404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

CIVIL.REZOLUŢIUNE CONTRACT DE VÂNZARE CUMPĂRARE CU CLAUZĂ DE ÎNTREŢINERE

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. … reclamanta B E a solicitat in contradictoriu cu parata M M, desfiintarea contractului de vanzare cumparare cu clauza de ingrijire, intretinere si uzufruct viager, autentificat sub nr. …, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a actiunii, reclamanta a invederat in esentă ca prin actul susmentionat a vandut paratei imobilele proprietatea sa amplasate in satul Vernesti, evaluate la suma de 60 milioane lei, din care trebuia sa primeasca 40 milioane lei, iar restul de 20 milioane lei urma sa se convertească in obligatia cumparatoarei de a-i asigura intretinere, ingrijire cu cele necesare traiului pe tot restul vietii si la deces sa-i faca inmormântarea conform datinilor locului.

A mai aratat reclamanta ca parata îi este nepoată si nu şi-a respectat obligatiile luate prin contract, nu i-a dat cei 40 milioane lei, este plecata de mai multi ani in Italia, de unde mai vine rar, fara a trece pe la aceasta si fără a –i da vreodata ceva , vanzatoarea fiind bolnava si nevoita de multe ori sa apeleze la salvare ca sa primeasca ajutor, a fost nevoita sa se opereze la unul din ochi, iar suma de bani necesara a imprumutat-o de la alte persoane ce nu aveau vreo obligatie fata de aceasta.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 5, art. 82 al.1 , art. 1026 C.c.

Reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar, prin scutirea sa de plata taxei judiciare de timbru, cerere ce a fost admisa prin incheierea din Sedinta Camerei de Consiliu din 14.02.2011, pentru motivere aratate in incheierea cea fost intocmita la data respectiva.

In ceea ce o priveste pe parata, aceasta in termen legal a formulat intâmpinare si cerere reconventionala, prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei sa îi restituie pretul incasat de 40 milioane lei ROL, motivat de faptul ca actul in litigiu este un contract de vanzare cumparare si nu unul de intretinere , având in vedere ca obligatia principala, respectiv scopul urmarit de reclamanta vanzatoare a fost incasarea pretului de 40 milioane lei din totalul de 60 milioane lei, prestatia in bani raportata la valoarea bunului reprezentând mai mult de jumatate , ceea ce determina natura juridica a contractului , respectiv aceea de contract de vanzare cumparare, suma de 40 milioane lei s-a platit in mod real, incasarea a fost invoiala partilor asa cum rezulta din declaratiile autentice cuprinse in contract numai in schimbul respectivei plati reclamanta a fost de acord cu trans ferul dreptului de proprietate iar efectul desfiintarii retroactive a contractului va fi repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului.

A mai aratat parata reclamanta ca in anul 2005 reclamanta a mai desfiintat un contract de intretinere pe care l-a incheiat cu o verisoara a sa si a convins-o ca in schimbul sumei de 40 milioane lei pe care i-a remis-o sa-i transmita dreptul de proprietate asupra imobilului din 2005 pana in 2009, mama si tatal sau, mandatati de aceasta, cu acordul reclamantei, in sensul intretinerii acesteia , i-au asigurat o hrana zilnica, imbracaminte coresapunzatoare, alimente, lemne si medicamente, reclamanta manca zilnic cu fiul si nora ei iar acestia ii asigurau tot ce cerea si avea nevoie, traind impreuna si doar un gard îi despartea.

Din 2009 reclamanta a refuzat intretinerea devenind irascibila si dificila ,îi imputa ca nu contruieste vila in care si-a dorit sa locuiasca atat cât mai traieste , de câte ori a venit in tara si-a vizitat bunica, s-a purtat respectuos, i-a adus cadourile pe care le-a crezut ca îi sunt necesare unei batrâne de 80 ani, i-a pus la dispozitie bani pentru operatia la ochi , dar i-a refuzat de la sfarsitul anului 2009 a refuzat sa primeasca intretinerea, ceea ce nu- i este imputabil paratei si a arata ca este de acord sa-i presteze in continuare intretinerea daca aceasta îi permite, fie sub forma intretinerii zilnice, fie sub forma acordarii unei sume de bani lunar.

Parata a sustinut ca scenele si cuvintele calomnioase pe care i le adreseaza nu pot fi reproduse, reclamanta se lasda influentata de persoane interesate in desfiintarea acestui contract, nu a facut dovada punerii in intarziere.

Cererea reconventionala nu a fost motivata in drept.

Reclamanta parata a depus la filele 23-24 dosar raspuns la intampinare si intâmpinare la cererea reconventionala prin care a solicitat respingerea cererii reconventionale, intrucat parata nu i-a achitat nicio suma de bani,pretul de 40 milioane lei ce s-a trecut in contract a fost motivatia notarei ca fara trecerea unei sume de bani nu sepoate intocmi un contract de vanzaree cumparare si nici nu se poate percepe un onorariu, toate sumele trecute fiind formale, nu s-a mentionat in contract ca suma de 40 milioane s-ar fi achitat in fata notarului, parata prin intampinarea formulata nu a recunoscut ca actul a carei desfiintare a solicitat-o este un contract de vanzare cumparare cu clauze bine precizate si anume ingrijire intretinere pana la moartea sa si respectare a tuturor datinilor locului in cazul decesului sau iar pentru nerespectarea tocmai a acestor obligatii a solicitat rezilierea contractului.

Obligatia principala nu-i era in a i se plati cei 40 milioane lei, ci insasi intretinerea si ingrijirea sa , pentru ca daca ar fio dorit intr-adevar sa vanda , a avut cumparatori pentru imobilul si terenul aferent acestuia ce i-a oferit 500 milioane lei, lasand-o sa locuiasca in continuare in casa pana la deces, insa nu a fost de acord si s-a gandit ca mai bine îi da nepoatei sale, cu conditia sa o ingrijeasca si sa aiba grija de aceasta, insa parata , dupa ce s-a perfectat contractul a plecat in Italia , unde se afla si in prezent. Banii trimisi din Italia tatalui paratei au fost cheltuiti pentru intretinerea fiului acestuia pe care l-a lasat in tara, la parintii ei, nedandu- i niciodata bani reclamantei sa-si cumpere imbracaminte,,lemne de foc, alimente, pe care singura si le-a procurat prin imprumuturi la CAR a Pensionarilor Buzau, nu i-a impus paratei sa construiasca o vila, nepoata nu i-a adus macar o cana cu apa si si-a cumparat in municipiul Buzau un apartament sau o garsoniera, operatia la ochi a platit-o cu bani imprumutati tocmai pentru ca nici parata si nici parintii ei nu au vrut sa o ajute.

Auzind de la unii vecini ca s-a plans ca nepoata a venit din Italia in tara si nicimacar nu a vizitat-o sa-i dea buna ziua si ca va cere anularea contractului , si-au amintit de aceasta si i-au promis ca-i vor da bani.In cinci ani nu a vazut-o pe nepoata sa decât de doua ori , singurele sume ce au fost platite de parata sunt cele de la autentificarea contractului in litigiu,in suma totala de 3853000 lei ROL.

In cauza, instanta a administrat , la solicitarea partilor, proba cu interogatoriul luat reclamantei ( filele 36-37 dosar) proba testimoniala ( depozitiile martorilor N I, S R L, B E , B P, fiind consemnate la filele 38-41 dosar) si proba cu inscrisuri, in cadrul careia au fost atasate , in copie : Bi reclamanta, contract de vanzare cumparare cu clauza de ingrijire , intretinere si uzufruct viager autentificat sub nr. … de BNP Lefter Sinica, bilet de iesire din spital emis la 05.2010 de Spitalul Judetean Buzau, adeverinta de venit nr. … emisa de AFP Merei, cupoane pensie reclamanta pe lunile 11/10 si 01/11, adresa nr. … emisa de CAR Pensionari Buzau,.

Partile au depus la dosar note de concluzii scrise.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:

Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de îngrijire, întreţinere şi uzufruct viager autentificat sub nr … de BNP Lefter Sinica reclamanta a transmis pârâtei nuda proprietate asupra imobilelor situate în sat Verneşti, com Verneşti, jud Buzău, tarlaua .., parcelele .., cu nr cadastral provizoriu constând în totalitatea lor în corpul de clădire C1- locuinţă construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, în suprafaţă construită totală de 43,93 mp, compusă din două camere, hol şi bucătărie, corpul de clădire C2- locuinţă construită din paiantă în suprafaţă construită de 41,24 mp compusă din 2 camere, hol şi verandă, corpul de clădire C3. anexă gospodărească în suprafaţă construită totală de 15,54 mp împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 430 mp, iar suprafaţă măsurată de 501 mp din care 328 mp categoria de folosinţă curţi construcţii şi suprafaţa de 173 mp categoria de folosinţă arabil, având ca vecinătăţi : la N- B N pe L-10,46 m, la E- M P pe L- 39,09 M, la S- drum judeţean pe L- 14,98 m, la V- I I pe L- 35,03 m.

Părţile au stabilit ca preţ al imobilelor suma de 60000000 lei Rol din care reclamanta a primit suma de 40000000 lei ROL iar restul de 20000000 lei ROL a fost convertit în obligaţia pârâtei de a-i asigura reclamantei întreţinere şi îngrijire pe tot restul vieţii acesteia ce să constea în hrană, îmbrăcăminte, iluminat, încălzit, medic, medicamente, la nevoie spitalizare şi la deces dă-i facă înmormântarea şi cele necesare respectivului eveniment conform datinilor locului, reclamanta şi-a rezervat clauza de uzufruct viager asupra imobilelor în discuţie.

În ceea ce priveşte obligaţia asumată de către pârâta, trebuie făcute câteva precizări:

Pentru rezolvarea naturii juridice a contractului, trebuie să se stabilească obligaţia principală, scopul principal urmărit de către părţi la încheierea contractului.

Referitor la obligaţia de întreţinere mai sus arătată, dat fiind că aceasta a fost stabilită pentru toată durata vieţii reclamantei, se impune concluzia caracterului său aleatoriu.

Astfel, întrucât proporţia între preţul în bani şi cel în natură nu poate fi calculată, valoarea întreţinerii fiind aleatorie, în lipsă de alte criterii, urmează ca prestaţia în bani să fie raportată la valoarea bunului şi nu la preţul înscris în contractul în litigiu.

Dacă obligaţia principală a dobânditorului este prestarea întreţinerii, contractul va fi de întreţinere, chiar dacă în contract s-a stipulat preţul imobilului înstrăinat, această împrejurare fiind irelevantă şi nu poate modifica natura juridică a contractului.

Toate considerentele mai sus expuse impun aşadar instanţei ca în prealabil să procedeze la interpretarea contractului în litigiu, pentru stabilirea naturii juridice a acestuia.

Or, sub acest aspect, trebuie precizat că în Codul civil nu sunt prevăzute reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de vânzare cumpărare , astfel încât se vor aplica regulile generale de interpretare a contractelor ( art 966-985 C.civ)

Pe cale de consecinţă, întrucât în sistemul de interpretare instituit de Codul civil prin normele mai sus arătate se pune accentul pe elementele subiective, instanţa va ţine seama de voinţa internă a părţilor, acordându-i prioritate atunci când se află în conflict termenii obiectivi, în care a fost exprimată; altfel spus, întrucât termenii folosiţi de părţi- inclusiv în cazul contractelor autentice- nu reflectă întotdeauna în mod corect adevăratele raporturi dintre ele, instanţa nu este legată de calificarea dată contractului de către părţi.

Examinând în acest context convenţia în discuţie instanţa va lua în considerare pe de o parte faptul că, dată fiind constituirea uzufructului – ca dezmembrământ al proprietăţii – în modalitatea sa indirectă , ceea ce s-a transferat de la reclamantă la pârâtă a fost nuda proprietate, şi nu „ dreptul de proprietate”, iar pe de altă parte împrejurarea că pârâta este nepoata reclamantei şi cuantumul preţului convenit faţă de valoarea bunurilor ce formează obiectul contractului .

Aşadar, convenţia analizată urmează a fi recalificată din punct de vedere juridic ca fiind un contract de întreţinere.

Pe cale de consecinţă, având în vedere şi dispoziţiile art 84 Cpc, precum şi faptul că obiectul litigiului de faţă îl constituie în mod evident „desfiinţarea” contractului încheiat de părţi, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei de întreţinere asumate , instanţa se va considera investită în cauză cu o cerere de rezoluţiune a contractului de întreţinere.

O ultimă precizare se impune a mai fi făcută în legătură cu recalificarea din oficiu efectuată de către instanţă; astfel, din moment ce aceasta a vizat nu doar simpla recalificare a cererii de chemare în judecată ca act de procedură – care să intre deci sub incidenţa art 84 Cpc – ci, în primul rând chiar contractul încheiat de părţi, de care depindea aşadar dezlegarea în fond a litigiului, instanţa a considerat că această măsură – de drept substanţial, iar nu de ordin procesual -, nu poate fi pusă în discuţia părţilor, întrucât ar echivala cu o antepronunţare.

În raport cu această recalificare din oficiu a contractului încheiat de părţi, instanţa va avea în vedere principiile care guvernează materia efectelor obligaţiilor.

Astfel, va ţine cont de faptul că rezoluţiunea, ca sancţiune civilă, este o formă specifică de manifestare a executării silite prin echivalent, adică este o formă specifică de răspundere contractuală. Pentru a se putea opera desfiinţarea contractului prin rezoluţiune, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiţii : să existe o neexecutare parţială ( dar substanţială) sau totală a obligaţiei debitorului, neexecutarea să se datoreze culpei debitorului, debitorul să fi fost pus în întârziere.

Cu privire la primele două condiţii, este de observat că, întrucât obligaţia de întreţinere asumată de pârâta este o obligaţie de rezultat, în condiţiile în care reclamanta pretinde că acest rezultat nu a fost atins ( şi a făcut dovada existenţei obligaţiei respective), va opera o prezumţie de faptă ilicită în sarcina debitoarei care va atrage după sine, automat, o a doua prezumţie, de vinovăţie a acesteia, altfel spus, în materia obligaţiilor de rezultat sarcina probei se împarte între creditor şi debitor, primul trebuind să dovedească existenţa obligaţiei respective ( adică existenţa actului sau faptului juridic generator al acestei obligaţii), după care debitoarea trebuie să dovedească la rândul său executarea acestei obligaţii.

În ceea ce priveşte ultima condiţie – a punerii în întârziere a debitorului- dată fiind natura specifică a obligaţiei de întreţinere, respectiv caracterul alimentar al prestaţiei, termenele stipulate pentru executare au caracter esenţial, astfel încât debitorul este de drept în întârziere ( conform art 1079 pct 3 Cpc) şi nu i se poate acorda termen de graţie pentru plată.

Analizând în acest context cererea principală dedusă judecăţii, instanţa constată că pârâta nu a făcut dovada executării la zi a obligaţiei de întreţinere în litigiu

Din coroborarea depoziţiilor tuturor martorilor audiaţi în cauză cu atitudinea procesuală a părţilor rezultă că pârâta din 2005 a plecat la muncă în străinătate mandatându-şi părinţii să îi presteze întreţinerea reclamantei cu banii trimişi de aceasta din Italia.

Instanţa va avea în vedere pe de o parte că nu a fost făcută în mod indubitabil dovada convenţiei părţilor privind conversia în bani a obligaţiei de întreţinere asumate prin contractul în litigiu , a cuantumului acesteia.

Pe de altă parte, până în anul 2009 părinţii pârâtei i-au asigurat reclamantei necesarul de mâncare, lemne şi medicamente însă după data respectivă întrucât între aceştia au intervenit mai multe neînţelegeri , ajutorul acordat a fost sistat.

Din nici o probă administrată în cauză nu a rezultat că ulterior anului 2009 pârâta ar fi îndeplinit, în vreo modalitate, faţă de reclamanta obligaţia de întreţinere asumată de aceasta prin contract; per a contrario, dacă într-adevăr ar fi avut loc o înţelegere între părţi cu privire la conversia în bani a obligaţiei de întreţinere acceptată de reclamanta , ar fi trebuit ca suma de bani lunară convenită, debitoarea obligaţiei să o trimită direct bunicii sale şi nu prin părinţii acesteia.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere forţa probatorie pe care dis part 1204 şi urm C.civ o stabileşte pentru mărturisire, instanţa apreciază că temeinicia primului capăt al cererii principale deduse judecăţii de către reclamanta este indubitabil, urmând a fi admis.

Din moment ce transmiterea dreptului de la creditor la debitor se produce unu ictu , nu succesiv, iar în caz de neexecutare contractul se desfiinţează şi bunul ( sau altă prestaţie) se redobândeşte cu efect retroactiv ( ex tunc) urmează ca imobilele ce au format obiectul contractului în litigiu să reintre în patrimoniul reclamantei.

În acest context va fi analizată cererea reconvenţională ţinând cont şi de principiul restituţio în integrum.

În cuprinsul convenţiei părţilor s-a stipulat expres că suma de 40000000 lei ROL a fost primită de reclamanta pârâtă mai înainte de data autentificării, recunoscând acest lucru prin însăşi semnarea actului.

Contractul părţilor , care îndeplineşte condiţiile art 1171 C. civ , se bucură de prezumţia de validitate pe care reclamanta pârâtă din probele administrate în cauză nu a răsturnat-o.

Pe cale de consecinţă instanţa urmează să admită capătul principal din cererea reconvenţională şi să oblige reclamanta pârâtă să restituie pârâtei reclamante suma de 40000000 lei ROL.

În temeiul art 276 C.p.civ, referitor la capătul de cerere accesoriu din acţiunea principală şi cererea reconvenţională, instanţa urmează să compenseze în totalitate cheltuielile de judecată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro