404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL. CONTESTATIE LA EXECUTARE

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, contestatoarea SC … SRL a formulat contestaţie la executare silită în contradictoriu cu intimata SC … SRL, îndreptată împotriva proceselor verbale respectiv …încheiate de Biroul Executorului Judecătoresc PAG.
În motivarea contestaţiei, aceasta a arătat că prezenta cerere vizează cheltuielile de executare în sumă de 2628,20 lei respectiv 384,05 lei. Apreciază că nu le datorează, deoarece s-a executat voluntar la data de 07.08.2008, conform foilor de vărsământ, solicitând cenzurarea Ordinului de executare care este exagerat şi care nu reflectă volumul de muncă depus de executorul judecătoresc. A subliniat că încheierea unui proces prin care se constată că debitoarea s-a executat voluntar nu poate fi evaluată la fantastica sumă de peste 30 milioane lei vechi. A solicitat ca instanţa să oblige executorul judecătoresc să prezinte tabelul de onorarii.
Apreciază că, în situaţia dată, când s-a executat voluntar, cheltuielile de executare cad în sarcina creditoarei, respectiv SC …SRL, dacă aceasta şi-a permis să plătească onorarii de executare de peste 3000 lei la un debit de 11.848,47 lei din care cheltuieli de judecată sunt în cuantum de 7148,48 lei, cheltuielile de executare (voluntară) reprezintând aproximativ 30% din valoarea debitului ceea ce este cu totul ieşit din comun.
Acţiunea nu a fost motivată în drept.
În dovedirea celor susţinute, contestatoarea a depus, în copie: proces verbal, cec in valoare de 9.348,47 lei, cec în valoare de 2500 lei, decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Comercială în dosarul, sentinţa pronunţată de Tribunalul Buzău – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul, decizia pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia Comercială, de Contencios Administrativ Fiscal în dosarul, sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul.
Cererea a fost legal timbrată cu 194 lei taxă judiciară de timbru, potrivit art. 2 alin.2 din Legea nr. 146/1997 şi 5 lei timbru judiciar, conform art. 3 alin.2 din OG nr. 32/1995.
Intimata nu a formulat întâmpinare. prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiate.
Contestatoarea a depus copii de pe dosarele de executare, respectiv al Biroului Executorului Judecătoresc PAG.
În temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse de părţi, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă şi utilă dezlegării pricinii.
Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:
La data de 13.11.2007, intimata SC … SRL a formulat cerere de punere în executare a sentinţei pronunţate de Tribunalul Buzău – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul, definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Ploieşti prin decizia din dosarul 2006, fiind înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc PAG.
De la data respingerii apelului declarat, sentinţa Tribunalului a devenit definitivă şi, prin urmare, executorie, potrivit art. 376 coroborat cu art. 377 C.proc.civ., fiind susceptibilă de a fi executată silit, conform art. 372 C.proc.civ.
Această sentinţă a rămas irevocabilă la data de 08.02.2008 prin anularea recursului ca netimbrat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Comercială prin decizia pronunţată în dosarul, din care rezultă că părţile nu au formulat cereri prealabile, prin urmare nici cerere de suspendare a executării.
În cererea de executare silită se arăta că aceasta se urmăreşte evacuarea spaţiului comercial, precum şi recuperarea debitelor cuprinse în hotărârile anterior menţionate, anume 2.400 lei, datorie comercială, 2300 lei, lipsă folosinţă spaţiu, 4648,47 lei cheltuieli de judecată, 200 lei, onorariu avocat pentru executare, precum şi recuperarea cheltuielilor de executare.
Suma de bani datorată a fost achitată de către debitoarea-contestatoare la data de 07.08.2008, la câteva luni de la data începerii executării (după ce fusese în prealabil somat în numeroase rânduri) şi la şase luni de la data rămânerii irevocabile a sentinţei Tribunalului Buzău, când aceasta ar fi trebuit să nu mai aibă nici un dubiu asupra creanţei. Imobilul a fost evacuat după începerea executării silite, la data de 05.12.2008, în interiorul termenului de cinci zile fixat, de buna-voie de către debitoarea-contestatoare.
Chiar dacă şi-a îndeplinit obligaţiile dispuse prin hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, acest fapt s-a realizat după declanşarea procedurii de executare silită şi după ce executorul judecătoresc iniţiase procedurile specifice de punere în executare. Fiind vorba de recuperarea unor creanţe comerciale, procesul comercial fiind guvernat de principiul celerităţii, iar debitorul fiind de drept în întârziere de la data scadenţei, în raport de cele dezvoltate anterior, instanţa apreciază că debitoarea datorează cheltuieli de judecată ocazionate de executarea silită.
În continuare, urmează să analizeze dacă valoarea acestora este în concordanţă cu normele legale şi dacă reflectă munca depusă de executorul judecătoresc.
În acord cu prevederile art. 37alin.1 din Legea nr. 188/2000, executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite. Debitul de recuperat era în suma de 9348 lei, onorariul maximal fiind în cuantum de 934,8 lei.
De asemenea, pentru evacuarea unui spaţiu comercial, onorariul maxim reglementat este de 5200 lei.
Pentru faza de executare silită s-a solicitat şi plata onorariului de avocat în cuantum de 200 lei.
Alineatul 3 al articolului anterior menţionat stipulează că executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului, ceea ce înseamnă ca părţile pot achita fracţionat onorariul.
Separat de această sumă, executorul judecătoresc are dreptul la returnarea cheltuielilor făcute cu emiterea diverselor acte în derularea procedurii de executare silită, acestea fiind cuprinse în Hotărârea nr.2/17.02.2007 a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Executorul judecătoresc PAG a redactat adrese, a emis somaţii, a emis adrese de poprire către unităţile bancare, fiecare act putând ocaziona cheltuieli de până la 10 lei fiecare, iar nu 1 leu, cum în mod greşit a pretins contestatoarea, ceea ce justifică suma de 10 lei, la care se adaugă TVA-ul, potrivit chitanţei, percepută în acest sens.
Având în vedere taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar, onorariul de avocat şi sumele anterior menţionate, instanţa concluzionează că, în dosarul de executare silită, cheltuielile de executare în cuantum de 2322,95 lei, reţinute prin procesul-verbal din data de 13.11.2007, sunt calculate în limite legale.
La data de 14.07.2008, intimata SC … SRL a formulat cerere de punere în executare a deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Comercială în dosarul şi sentinţei civile pronunţate de Judecătoria Buzău în dosarul, definitivă de la pronunţare, fiind înregistrată sub la Biroul Executorului Judecătoresc PAG.
Ambele hotărâri judecătoreşti erau susceptibile de a fi executate silit de la pronunţare.
În cererea de executare silită se arăta că aceasta se urmăreşte recuperarea debitelor cuprinse în hotărârile anterior menţionate, în total 2500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată ,precum şi recuperarea cheltuielilor de executare.
Suma de bani datorată a fost achitată de către debitoarea-contestatoare la data de 07.08.2008, după data începerii executării (după ce fusese în prealabil somat în numeroase rânduri) şi la câteva luni de la data pronunţării acestora.
Chiar dacă şi-a îndeplinit obligaţiile dispuse prin hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, acest fapt s-a realizat după declanşarea procedurii de executare silită şi după ce executorul judecătoresc iniţiase procedurile specifice de punere în executare. Fiind vorba de recuperarea unor creanţe comerciale, procesul comercial fiind guvernat de principiul celerităţii, iar debitorul fiind de drept în întârziere de la data scadenţei, în raport de cele dezvoltate anterior, instanţa apreciază că debitoarea datorează cheltuieli de judecată ocazionate de executarea silită.
În continuare, urmează să analizeze dacă valoarea acestora este în concordanţă cu normele legale şi dacă reflectă munca depusă de executorul judecătoresc.
Prin raportare la prevederile art. 37 alin.1 lit.a din Legea nr. 188/2000, onorariul maximal la care avea dreptul executorul judecătoresc era de 250 lei, iar acesta şi l-a stabilit într-un cuantum inferior, anume la 200 lei, la care s-a adăugat TVA-ul, conform chitanţei.
Separat de această sumă, executorul judecătoresc are dreptul la returnarea cheltuielilor făcute cu emiterea diverselor acte în derularea procedurii de executare silită, acestea fiind cuprinse în Hotărârea nr.2/17.02.2007 a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Executorul judecătoresc PAG a redactat adrese, a emis somaţii, a emis adrese de poprire către unităţile bancare din municipiul Buzău, fiecare act putând ocaziona cheltuieli de până la 10 lei fiecare, iar nu 1 leu, cum în mod greşit a pretins contestatoarea, ceea ce justifică suma de 100 lei, la care se adaugă TVA-ul, percepută în acest sens, potrivit chitanţei.
Având în vedere taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar, cheltuielile de xerox şi sumele anterior menţionate, instanţa concluzionează că, în dosarul de executare silită, cheltuielile de executare în cuantum de 384,05 lei, reţinute prin procesul-verbal din data de 22.07.2008, sunt calculate în limite legale.
Prin prisma considerentelor dezvoltate anterior, instanţa urmează să respingă contestaţia la executare formulată de SC … SRL în contradictoriu cu SC … SRL.
Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 274 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa urmează să admită în parte cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, contestatoarea va fi obligată la plata către intimată a sumei de 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând parţial onorariu de avocat achitat cu chitanţa, redus de la 600 lei la 100 lei.
În lumina dispoziţiilor art. 274 alin.3 C.proc.civ., instanţa este îndreptăţită să aprecieze în ce măsură onorariul părţii care a câştigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, faţă de mărimea pretenţiilor şi de complexitatea cauzei. Instanţa are în vedere faptul că intimata şi-a angajat apărător cu o zi înainte de termenul la care a fost judecată cauză, activitatea acestuia mărginindu-se la concluziile orale din faţa instanţei.
Prin reducerea onorariului plătit de către reclamantă apărătorului său ales, instanţa nu a încălcat prevederile art. 30 din Legea nr. 51/1995 şi nici cele din Statutul profesiei de avocat, contractul de asistenţă juridică producându-şi pe deplin efectele între părţile contractante, în lumina principiului conţinut de art. 969 C.civ. Obligaţiile şi întinderea acestora stabilite în contractul de asistenţă/reprezentare juridică rămân neatinse între părţile contractante, instanţa apreciind doar că efectele acestui contract nu ar trebui să se repercuteze asupra terţelor persoane în totalitate.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro