404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL – iesire din indiviziune

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr ***/11.01.2010 reclamanta CE a chemat în judecată pe pârâţii IV, DE şi OM , solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună ieşirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defuncţilor CM decedat la data de 25.03.1973 şi CS decedată la data de 20.06.1983, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a învederat că părţile sunt descendenţi gradul I a defuncţilor, averea succesorală rămasă de pe urma celor doi autori este compusă din: suprafaţa totală de 1 ha şi 5800 mp teren situat pe raza satului A, com A, jud B, formată din 1 ha şi 5200 mp teren arabil extravilan situată în tarlalele 25, parcela 155 ( 3900 mp) şi 49, parcela 260 ( 1 ha şi 300 mp) şi 600 mp teren de categ. curţi- construcţii situat în tarlaua 31, parcela 45, potrivit titlului de proprietate nr ***/**/20.10.1993, un imobil casă de locuit situat pe terenul intravilan descris, edificată din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci şi paiantă construită în anul 1953 în suprafaţă de 38 mp, imobil aflat într-o stare avansată de degradare .

Reclamanta a solicitat să se constate un pasiv al succesiunii în cuantum de 794 lei, constând în impozite şi taxe aferente succesiunii.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 673 ind 1 şi urm. C.p.civ, art 774 C.civ.

În ceea ce-i priveşte pe pârâţi aceştia deşi legal citaţi nu au formulat întâmpinare potrivit art 115 şi următoarele C.p.civ şi nici nu s-au prezentat în instanţă pentru explicaţii şi lămuriri.

La termenul de faţă, în condiţiile art 132 alin 2 C.p.civ reclamanta şi-a mărit câtimea obiectului pretenţiilor în sensul că a solicitat partajarea în cote egale a pasivului succesoral în cuantum de 893 lei, precizând că acesta a plătit din suma respectivă 54 lei.

Instanţa a administrat la solicitarea reclamantei proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost ataşate în copie xerox: certificat de naştere reclamanta, anexa 24 de pe urma defunctului CM eliberată de Primăria comunei A, adeverinţa nr 4114/28.12.2009 emisă de Primăria comunei A, certificate de atestare fiscală emise de AFP A sub nr 337/05.02.2010 şi nr 6750/28.12.2009, certificate de moştenitor autentificate sub nr ****/14.06.1974 şi nr ***/17.08.1983 de NSJ B, titlu de proprietate nr ****/****/20.10.1993, certificate de deces pentru CM şi CS, chitanţă nr 0007379/03.02.2010.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 08.03.2010 instanţa a admis în principiu acţiunea completată, a declarat deschisă succesiunea defunctului CM decedat la data de 25.03.1973 şi care a avut ultimul domiciliu în com A, jud B, a luat act că părţile au renunţat la succesiunea defunctului CM, a constatat că de pe urma defunctului a rămas ca moştenitor acceptant numita CS, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală compusă din: suprafaţa de 1 ha şi 5800 mp teren intravilan şi extravilan, diferite categorii de folosinţă, situat pe raza satului A, com A, jud B reconstituit prin titlul de proprietate nr ***/***/20.10.1993 şi cota de ? din imobilul casă de locuit amplasat în intravilanul satului A, în suprafaţă construită de 38 mp, edificat în anul 1953 din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci şi paiantă, a declarat deschisă succesiunea defunctei CS , decedată la 20.06.1983 şi care a avut ultimul domiciliu în com A, jud B, a constatat că de pe urma defunctei CS au rămas ca moştenitori, în calitate de fiice- descendenţi gradul I, conform art 669 C. civ : reclamanta, CE cu o cotă de ? din masa succesorală, pârâta IV cu o cotă de ? din masa succesorală, pârâta DE cu o cotă de ? din masa succesorală şi pârâta OM cu o cotă de ? din masa succesorală compusă din activ: suprafaţa de 1 ha şi 5800 mp teren intravilan şi extravilan, diferite categorii de folosinţă, situat pe raza satului A, com A, jud B reconstituit prin titlul de proprietate nr***/***/20.10.1993 şi din imobilul casă de locuit amplasat în intravilanul satului A, în suprafaţă construită de 38 mp, edificat în anul 1953 din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci şi paiantă şi din pasiv în sumă de 893 lei, a constatat că reclamanta a plătit din cota sa parte a pasivului succesoral de pe urma mamei sale , suma de 54 lei.

În temeiul art 673 ind 6 C.p.civ instanţa a numit un expert constructor şi un expert agricol pentru evaluare şi lotizare bunuri partajabile. Astfel în cauză a fost întocmit şi depus la dosar raportul de expertiză agricolă de expert SE şi raportul de expertiză construcţii RN.

Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu, instanţa a avut în vedere următoarele considerente:

La data de 25.03.1973 a intervenit evenimentul natural al decesului numitului CM, cu ultimul domiciliu în com A, jud B ( fila 14 dosar)

Din analiza certificatului de moştenitor autentificat sub nr ***/14.06.1973 de NSJ B, instanţa reţine că unicul moştenitor acceptant al defunctului a fost CS, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, potrivit art 1 din Legea nr 319/1944.

La această succesiune au renunţat, în condiţiile art 696 C.civ, descendenţii de grad I, respectiv DE, OM, IV şi CE, astfel cum reiese din certificatul de moştenitor depus la fila 11 dosar.

Constatările proprii ale notarului de stat , ca agent instrumentator, precum data şi locul întocmirii înscrisului, prezenţa părţilor, consemnarea corectă a declaraţiilor făcute sau constatarea unui fapt petrecut în prezenţa sa, fac dovada până la înscrierea în fals.

În aceste condiţii, consemnările declaraţiilor prin care s-a renunţat la succesiune, efectuate în certificatul de moştenitor de către notarul de stat fac dovada deplină.

Efectele renunţării au drept consecinţă faptul că renunţătorul este socotit că nu a fost niciodată moştenitor, vocaţia sa succesorală fiind retroactiv desfiinţată.

În ceea ce priveşte masa succesorală rămasă de pe urma defunctului CM se compune din suprafaţa de 1 ha şi 5800 mp teren intravilan şi extravilan, diferite categorii de folosinţă, situat pe raza satului A, com A, jud B reconstituit prin titlul de proprietate nr ***/***/20.10.1993 şi cota de ? din imobilul casă de locuit amplasat în intravilanul satului A, în suprafaţă construită de 38 mp, edificat în anul 1953 din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci şi paiantă, astfel cum reiese din coroborarea înscrisurilor de la filele 9-11 şi 13 dosar.

Cealaltă cotă de ? din locuinţa descrisă reprezintă cota parte bun comun a soţiei supravieţuitoare, CS.

Examinând certificatul de deces de la fila 15 dosar reiese că la data de 20.06.1983 a decedat numita CS care a avut ultimul domiciliu în com A, jud B.

Pentru a stabili ieşirea din indiviziune a părţilor instanţa constată că de pe urma defunctei CS au rămas ca moştenitori, în calitate de fiice- descendenţi gradul I, conform art 669 C. civ : reclamanta, CE cu o cotă de ? din masa succesorală, pârâta IV cu o cotă de ? din masa succesorală, pârâta DE cu o cotă de ? din masa succesorală şi pârâta OM cu o cotă de ? din masa succesorală compusă din activ: suprafaţa de 1 ha şi 5800 mp teren intravilan şi extravilan, diferite categorii de folosinţă, situat pe raza satului A, com A, jud B reconstituit prin titlul de proprietate nr ****/52/20.10.1993 şi din imobilul casă de locuit amplasat în intravilanul satului A, în suprafaţă construită de 38 mp, edificat în anul 1953 din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci şi paiantă, astfel cum reiese din coroborarea înscrisurilor de la filele 9-11, 13 şi 12 dosar.

Potrivit art 774 C. civ, coerezii contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunii, fiecare în proporţie cu ce ia.

Spre deosebire de datorii, prin sarcini se înţeleg toate obligaţiile privitoare la moştenire şi care se nasc în persoana succesorilor atât la deschiderea succesiunii, cât şi după această dată.

În acest context, instanţa urmează să reţină ca pasiv al succesiunii de pe urma defunctei, suma de 893 lei, constituit din taxe şi impozite pentru imobilele ce intră în emolumentul succesoral , ce va fi suportat în cote de câte ? fiecare parte ( fila 27 dosar)

Instanţa va reţine că reclamanta a plătit din cota sa parte a pasivului succesoral în discuţie suma de 54 lei cu chitanţa seria 0007379/03.02.2010 ( fila 26 dosar)

La termenul din 07.06.2010, prezentă în instanţă, pârâta OM a solicitat ca partea ce i se cuvine din masa partajabilă să-i fie atribuită pârâtei IV

Reclamanta a depus prin serviciul registratură al instanţei la data de 09.09.2010 cerere de completare a obiectului pricinii în sensul că a solicitat ca la soluţionarea cauzei să se aibă în vedere că aceasta a suportat exclusiv impozitul pe teren în ultimii 6 ani, că a efectuat reparaţii şi o cameră nou construită la locuinţa rămasă de la părinţi şi în care a locuit singură, a solicitat cheltuielile de judecată, iar la termenul din 27.09.2010 a precizat că îmbunătăţirile aduse imobilului casă de locuit au constat în : zidit trei pereţi , preschimbat tabla în valoare de 46 milioane lei, manopera lucrări în sumă de 16 milioane lei realizate cu un an în urmă, schimbat porţi în sumă de 2200 lei, lucrări în sumă totală de 6520 lei.

Prezentă în instanţă la termenul din 27.09.2010 pârâta DE a solicitat ca partea ce i se cuvine din masa partajabilă să-i fie atribuită pârâtei IV.

Faţă de cererea completatoare, pârâta OM a arătat că au fost aduse îmbunătăţiri la imobil dar nu la valoarea precizată de reclamanta iar pârâta IV învederat că reclamanta nu a adus îmbunătăţirile solicitate la imobilul casă de locuit.

La termenul din 17.01.2011 reclamanta a învederat instanţei că pârâtele OM şi DE i-au cedat partea lor de moştenire sens în care au întocmit declaraţiile depuse la dosar, motiv pentru care aceasta a efectuat îmbunătăţirile la locuinţă.

Prezente în instanţă, pârâtele OM şi DE au arătat că susţinerile reclamantei nu sunt reale.

Instanţa a încuviinţat suplimentarea probatoriului cu administrarea probei testimoniale prin audierea martorului NI , suplimentarea raportului de expertiză construcţii întocmit în cauză de expert RN ( filele 105- 108 dosar) şi probei cu înscrisuri în cadrul căreia au mai fost ataşate: program individual de recuperare, readaptare şi integrare socială întocmit la 16.06.2010 de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap jud P, înscrisuri sub semnătură privată intitulate „ Declaraţie” ( filele 94-95, 121-122 dosar), listă materiale ( filele 98 dosar), chitanţe nr ***/24.02.2010, nr ***/07.01.2010, ****/16.10.2009, ****/2.03.2010, ****/01.03.2010, ****/01.03.2010,****/01.03.2010, *****/01.03.2010, *****/01.03.2010, ****/ 03.12.2008, bilet de trimitere nr 0307161/4.11.2010, bilet de ieşire din spital . scrisoare medicală din 19.11.2010 pentru reclamanta.

Împotriva suplimentului la raportul de expertiză construcţii intitulat de expert RN „Răspuns la obiecţiuni” a formulat obiecţiuni reclamanta, care au fost respinse de către instanţă pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă din 17.01.2011.

Părţile au depus la dosar concluzii scrise.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, precum şi considerentele avute în vedere la pronunţarea încheierii de admitere în principiu, instanţa reţine şi următoarele:

Referitor la capetele de cerere formulate de reclamanta după pronunţarea încheierii de admitere în principiu, instanţa urmează a le examina având în vedere atât poziţia procesuală a pârâtelor cât şi dispoziţiile art 673 ind 7 C.p.civ.

Potrivit Codului civil, constituie acte de acceptare a moştenirii renunţarea succesibilului- cu titlu oneros sau cu titlu gratuit în favoarea unui sau unor moştenitori. Prin urmare, renunţarea cu titlu oneros constituie totdeauna act de acceptare pură şi simplă, iar renunţarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui ( unor) moştenitori determinaţi, nominalizaţi.

Asemenea acte de „ renunţare” – denumite renunţare în favorem – constituie, în realitate, acte de acceptare a moştenirii însoţite de acte de înstrăinare între vii a drepturilor succesorale; succesibilul a putut transmite drepturile sale succesorale către unul sau mai mulţi moştenitori determinaţi – cu titlu oneros sau cu titlu gratuit – respectiv către toţi comoştenitorii fără deosebire în schimbul unui preţ ( cu titlu oneros) pentru că, în prealabil şi-a consolidat titlul de moştenitor prin acceptare.

Astfel fiind, partea sa de moştenire va fi dobândită de beneficiarii „ renunţării” nu de la defunct mortis causa , ci ca efect al actului încheiat inter vivos, cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege pentru actul în cauză.

Instanţa va mai avea în vedere că renunţarea la un drept, ca formă a unei donaţii indirecte, nu este prin ea însăşi , o liberalitate ( poate fi şi cu titlu oneros) Dar dacă renunţarea este făcută cu intenţia de a gratifica, atunci are ca rezultat facerea unei liberalităţi. Prin urmare, numai existenţa intenţiei de a gratifica dă naştere unei donaţii indirecte. Renunţările gratuite sunt scutite de forma prevăzută pentru donaţii numai dacă sunt pur abdicative de drepturi, iar nu translative , cum sunt cele făcute in favorem. Renunţarea la o moştenire în favoarea unei persoane, constituie o acceptare urmată de o transmitere cu titlu gratuit, care este supusă neîndoielnic condiţiilor prevăzute de art 813 şi 814 C. civ.

În fine, renunţarea ca şi acceptarea e o manifestare de voinţă, în principiu indivizibilă, adică trebuie să poarte asupra întregii moşteniri, ceea ce face inadmisibilă renunţarea pro parte, pentru că altfel nu s-ar înţelege cum moştenitorul ar reprezenta pe defunct numai pentru o fracţiune din bunurile sale.

Pârâtele OM şi DE, prin înscrisurile sub semnătură privată de la filele 121- 122 dosar împuternicesc la data de 14.09.2006 pe reclamanta să le ridice drepturile ce li se cuvin pentru folosinţa terenului agricol , bun succesoral, de la SCT A A, pe toată perioada contractului încheiat între acestea cu respectiva societate. Prin urmare, înscrisurile sub semnătură privată de la filele 94- 95 dosar, datate anterior ( 6.03.2006 şi 01.03.2003) cele două pârâte ar fi renunţat numai pro parte în privinţa casei şi terenului aferent, respectiv doar pentru o parte din imobilele cuprinse în activul partajabil, ( deci divizibil) în favoarea reclamantei.

Instanţa , pentru existenţa acceptării şi neîndeplinirii condiţiei de indivizibilitate , neîndeplinirea nici a art 813-814 C. civ, apreciază că renunţările pârâtelor OM şi DE in favorem reclamantei sunt invalide urmând să respingă capătul de cerere privind constatarea renunţării acestor pârâte la cota lor parte din masa partajabilă în favoarea reclamantei.

Renunţările la cota parte ce se cuvenea pârâtelor OM şi DE făcute de acestea în favoarea pârâtei IV, în faţa instanţei consemnate în încheierile de şedinţă de la termenele din 07.06.2010 şi 27.09.2010 îndeplinesc atât condiţiile art 1171 C. civ precum şi celelalte condiţii enunţate în cele ce preced pentru a fi valide; ca urmare, instanţa urmează să ia act de acestea.

Referitor la pasivul succesoral, instanţa l-a analizat în considerentele încheierii de admitere în principiu din prezenta cauză, raportat la suma concretă a acestuia astfel cum a fost solicitat de reclamanta. Din conţinutul chitanţelor depuse la filele 114-117 dosar nu rezultă că reclamanta a suportat , peste limita reţinută în încheierea de admitere în principiu, alte impozite şi taxe aferente imobilelor succesorale ( din cuantumul concret solicitat prin cererea introductivă şi majorat ulterior).

În ceea ce privesc susţinerile reclamantei că aceasta a efectuat reparaţii la locuinţa rămasă de la părinţi, în sensul că a zidit trei pereţi , a preschimbat tabla în valoare , realizate cu un an în urmă, din coroborarea depoziţiei martorului N I, cu înscrisurile de la filele 98 dosar , răspunsul la obiecţiuni la raportul de expertiză construcţii RN, instanţa le apreciază ca fiind întemeiate.

Din coroborarea depoziţiei martorului NI, cu răspunsul la obiecţiuni la raportul de expertiză construcţii RN, instanţa va reţine că prin zidirea celor trei pereţi , alipiţi de casa bătrânească , a rezultat o cameră nou construită în continuarea locuinţei rămasă de la părinţi , iar toate reparaţiile în discuţie au fost efectuate la această cameră astfel edificată.

În acest context, referitor la capătul de cerere privind valoarea lucrărilor astfel efectuate , instanţa având în vedere răspunsul la obiecţiuni la raportul de expertiză construcţii întocmit în cauză, urmează să îl admită numai în parte, respectiv pentru suma de 3050 lei şi să-l respingă pentru diferenţa de 1550 lei RON.

Martorul audiat în cauză a arătat că reclamanta i-a plătit manopera la lucrările astfel efectuate, respectiv suma de 12 milioane lei ROL, astfel încât capătul de cerere corelativ urmează a fi admis numai în privinţa acestei sume şi să-l respingă în privinţa sumei de 4 milioane lei ROL.

Din nici o probă administrată în cauză , deşi sarcina acesteia incumba reclamantei potrivit art 129 C.p.civ şi art 1169 C. civ nu a rezultat că aceasta a schimbat porţi în sumă de 2200 lei; ca urmare, capătul de cerere corelativ urmează a fi respins.

Conform dispoziţiilor art 728 C. civ nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, astfel încât acţiunea dedusă judecăţii astfel cum a fost completată urmează a fi admisă în parte, avându-se în vedere calitatea de moştenitor a părţilor, cotele cuvenite acestora şi componenţa masei succesorale.

Având în vedere dispoziţiile art 673 ind 9 C.p.civ, instanţa va ţine seama la atribuirea loturilor, de cotele ce revin fiecăreia dintre părţi din masa succesorală, de natura acestor bunuri ( în speţă bunuri comod partajabil în natură), de renunţările in favorem făcute de unele părţi în cauză, de evitarea pe cât posibil a plăţii sultelor, de faptul că înainte de a se cere împărţeala reclamanta a folosit casa şi terenul aferent acesteia supuse partajării şi că reclamanta a efectuat lucrări de construcţii cu acordul coproprietarilor .

Mai mult, potrivit art 741 C. civ, la formarea şi componenţa loturilor trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeaşi cantitate de mobile şi imobile , de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură şi valoare, evitându-se pe cât cu putinţă îmbucăţirea imobilelor şi diviziunea exploataţiunilor. Prin această dispoziţie legală s-a urmărit a se asigura deplină egalitate între moştenitori, respectiv între copărtaşi, în sensul ca prin împărţeală fiecare dintre ei să primească în natură partea de bunuri la care este îndreptăţit.

Ca urmare, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor prin omologarea raportului de expertiză construcţii şi centralizator întocmit de expert RN în varianta a II- a modificată de către instanţă (în sensul că loturile nr 3 şi 4 ce ar fi revenit pârâtelor OM şi DE îi vor reveni pârâtei IV), atribuind părţilor loturile după cum urmează:

Lotul nr 1 i se va atribui reclamantei CE şi se compune din :

– casă de locuit în valoare de 3220 lei

– teren aferent 600 mp în valoare de 5064 lei.

Total atribuit 8284 lei

Are dreptul la 3211 lei

– Dă sultă total 5073 lei astfel : lotului 2- 2041 lei, lotului 3- 1516 lei, lotului 4- 1516 lei

– Din pasiv succesoral suportă 169,25 lei

Lotul nr 2 i se va atribui pârâtei IV şi se compune din:

– teren extravilan 0,39 ha în T 25, P 155 în valoare de 1170 lei

Are dreptul la 3211 lei

– Primeşte sultă de la lotul nr 1 suma de 2041 lei

– Din pasiv succesoral suportă suma de 223,25 lei

Lotul nr 3 i se va atribui pârâtei IV şi se compune din:

– teren extravilan 0,565 ha în T49, P260 în valoare de 1695 lei

Are dreptul la 3211 lei

– Primeşte sultă de la lotul nr 1 suma de 1516 lei

– Din pasiv succesoral suportă 223,25 lei

Lotul nr 4 i se va atribui pârâtei IV şi se compune din:

– teren extravilan 0,565 ha în T 49, P 260 în valoare de 1695 lei

Are dreptul la 3211 lei

– Primeşte sultă de la lotul nr 1 suma de 1516 lei

– Din pasiv succesoral suportă 223,25 lei.

Astfel cum reiese din cele ce preced, camera de locuit rezultată din lucrările şi reparaţiile efectuate la locuinţa rămasă de la părinţii părţilor de către reclamanta, amplasată în continuarea casei, este în temeiul art 480 C. civ, art 488 şi 492 C. civ bunul său propriu care nu a fost supus lotizării, dar care dat fiind şi poziţiei procesuale a părţilor urmează a fi atribuită reclamantei; ca urmare, manopera astfel cum a fost reţinută de către instanţă rămâne în cheltuiala reclamantei şi nu va fi suportată de pârâte.

Potrivit art 673 ind 10 alin 4 C.p.civ, la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa ţinând seama de împrejurările cauzei , pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul la care este obligat să le plătească. În acest context, dată fiind atitudinea procesuală a părţilor, cum reclamanta prin varianta propusă de acesta spre omologare ar fi plătit sulte mai mari decât cele reţinute prin varianta a II-a omologată, pentru evitarea unor litigii ulterioare între părţi , urmează în temeiul textului legal invocat să stabilească ca termen de plată , de către reclamanta a sultelor de mai sus, de 3 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a prezentei hotărâri.

Instanţa, în temeiul art 276 C.p.civ, raportat la culpa procesuală a părţilor, a înscrisurilor doveditoare depuse de către acestea la dosar, urmează să compenseze în parte cheltuielile de judecată şi să oblige pârâta IV la plata către reclamanta a sumei de 991 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( constituite din taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorarii avocat şi experţi judiciari ) .

În temeiul art 77 ind 1 Cod fiscal, după rămânerea sa definitivă şi irevocabilă, prezenta hotărâre se va comunica organului fiscal competent.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro