404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. MINORI SI FAMILIE- REINCREDINTARE MINORI

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanta SG a solicitat în contradictoriu cu pârâtul SA, solicitând modificarea măsurii încredinţării minorilor SAF şi SCA, rezultaţi din căsătoria lor, în sensul de a i se încredinţa ei, reclamantei, spre creştere şi educare.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul în perioada anilor 1996-2005, căsătoria lor fiind desfăcută prin sentinţa civilă a Judecătoriei Buzău, iar minorii SAF şi SCA, rezultaţi din căsătorie fiind încredinţaţi spre creştere şi educare pârâtului.
Astfel, a învederat că solicită ca cei doi copii să-i fie încredinţaţi întrucât motivele care au determinat încredinţarea copiilor tatălui, care au fost avute în vedere de instanţa de judecată s-au modificat.
În prezent copii locuiesc cu bunicii paterni şi nu cu tatăl lor, aşa cum era firesc, acesta manifestând un total dezinteres faţă de aceştia, copii nu sunt bine îngrijiţi.
De asemenea, a discutat de mai multe ori cu mama pârâtului cu privire la situaţia copiilor, iar aceasta i-a comunicat, pretinde reclamanta, că nu poate să aibă grijă de aceştia şi să-i ia cu ea, însă când s-a deplasat la locuinţa acestora pentru a-i lua, i-a spus că tatăl lor nu este de acord şi ei nu au ce face în această situaţie. Mediul în care cresc copii în prezent nu este unul suficient pentru dezvoltarea fizică şi psihică a acestora, copii sunt uneori privaţi de dreptul de a se bucura de copilărie, nu au voie să se joace cu alţi copii, ies din curtea casei numai când merg la scoală, fiind lipsiţi de dragoste şi afecţiune.
Cu toate acesta, reclamanta a arătat că a ţinut permanent legătura cu minorii, i-a ajutat material cât şi moral. Pentru aceste considerente, a considerat că în acest moment este în interesul lor să-i fie încredinţaţi.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 44 C.fam.
Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 10 lei şi s-a aplicat timbru judiciar mobil în valoare de 0,30 lei.
În dovedirea celor susţinute în cerere, a solicitat proba cu acte, sens în care a depus set de înscrisuri: sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul, certificat de naştere, jurnalul minorei, carte de identitate, dova dă rezidenţă emisă de Primăria Gandia, contract de vânzare-cumpărare.
Legal citat, pârâtul SA, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de reîncredinţarea formulată de reclamantă, precum şi cerere reconvenţională prin care a solicitat majorarea pensiei de întreţinere datorate celor doi minori.
În motivarea întâmpinării, a arătat că cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă conţine, în totalitate, afirmaţii neadevărate, menite să inducă în eroare instanţa de judecată cu privire la situaţia de fapt existentă.
În ceea ce priveşte faptul că motivele care au determinat încredinţarea copiilor către dumnealui s-ar fi schimbat, arată că acestea s-au schimbat în bine, în sensul că atât situaţia materială a familiei sale s-a îmbunătăţit, condiţiile în care trăiesc copii noştri fiind foarte bune, cât şi relaţii sufleteşti dintre cei doi minori şi acesta, precum şi dintre minori şi bunicii paterni s-au sudat foarte mult.
Afirmaţia reclamantei cum că, în prezent, minorii ar locui doar cu bunicii este total neîntemeiată, pârâtul locuind împreună cu ei.
În ceea ce priveşte condiţiile în care copii locuiesc, a subliniat faptul că părinţii săi îl ajută foarte mult în creşterea şi educarea minorilor, aceştia neavând probleme de sănătate şi fiind foarte ataşaţi de copii. Casa este formată din 4 camere, hol, bucătărie, situată în apropierea şoselei principale şi îndeplineşte toate condiţiile de confort necesare unui trai decent.
Copii dispun de toate mijloacele necesare dezvoltării unei educaţii corecte şi complete. Aceştia au un calculator, iar atât dumnealui, cât şi bunicii ocupându-se de felul în care aceştia îşi îndeplinesc sarcinile şcolare.
Ca dovadă a celor arătate mai sus, fetiţa chiar a obţinut un premiu pentru bune rezultate, participând, de asemenea, la concursuri de matematică, unde întotdeauna se clasează pe primele locuri.
În ceea ce priveşte îngrijirea acestor minori, aceştia locuiesc în condiţii foarte bune, fiind bine îngrijiţi. Împreună cu părinţii deţine 2 vaci, 16 oi, un porc şi păsări, precum şi un teren agricol, de pe care obţin culturi de legume, fructe, etc., astfel că minorii au la dispoziţie o hrană variată şi proaspătă.
Mai mult decât atât, nu poate fi adevărată afirmaţia conform căreia aceşti copii sunt chiar „privaţi de dreptul de a se bucura de copilărie şi că nu au voie să se joace cu alţi copii„ deoarece aceştia au relaţii de prietenie cu foarte mulţi copii din sat, cu care se joacă în timpul liber. A precizat că minorii îşi serbează de fiecare dată zilele de naştere şi onomasticele, împreună cu alţi copii, ducându-se, la rândul lor, la petrecerile organizate de prietenii lor.
Atmosfera familială în care minorii locuiesc este propice creşterii şi educării acestora, pârâtul încercând să fie cât mai apropiat de aceştia. Având în vedere că a terminat Liceul Economic, profil alimentaţie publică, îi place foarte mult să gătească şi mai ales pentru copii, cărora de foarte multe ori le pregăteşte diverse mâncăruri şi prăjituri.
Referitor la interesul fostei sale soţii faţă de copii, a precizat faptul că aceasta nu a înţeles să îşi îndeplinească obligaţiile minime care i-ar reveni în calitate de mamă, astfel încât cererea ei pare a fi lipsită de orice interes. În momentul de faţă aceasta locuieşte în Spania, unde şi-a întemeiat o altă familie, venind ultima dată în România chiar înainte de Crăciunul trecut, la înmormântarea tatălui ei.
Cu privire la relaţia pe care aceasta o are cu minorii este una deosebit de rece şi distantă, luând legătura prin telefon cu aceştia numai o data la o lună şi jumătate sau două luni. Nu le trimite niciodată daruri sau alte lucruri, plătindu-le în fiecare lună, strict pensia de întreţinere şi nimic mai mult.
Legăturile personale în ultimi doi ani s-au limitat la două vizite scurte, una în vara anului 2006, când a solicitat să îi lase copiii pentru circa o săptămână, ceea ce a şi făcut, dar, din păcate, partea adversă l-a lăsat pe băiat la mama sa, iar pe fată a luat-o cu ea la domiciliul concubinului ei, un anume M, punând fetiţa într-o situaţie stânjenitoare. În iarna anului trecut a mai venit o dată, cu ocazia înmormântării tatălui ei, şi deşi era în perioada Crăciunului, nu a lăsat bani copiilor, aducându-le doar câteva dulciuri şi hăinuţe, şi luându-i pentru scurt timp cu ocazia înmormântării bunicului copiilor.
A ţinut să sublinieze că reclamanta are un serviciu stabil în Spania, iar şansele ca aceasta să se întoarcă curând în România fiind practic inexistente, motiv pentru care soluţia încredinţării spre creştere şi educare minorilor reclamantei nu poate fi luată în considerare, în condiţiile în care aceşti copii ar trebui să locuiască împreună cu bunica maternă, care este în imposibilitate de a îndeplini această sarcină, atât din punct de vedere medical, fiind grav bolnavă, cât şi din punct de vedere material, aceasta supravieţuind doar cu ajutorul pensiei de urmaş de pe urma soţului acesteia care a decedat.
Copiii se află într-un mediu bun, în habitatul în care au crescut şi în cadrul căruia şi-au creat relaţii şi sunt apreciaţi, astfel încât orice soluţie contrară ar presupune traume serioase pentru aceştia. Având în vedere toate motivele expuse mai sus, a apreciat că ar fi în deplinul interes al minorilor ca aceştia să îi fie încredinţaţi în continuare spre creştere şi educare, iar tot ceea ce trebuie să aibă prioritate în acest moment sunt drepturile şi interesele superioare ale copiilor noştri.
Acestea primează întotdeauna oricăror drepturi şi interese ale oricăruia dintre părinţi, aşa cum statutează şi Legea nr. 272/2004, privind promovarea drepturilor şi intereselor copilului, precum şi dispoziţiile art. 3, al. 1, din Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, ratificate de România prin Legea nr. 18/1990, care prevede că în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instanţele judecătoreşti, interesele copilului vor prevala. Astfel că instanţa va trebui, în judecarea acestei cereri, să examineze toate aspectele, atât cele de ordin material cât şi cele de ordin moral şi afectiv, şi să constate că dumnealui poate asigura condiţii mult mai bune copiilor pentru creştere şi educare, decât cele existente la mama acestora.
Pe cale de cerere reconvenţională, a solicitat recalcularea pensiei de întreţinere stabilită de către instanţa de judecată prin Sentinţa Civilă, pronunţată în dosarul, al Judecătoriei Buzău, în sensul obligării reclamantei la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 1/3 din veniturile acesteia, calculată în funcţie de veniturile pe care aceasta le câştigă în Spania, unde lucrează într-o fabrică de dulciuri, sau, în situaţia în care aceasta dovedeşte faptul că nu obţine venituri, în funcţie de venitul minim pe economia naţională
În motivare, a arătat că de la data pronunţării sentinţei prin care a fost stabilită această obligaţie în sarcina reclamantei a trecut o perioadă mare de timp, perioadă în care a intervenit devalorizarea monedei naţionale precum şi inflaţia astfel că, în prezent, cuantumul acestei obligaţii nu mai este în conformitate cu normele legale şi cu nevoile minorilor.
Mai mult decât atât, a învederat faptul că minorii au crescut, mărindu-se în acelaşi timp şi nevoile materiale ale acestora, pârâtul-reclamant fiind singurul care contribuie în mod important la îngrijirea şi educarea acestora, reclamanta trimiţând întotdeauna doar suma necesară acoperirii obligaţiei impuse de instanţa de judecată.
În dovedirea celor susţinute în cerere, pârâta a solicitat proba cu martori, interogatorii, înscrisuri, sens în care a depus, în copie,
În drept, cererile au fost întemeiate pe prevederile art. 115 şi urm. C.proc.civ şi art. 119 şi urm. C.proc.civ., art. 94, alin. 2, C.fam.
În susţinerea cererilor, acesta a depus fişă de caracterizare psihopedagocică, formular de identificare, talon de autorizare, copii de pe cupoanele de pensie aparţinând bunicilor paterni, diplomă de merit, diplomă premiul II, diplomă participant concurs matematică, diplomă premiul I, diplome la diverse concursuri.
La solicitarea instanţei, Autoritatea Tutelară a efectuat şi comunicat ancheta socială efectuată la domiciliul mamei reclamantei, iar Autoritatea Tutelară a efectuat şi comunicat ancheta socială efectuată la domiciliul pârâtului-reclamant.
Cu adresa, SC … SRL a comunicat venitul net realizat de pârât, în calitate de electrician în cadrul acestei instituţii.
În temeiul art.42 alin.1 C.fam şi art. 24 alin.1 din Legea nr.272/2004, potrivit dispoziţiilor art. 1141 C.proc.civ., instanţa a procedat la audierea minorei SAF, opiniile acesteia fiind consemnate în procesul-verbal încheiat pe data de 10.06.2008, în Camera de Consiliu, precum şi în procesul-verbal din data de 13.01.2009.
La solicitarea părţilor, instanţa a încuviinţat proba testimonială cu câte doi martori pentru fiecare parte, fiind audiaţi martorii EE, DS, SV şi ŢM, depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.
La solicitarea pârâtului-reclamant SA, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu interogatoriul reclamantei SG.
La solicitarea instanţei, Primăria Gandia din Spania a efectuat şi a comunicat o ancheta socială de la reşedinţa reclamantei, precum şi veniturile realizate de aceasta.
Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa reţine:
Prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor din culpa exclusivă a d-nei SG şi s-a hotărât încredinţarea celor doi copii minori către tată, mama fiind obligată la plata unei pensii de întreţinere în valoare de 93 lei lunar, câte 48 lei lunar pentru AF şi 45 lei lunar pentru CA.
La scurt timp după naşterea minorului CA, reclamanta a plecat să lucreze în Spania, revenind în ţară de câteva ori. În această perioadă, cei doi copii au rămas în grija tatălui, ulterior fiind încredinţaţi prin hotărâre judecătorească tatălui.
De la data hotărârii judecătoreşti şi până în prezent, cei doi copii au fost bine îngrijiţi de către pârâtul-reclamant, acesta fiind ajutat şi de către părinţii săi. Legăturile dintre mamă şi copii au fost sporadice şi lipsite de consistenţă, limitându-se la câteva telefoane şi câteva zile petrecute împreună cu aceştia, cu ocazia vizitelor făcute în ţară.
În intervalul de timp premergător introducerii prezentei acţiuni, reclamanta a intensificat legăturile telefonice cu minora AF, promiţându-i acesteia că îi va lua pe ea şi pe fratele său să locuiască împreună cu dumneaei în Spania. Relaţia reclamantei cu minorul AC a fost foarte rezervată, fapt evidenţiat şi de un episod petrecut în vara anului 2006, cu ocazia vizitei pe care aceasta a făcut-o în România. Aceasta a mers la domiciliul pârâtului si i-a luat pe cei doi copii cu dânsa, însă pe minor l-a lăsat la domiciliul mamei sale, iar dumneaei împreună cu fiica cea mare a mers la domiciliul concubinului acesteia.
Deşi prin răspunsurile date la interogatoriu, reclamanta a încercat să acrediteze ideea că intenţionează să se stabilească în România pentru a fi mai aproape de copiii săi, conduita ulterioară a acesteia (a stat doar o scurtă perioadă de timp în ţară, după care s-a întors în Spania, actualul concubin al acesteia, împreună cu care are un copil, a achiziţionat un apartament în Gandia, în care locuiesc împreună, din vara anului 2008 şi până la pronunţarea prezentei sentinţe nu a mai revenit în România) a relevat faptul că nu a avut niciodată în vedere o astfel de mutare.
În materia încredinţării şi a reîncredinţării minorilor nu poate exista autoritate de lucru judecat, reîncredinţarea minorilor către unul dintre părinţi putând fi pusă în discuţie ori de câte ori temeiurile care au stat la baza încredinţării iniţiale s-au schimbat. Potrivit practicii judiciare, în general, reîncredinţarea poate avea loc numai dacă părintelui căruia i s-a încredinţat minorul nu mai poate asigura condiţiile unei dezvoltări corespunzătoare. Luarea copilului de la acel părinte trebuie să aibă o justificare temeinică, bazată pe motive puternice care să demonstreze că menţinerea la acel părinte are consecinţe dăunătoare bunei dezvoltări şi educaţii, în caz contrar nefiind indicate schimbări forţate în modul de viaţă cu care a fost deprins un timp îndelungat şi care nu s-a dovedit că a fost dăunător.
Din coroborarea întregului material probator administrat în cauză rezultă, fără putinţă de tăgadă, că cei doi minori sunt bine îngrijiţi şi că dezvoltarea acestora nu ar fi în niciun fel periclitată dacă ar rămâne în continuare în grija tatălui lor.
Pentru a soluţiona cererea de reîncredinţare, instanţa va acorda prioritate principiului interesului superior al copilului, consacrat de art. 2 din Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Art. 5 alin.2 din acelaşi act normativ stipulează că răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
Potrivit art. 31 alin.1, ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, iar conform alineatului 2 exercitarea drepturilor în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.
Pe de altă parte, instanţa urmează să valorifice şi dispoziţiile art. 24 alin.4 din legea nr. 272/2004, conform cărora opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate a copilului. Cu ocazia audierii, minora şi-a exprimat dorinţa de a locui împreună cu mama sa în Spania. Este de înţeles poziţia adoptată de aceasta, având în vedere mirajul pe care îl reprezintă pentru un copil promisiunea unei vieţi într-o ţară străină şi presiunile exercitate la telefon de mama sa.
Încredinţarea celor doi minori către reclamantă ar echivala fie cu luarea acestora din mediul în care aceştia au crescut până în prezent şi introducerea într-un mediu cu totul nou, în care nu cunosc pe nimeni, nu au prieteni şi nu cunosc limba, fie mutarea acestora la bunica maternă care nu le poate oferi acestora un adevărat cămin. În oricare dintre cele două ipoteze, şi în special în cazul celei dintâi, minorii ar fi luaţi din mediul lor fără motive întemeiate şi fără a se putea estima care ar fi efectele acestui fapt asupra lor.
Faţă de cele ce preced, instanţa urmează să respingă cererea de reîncredinţare pendinte, urmând ca pârâtul, în temeiul art. 43 alin.1 C. fam., să exercite în continuare cu privire la minori drepturile părinteşti.
Conform art.44 C.fam., în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinţi, instanţa va putea modifica măsurile privitoare la drepturile si obligaţiile patrimoniale dintre părinţi şi copii.
Potrivit art. 94. din Codul Familiei, întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau va hotărî, încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte. Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.
În conformitate cu prevederile art. 44 alin.1 din Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, acesta are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. Potrivit alin.2 din acelaşi act normativ, părinţilor le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor, cele mai bune condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvoltării copiilor; părinţii sunt obligaţi să le asigure copiilor locuinţă, precum şi condiţiile necesare pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătirea profesională.
Prin urmare, dacă nevoile legate de creşterea şi educarea minorilor s-au modificat, mijloacele necesare pentru acoperirea cheltuielilor referitoare la asigurarea unor condiţii optime pentru dezvoltarea armonioasă a acesteia trebuie să fie apreciate şi prin raportare la cel obligat să contribuie la suportarea lor. La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere trebuie ca instanţa să aibă în vedere şi posibilităţile celui obligat la plată, precum şi de numărul persoanelor aflate în întreţinerea acestuia. Faţă de prevederile art. 94 alin.3 C.fam., pentru un copil întreţinerea nu poate depăşi o pătrime din venitul net realizat de cel obligat la plată, iar pentru doi copii o treime în cazul de faţă din venitul minim net pe economie.
Din actele înaintate de Primăria din Gandia Spania, rezultă că reclamanta-pârâtă a realizat anul trecut un venit net de 7922,86 Euro, ceea ce echivalează cu un venit mediu lunar de 660,24 Euro. În funcţie de acest venit, instanţa va fixa pensia de întreţinere la 33%, reprezentând 220,08 Euro lunar, câte 110,04 Euro lunar pentru fiecare minor în parte.
Prin prisma dispoziţiilor legale anterior menţionate, instanţa urmează să admită cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant SA, în calitate de reprezentant legal al minorilor SAF şi SCA, împotriva reclamantei-pârâte SG, şi să majoreze pensia de întreţinere stabilită în sarcina reclamantei-pârâte şi în favoarea minorilor SAF, şi SCAprin sentinţa civilă în dosarul de Judecătoria Buzău, de la 93 lei la echivalentul în lei a 220,08 Euro lunar, câte 110,04 Euro în echivalent lei lunar (1/6 din venitul mediu net realizat de reclamanta-pârâtă în Spania), începând cu data introducerii acţiunii (09.06.2008) şi până la majoratul acestora.
În temeiul art. 278 pct. 3 C.proc.civ. prezenta sentinţă este executorie de drept cu privire la pensia de întreţinere.
Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 274 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa urmează să admită cererea pârâtului-reclamant privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, reclamanta-pârâtă va fi obligată la plata către pârâtul-reclamant a sumei de 578 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, contravaloare traduceri autorizate.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro