinul Prefectului atasat in copie la dosar s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafata de teren in litigiu numitului CC, inca din anul 1991 astfel ca, in baza acestui ordin, intre Cabinetul Individual de Avocatura si CC a intervenit vanzarea-cumpararea consfintita printr-o hotarare judecatoreasca, conventie ce ii confera calitatea procesuala si interesul legii de a promova prezenta actiune si de a solicita nulitatea absoluta a dispozitiei de retrocedare.

In sprijinul actiunii, reclamanta a depus urmatoarele acte: dispozitia, procesul-verbal de predare-primire, extras de Carte Funciara emis de BCF Buzau, proces-verbal 01, sentinta civila nr.7477/2002 a Judecatoriei Buzau, decizia civila a Tribunalului Buzau, adresa a viceprimarului Municipiului un inscris sub semnatura privata intitulat „chitanta”, contract de vanzare-cumparare autentificat, cartea de judecata civila a Judecatoriei Populare Mixte, extras din Registrul de transcrieri, Ordinul emis de Prefectul Judetului, adresa a Prefecturii Jud., contract de inchiriere si adresa a SC.

Paratul CC a formulat intampinare solicitand admiterea actiunii intrucat decizia de retrocedare este abuziva, iar semnatarii acestui document se afla in curs de cercetare penala la Parchetul de pe langa Tribunalul Buzau.

Paratul a mai aratat ca PD a mostenit cu actul din 1936 o magazie de cereale si jumatate din fosta Fabrica de Ghiata, iar dreptul de a ocupa terenul i-a incetat inca din anul 1938.

Drept dovada paratul a depus adresa a Parchetului National Anticoruptie, adresa a Politiei Mun., actul de vanzare-cumparare, contract de inchiriere din, decizia a Curtii de Apel Ploiesti, contractul de inchiriere.

Prin sentinta civila Tribunalul declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Buzau, intrucat potrivit Legii 10/2001 in perioada 06.03.1945 – 22.12.1989 nu se prevede expres posibilitatea tertilor de a ataca dispozitiile de restituire a imobilelor si ca prin decizia respectiva s-a dispus numai restituirea unui imobil casa de locuit, nu si a terenului aferent la care reclamanta ar avea un drept de proprietate conform sentintei civile a Judecatoriei Buzau.

Pe rolul acestei instante, cauza s-a inregistrat.

Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau in dosarul, s-a admis exceptia lipsei de interes invocata de parata PD si s-a dispus respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana care nu justifica un interes legitim.

Prin decizia civila a Tribunalului Buzau pronuntata in dosarul, s-au admis apelurile formulate de Cabinetul de Avocat si paratul CC, s-a anulat sentinta instantei de fond si s-a constatat ca Tribunalul Buzau – Sectia Civila – fond Legea 10/2001 este competent sa solutioneze cauza.

Prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, pronuntata in dosarul, s-a respins ca nefondat recursul declarat de parata PD, impotriva deciziei civile a Tribunalului Buzau.

Prin sentinta civila a Tribunalului Buzau – Sectia civila pronuntata in dosarul, s-a admis exceptia lipsei de interes invocta de parata PD.

Prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, pronuntata in dosarul, s-a respins apelul declarat de reclamanta BV si s-a respins ca inadmisibila contestatia formulata de intimatii MG si MM.

Prin decizia pronuntata a Î.C.C.J. – Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala, pronuntata in dosarul s-a admis recursul declarat de reclamanta Cabinet Individual de Avocatura si intervenientii MG si MM, impotriva deciziei a Curtii de Apel Ploiesti si s-a dispus casarea deciziei atacate, precum si a sentintei civile a Tribunalului Buzau – Sectia Civila trimitand cauza spre solutionare Judecatoriei Buzau.

Pe rolul acestei instante cauza s-a inregistrat.

Instanta a incuviintat partilor proba cu inscrisuri.

La dosar, paratul CC a depus un set de inscrisuri doveditoare.

Parata PD a depus note de sedinta la termenul de judecata din 27.02.2009 invocand exceptia privind lipsa de interes a cererii formulata de reclamanta, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Parata PD, prin exceptia invocata a sustinut ca nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune si chiar din oficiu, interesul fiind singura dovada pe care trebuie sa o faca tertul ce invoca nulitatea absoluta, iar prin aceasta îsi atribuie calitatea procesuala activa in promovarea unei asemenea actiuni.

Reclamanta Cabinetul de Avocatura a motivat cererea in sensul ca este proprietara imobilului, iar prin dispozitia atacata i s-a incalcat dreptul de proprietate, sustinand ca a dobandit acest drept prin vanzarea-cumpararea de la CC, ce a fost finalizata printr-o tranzactie incheiata de parti in baza careia a fost pronuntata sentinta civila, sentinta ce a fost desfiintata prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Buzau, ramasa definitiva si irevocabila.

In aceste imprejurari, parata a sustinut ca fiind desfiintat titlul reclamantei, aceasta nu mai poate opune vreun drept real de proprietate si astfel, nu mai justifica vreun interes al cererii sale.

Drept dovada, parata PD, a depus copia sentintei civile a Judecatoriei Buzau, imputernicire avocatiala, dovada onorariu aparator.

Intervenientul MG, la dosar a depus note de concluzii scrise, sustinand ca in perimetrul imobilului din prezenta actiune, se gaseste constructia facuta de acesta in perioada comunista, pe o suprafata de 150 m.p. cumparat cu act sub semnatura privata de la vanzatorul CC.

Potrivit art.315 (1) C.pr.civila, in caz de casare, hotararea instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe, sunt obligatorii pentru judecatorii fondului, iar potrivit art.315 (3) C.pr.civila, dupa casare, instanta de fond va judeca din nou tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Reclamanta Cabinet Individual de Avocatura, a solicitat in contradictoriu cu paratii PD, CC si SC SA , sa se constate nulitatea absoluta a despozitiei de restituire emisa de SC SA, cat si a procesului-verbal de predare invocand fraudarea legii.

Parata PD a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei in aceasta cauza, sustinand ca instanta este investita cu o actiune in constatarea nulitatii absolute a unei dispozitii de retrocedare, potrivit Legii 10/2001, iar nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata pe cale de exceptie, cat si din oficiu.

Astfel, intrucat imobilul dobandit de reclamanta de la paratul CC, in baza unui inscris sub semnatura privata, finalizat printr-o tranzactie, conform sentintei civile a Judecatoriei Buzau care a fost desfiintata prin sentinta civila a aceleiasi instante, numai justifica un interes in prezenta cauza.

Potrivit art.137 C.pr.civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, cat si asupra acelora de fond care fac de prisos cercetarea in total sau in parte a fondului cauzei.

In ceea ce priveste exceptia privind lipsa de interes a reclamantei, instanta urmeaza sa o respinga avand in vedere in principal considerentele deciziei Î.C.C.J.prin care se arata ca reclamanta in prezenta cauza are calitatea de tert fata de dispozitia de retrocedare, iar in subsidiar, faptul ca nulitatea absoluta a unui act juridic poate fi invocata de orice persoana interesata.

Apreciind ca in cauza, reclamanta justifica un interes in sensul celor de mai sus, instanta va respinge exceptia lipsei de interes invocata de parata PD.

Pe fondul cauzei s-a retinut ca la data de 10.04.2003, prin dispozitia parata SC SA a restituit paratei PD.

Prin actiunea formulata, reclamanta a sustinut ca aceasta dispozitie s-a emis prin fraudarea legii, invocand nulitatea absoluta a acesteia.

Astfel, reclmanta a sustinut ca imobilul nu figura in evidentele contabile ale societatii si nici in patrimoniul acesteia, nu s-a facut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului, dar nici dovada preluarii abuzive de catre stat, neintocmindu-se un proces-verbal care sa ateste nationalizarea.

Cu alte cuvinte SC SA neavand posesia acestui imobil si nefiind detinut de acesta, nu era indreptatit la emiterea dispozitiei de retrocedare in sensul art.21 din Legea 10/2001.

Instnta a retinut ca prin dispozitia, paratra SC a dispus restituirea catre parata PD conform art.9 si art.20 din Legea 10/2001 a unui imobil cu destinatie de locuinta situat in …, imobilul fiind intabulat in CF nr.57 al localitatii si care nu figura in evidentele sale contabile.

S-a mai retinut si faptul ca restituirea s-a dispus conform notificarii.

Intre timp, paratul CC a vandut reclamantei printr-un act sub semnatura privata, imobilul situat la adresa indicata, fapt ce a fost consfintit printr-o tranzactie, prin sentinta civila a Judecatoriei Buzau, care ulterior a fost desfiintata prin sentinta civila a aceleiasi instante, sentinta ramasa definitiva si irevocabila.

De asemenea, instanta a retinut ca parata PD a solicitat restituirea imobilului in conditiile Legii 10/2001, in calitate de mostenitoare a defunctului PAN, care a fost proprietarul imobilului situat …., conform actului de vanzare nr.3094/11.08.1936. Intre mostenitorii defunctului, a existat un litigiu avand ca obiect actiune in revendicare, dar care prin decizia civila a Curtii de Apel Ploiesti, paratii au fost obligati sa lase mostenitorilor in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de teren de 1370 m.p.

In ceea ce priveste regimul juridic, proprietatea defunctului PAN a rezultat ca acesta a fost preluat in mod abuziv de catre stat in anul 1948 fara titlu, ceea ce a condus la restituirea acestuia conform Legii 10/2001, persoanelor indreptatite.

Asadar potrivit art.2 alin.1 lit.a din Legea 10/2001, in sensul prezentei legi , prin imobile preluate abuziv se inteleg imobilele nationalizate prin Legea 119/1948, precum si cele nationalizate fara titlu valabil.

Textul distinge astfel nationalizarile facute cu titlu valabil fata de cele facute fara titlu valabil, ambele forme de nationalizare facand parte insa din categoria mai larga de imobile „ preluate in mod abuziv”.

Ca raportare stricta la Legea 119/1948, sensul legii era ca nationalizarea constituie titlu valabil al statului cand s-ar fi respectat intocmai dispozitiile acestei legi si nu prezinta titlu cand s-au incalcat prevederile acesteia.

Astfel, daca in cazul preluarii abuzive fara titlu persoanele foste proprietare isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei de restituire, pentru celelalte imobile preluate abuziv, legea prevede variate masuri reparatorii.

Prin urmare, instanta apreciaza ca in speta, imobilul a fost preluat in mod abuziv de catre stat, fara titlu si fara consemnarea in inscrisuri si astfel, nu s-au putut face dovezi in acest sens.

Aceasta situatie insa nu echivaleaza cu neindreptatirea parate PD, de a beneficia de prevederile acestei legi de reparatie intrucat in continutul actului de preluare abuziva se includ potrivit literei „i” si orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare, la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal.

Mi mult ,instanta va retine ca potrivit art.21 alin.1 din Legea 10/2001 imobilele preluate in mod abuziv de catre stat, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala in care Statul este asociat majoritar, vor fi restituite persoanelor indreptatite, in natura, prin decizie, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere a unitatilor detinatoare.

Ori, in speta, instanta constata ca la momentul emiterii deciziei de restituire imobilul in litigiu, era detinut de parata SC SA conform urmatoarelor acte: extrasul de carte funciara, adresa a Primariei Mun., adresa a SC SA , precum si a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.

In aceste conditii, punctul 22.1 din HG nr.498/2003 de aplicare a normelor de aplicare unitara a Legii 10/2001, prevede ca prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se intelege orice inscrisuri translative de proprietate, acte juridice care atesta calitatea de mostenitor, orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluarii ca fiind abuziva, precum si orice acte juridice care atesta detinerea proprietatii, respectiv extras de carte funciara, istoric de rol fiscal, orice act ce emana de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul i-a apartinut.

Astfel, sintagma < acte doveditoare a dreptului de proprietate > are in acceptiunea legii de reparatie asemenea celorlaltor acte normative cu caracter asemanator cu un continut mai larg decat cel al notiunii similare corespunzatoare dreptului comun in materie.

In speta, instanta constata ca in momentul emiterii deciziei de restituire, imobilul era detinut de parata SC SA conform inscrisurilor mentionate mai sus, parata PD era indreptatita la astfel de restituire in calitate de mostenitoare, iar imobilul a fost preluat abuziv de catre stat, fara titlu.

Instanta apreciaza ca potrivit textelor de lege mentionate mai sus, in momentul restituirii parata SC SA trebuia sa faca dovada ca este unitate detinatoare, cum de altfel a si facut-o prin inscrisurile depuse la dosar, si nu ca imobilul sa se afle in patrimoniul si contabilitatea sa deoarece a fost preluata abuziv de catre stat fara inscrisuri in acest sens.

Reclamanta, a solicitat nulitatea absoluta a deciziei de retrocedare intrucat a considerat ca retrocedarea s-a facut prin fraudarea legii.

In drept, nulitatea absoluta apare ca o sanctiune aplicata actului juridic la momentul incheierii sale, urmare incalcarii unor dispozitii legale imperative la data facerii sale.

Astfel, un act juridic este savarsit in frauda legii cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative.

Din verificarea inscrisurilor depuse la dosar care au stat la baza emiterii deciziei, instanta va constata ca nu s-au incalcat dispozitiile imperative ale legii si deci actul nu s-a incheiat prin fraudarea legii, ci dimpotriva a raspuns cerintelor caracterului reparatoriu al Legii 10/2001 in vederea restituirii imobilului ce a fost preluat in mod abuziv de catre stat persoanei indreptatite, respectiv paratei PD.

Urmare considerentelor de mai sus, instanta va aprecia ca actiunea formulata de catre reclamanta nu este intemeiata motiv pentru care o va respinge.

Respingand actiunea formulata de reclamanta ca neintemeiata, instanta va respinge si cererea de interventie in interes propriu formulata de catre intervenientii MG si MM, prin care solicita ca in calitate de locatari ai imobilului sa se constate ca sunt favorabile dispozitiile art.17 din Legea 10/2001 privind dreptul de preemptiune la cumpararea imobilului, intrucat o astfel de solicitare nu poate fi solutionata decat prin achizitionarea imobilului de la parata PD.

In temeiul art.274-275 C.pr.civila, instanta va dispune obligarea reclamantei sa plateasca paratei PD suma de 2000 ron reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu aparator.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro