Formele participaţiei penale

1) Autoratul

Este autor persoana care săvârşeşte, în mod nemijlocit, fapta prevăzută de legea penală. Autorul poate să acţioneze atât cu vinovăţie, cât şi fără vinovăţie. Dacă acţionează cu vinovăţie şi această vină îmbracă forma intenţiei, avem o participaţie propriu-zisă. Dacă autorul acţionează din culpă sau fără vinovăţie avem o partici-paţie improprie.

2) Coautoratul

Există coautorat atunci când două sau mai multe persoane participă cu acte de executare la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni. Legătura subiectivă în cazul coautora-tului poate să se stabilească atât anterior începutului actului de executare, cât şi pe parcursul desfăşurării actului de executare.

Ex: Coautorii se pot hotărî dinainte să meargă să jefuiască o bancă, dar se pot hotărî şi în timpul consumării faptei.

Sub aspectul laturii subiective, în cazul coautoratului e suficient ca toţi coautorii să participe cu acte de executare, dar nu este necesar ca acţiunea fiecăruia privită în mod izolat să producă rezultate prevăzute de norma de incriminare.

În cazul infracţiunii complexe în care există două acţiuni sau inacţiuni este posibil ca unul dintre coautori să săvârşească o acţiune iar al doilea pe cealaltă.

Nu este absolut necesar ca fiecare coautor să lezeze ambele obiecte juridice, fiind posibil ca un coautor să comită acţiuni prin care se aduce atingere obiectului secundar iar celălalt, o acţiune care vizează obiectul principal. E posibil ca acţiunea fiecărui autor privită izolat să nu producă rezultatul, producerea acestuia fiind determinată de efectul conjugat a acţiunii coautorilor.

Va exista coautorat şi în situaţia în care rezultatul a fost cauzat în mod nemijlocit de acţiunea unuia dintre autori, în măsura în care toţi au participat cu acte de executare.

Există acţiuni care nu pot fi săvârşite în coautorat.

Ex: Infracţiunile caracterizate de o pluritate constituită – Toţi cei care participă la asemenea acte sunt autori.

Alături de aceste fapte există acţiuni nesusceptibile de coautorat.

Ex: Infracţiunile cu autor unic (care se comit în persoană proprie)

– Prostituţia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, mărturia mincinoasă etc.

Coautoratul nu e posibil la infracţiunile din culpă. În cazul acestor infracţiuni nu poate exista legătura subiectivă dintre participanţi. Coautoratul nu este posibil la acţiunile omisive, atunci când prin inacţiune fiecare încalcă o obligaţie personală.

Ex: Nedenunţarea

Coautoratul este posibil la acţiunile comisive prin omisiune.

Ex: Părinţii care nu-şi hrănesc copiii

Unii autori susţin că nu poate exista coautorat la viol.

3) Instigarea

Constă în determinarea cu intenţie a unei persoane să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.

După numărul de persoane care instigă:

a) Instigare cu un singur instigator

b) Coinstigatori

Instigarea poate fi:

–          explicită

–          implicită

–          perfectă

–          imperfectă

În raport de condiţiile generale de participare şi sub aspectul legăturii subiective stabilite între participanţi:

– Priveşte momentul până la care se poate realiza legătura subiectivă.

– În cazul instigării legătura subiectivă nu se poate realiza decât înainte de luarea hotărâri de către autor. Legătura subiectivă este anterioară executării, dar nu după momentul luării hotărârii.

– În ceea ce priveşte posibilitatea existenţei instigării, ea este posibilă la toate infracţiunile, cu excepţia celor caracterizate de pluritatea constituită.

În raport de rezultatul care îl produce acţiunea instigatoare, instigarea poate fi:

– perfectă (urmată de executare)

– imperfectă (neurmată de executare)

Suntem în prezenţa instigării urmate de executare atunci când autorul a luat hotărârea şi a săvârşit fapta la care a fost instigat.

Avem o instigare neurmată de executare atunci când autorul nu a trecut la executarea acţiunii cerute de instigator. Acestei situaţii îi este asimilată din punct de vedere sancţionator şi ipoteza în care autorul trece la executare, dar se desistă, comiţând o tentativă nepedepsită.

Doar instigarea urmată de executare este un act de participaţie. Instigarea neurmată de executare constituie o infracţiune de sine stătătoare ce cunoaşte limite de pedeapsă specifice.

În cazul instigării neurmate de executare instigatorul săvârşeşte o infracţiune de sine stătătoare. Această acţiune se pedepseşte cu o pedeapsă cuprinsă între minimul general al pedepsei şi minimul special prevăzut de lege la acţiunea la care s-a insitigat.

Ex: Dacă instigă la o faptă prevăzută cu o pedeapsă de la 5 – 10 ani, pedeapsa insitigatorului va fi cuprinsă între 15 zile (minimul general) şi 5 ani (minimul special al pedepsei).

În măsura în care legea prevede detenţiunea pe viaţă la infracţiunea la care s-a instigat, pedeapsa aplicabilă este între 2-10 ani (art. 29 (1), cod penal).

Insitigarea neurmată de executare nu se pedepseşte în situaţia în care pentru fapta la care s-a insitigat legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la 2 ani sau pedeapsă cu amendă (art. 29 (2), cod penal).

Totuşi, instigarea neurmată de executare se va sancţiona cu pedeapsa prevăzută pentru fapta efectiv comisă, dacă până în momentul desistării autorul a săvârşit o altă infracţiune.

Ex: Instigatorul îl determină pe autor o faptă prevăzută de legea penală ce se pedepseşte cu o pedeapsă de la 3 luni la un an.

Dacă autorul comite o tentativă şi se desistă, dar comite o infracţiune pedepsită cu închisoarea de la o lună la 3 luni, autorul este pedepsit pentru aceasta, iar instigatorul va fi pedepsit şi el după aceeaşi pedeapsă.

Ex: Autorul comite o tentativă de furt urmată de desistare, însă comite şi violare de domiciliu. Insitigatorul va fi pedepsit cu pedeapsa prevăzută pentru violarea de domiciliu.

4) Complicitatea

Complicele – Persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea acţiunii.

Este complice şi cel care înainte sau în timpul săvârşirii acţiunii promite că va tăinui sau favoriza, chiar dacă ulterior nu îşi respectă promisiunea.

În raport de modalităţile de realizare, complicitatea poate fi:

a) Materială

b) Intelectuală

a) Complicitatea materială

Se realizează prin procurarea de către complice a mijloacelor de săvârşire a infracţiunilor, prin înlăturarea unor piedici pe care le-ar putea întâmpina autorul ori prin ajutarea acestuia în orice mod.

Este complice persoana care procură arma, persoana care îl ajută pe infractor să escaladeze un gard pentru a intra în incinta de unde va sustrage bunuri, casierul care lasă deschisă casa de bani etc.

Actul complicelui poate fi în sine un act fără relevanţă penală.

Ex: Împrumutarea unui vehicul cu care autorul va săvârşi infracţiunea

Actul complicelui poate constitui prin el însuşi o faptă prevăzută de legea penală.

Ex: Transmiterea unor documente cu caracter secret

Pentru a fi în prezenţa complicităţii materiale este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie puse efectiv la dispoziţia autorului. În plus, este necesar ca aceste mijloace să fie folosite de autor la săvârşirea infracţiunii.

b) Complicitatea intelectuală

Se realizează prin întărirea rezoluţiei infracţionale a autorului fie prin încurajări, fie prin asistarea în timpul săvârşirii faptei, fie prin promisiunea anterioară sau concomitentă de tăinuire sau de favorizare.

Este un act de instigare înainte ca acesta să fi luat hotărârea şi este un act de complicitate atunci când intervine după ce hotărârea a fost luată.

Sub aspectul efectelor, actul de insitigare este cel care îl determină pe autor să ia hotărârea, în timp ce complicitatea intelectuală îi întăreşte hotărârea deja luată.

Spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseşte decât în măsura în care autorul a trecut la executare. Nu există o faptă de complicitate neurmată de executare.

Delimitarea complicităţii intelectuale de complicitatea negativă

Complicitatea negativă – Se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă.

Suntem în prezenţa complicităţii negative atunci când o persoană asistă la o infracţiune (furt), dar nu face nimic pentru a o împiedica.

În dreptul românesc, complicitatea negativă nu se pedepseşte. Prin excepţie, uneori, complictatea negativă este sancţionată ca infracţiune de sine stătătoare.

Ex: Infracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni (art. 262, cod penal), omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263, cod penal).

În măsura în care nu există legătura subiectivă avem complicitate negativă. Dacă există o legătură subiectivă, suntem în prezenţa unei complicităţi intelectuale.

Pedepsirea participaţiei

În caz de participaţie tuturor participanţilor li se aplică aceleaşi limite legale de pedeapsă.

Între formele de participaţie există o ierarhizare sub aspectul periculozităţii. În ordine descrescătoare a gradului de pericol formele de participaţie pot fi ierarhizate începând cu autoratul şi coautoratul, continuând cu instigarea şi terminând cu complicitatea.

Importanţa ierarhizării

Formele de participaţie au caracter absorbant, ceea ce înseamnă că forma mai puţin gravă se absoarbe în forma mai gravă de participaţie. Ierarhizarea formelor de participaţie nu se impune în mod obligatoriu în ceea ce priveşte pedeapsa concret aplicată. Astfel, deşi autoratul este o formă mai gravă decât instigarea, e posibil ca, în caz concret, instigatorul să primească o pedeapsă mai severă decât autorul.

În acest caz se are în vedere scopul urmărit de instigator, experienţa de viaţă a instigatului şi a instigatorului.

Sub aspectul limitei legale de pedeapsă, toţi autorii răspund la fel. Această regulă este susceptibilă de anumite excepţii. Aceste excepţii sunt determinate de circumstanţe reale şi personale şi de modul lor de comunicare între participanţi.

Aceste circumstanţe sunt împrejurările care privesc fapta sau persoana făptuitorului şi care influenţează răspunderea penală în sensul agravării sau atenuării ei.

Circumstanţele reale sunt împrejurări care privesc fapta şi care, potrivit art. 28, cod penal se răsfrâng asupra tutror participanţilor în măsura în care le-au cunoscut sau le-au prevăzut. Constituie circumstanţe reale săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, săvârşirea pe timpul nopţii, într-un loc public.

Circumstanţele personale sunt împrejurări care ţin de persoana unui participant. Circumstanţele personale pot fi clasificate în:

a) Circumstanţe subiective

Sunt cele care privesc starea sau poziţia psihică a autorului (participantului) faţă de urmarea faptei săvârşite. Ele nu se răsfrâng niciodată asupra altor participanţi.

b) Circumstanţe de individualizare

Se referă la anumite calităţi ale unui participant. Sunt susceptibile să se răsfrân-gă şi asupra altor participanţi, în măsura în care le-au cunoscut şi le-au prevăzut.

Ex: calitatea de gestionar

Etichete: coautor, complice, instigare, participatie, penal

Exceptiile de procedura etimilogie si evolutie

Etimologie şi evoluţie

Conceptul de excepţie evocã în limbajul obişnuit, orice abatere de la o regulã generalã şi provine din substantivul latin „exceptio”, care înseamnã „a lua din”, „a împuţina”, „a anihila”. Cu aceastã din urmã semnificaţie, termenul de excepţie a fost folosit şi în dreptul roman, spre a defini mijlocul prin care pârâtul urmãrea sã evite condamnarea sa, ori numai sã obţinã o întârziere a judecãţii.

În limbajul juridic, excepţia a început sã fie folositã în dreptul roman din epoca clasicã, în procedura numitã „formularã”[1], dar cu un înţeles şi un rol diferit faţã de excepţia din dreptul modern. Excepţiile reprezentau, alãturi de prescripţii, prescriptiones, o parte secundarã, accesorie a formulei. Ele erau înscrise în formulã, dacã pãrţile cereau aceasta. În formula pretorului, excepţia era inseratã între intentio[2] şi condemnatio[3], celelalte pãrţi fiind demonstratio[4] şi adiudecatio[5].

La romani, excepţiile erau întrebuinţate când dreptul civil, dreptul vechi, venea în contradicţie cu echitatea, cu dreptul nou de origine pretorianã. Se urmãrea paralizarea aplicãrii regulii de drept civil care forma fundamentul pretenţiei exprimate în „intentio”.

Prin excepţie, pârâtul nu nega dreptul reclamantului, dar invoca un fapt, ridica obiecţii care sã paralizeze pretenţia reclamantului. Apãrarea era o negare directã a pretenţiei şi nu era trecutã în formulã deoarece „judecãtorul trebuie sã se ocupe de ea prin singurul fapt cã trebuie sã vadã dacã pretenţia reclamantului este întemeiatã”[6]. Excepţia, dimpotrivã, era o apãrare indirectã pe care judecãtorul trebuia sã o ia în considerare numai dacã pârâtul ceruse inserarea în formulã. Rezultã, aşadar, cã excepţia a apãrut ca un mijloc de apãrare la care putea sã apeleze pârâtul, nu şi reclamantul.

Excepţia modernã se deosebeşte de cea din procedura formularã a dreptului roman, pentru cã în prezent nu mai existã deosebirea care exista între dreptul civil şi dreptul pretorian. În ambele situaţii, excepţia îndeplineşte o funcţie identicã: aceea de a opri sau de a amâna condamnarea, dar fãrã a contrazice fondul dreptului.

În doctrina româneascã au fost date definiţii care surprind trãsãturile esenţiale ale noţiunii, încã de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Codul nostru de procedurã civilã a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865, în timpul guvernãrii lui Mihail Kogãlniceanu, fiind una din reformele de bazã iniţiate şi puse în practicã de distinsul om de stat. Principatele Unite ale Moldovei şi Ţãrii Româneşti erau un stat tânar care avea nevoie de instituţii puternice în fiecare domeniu de activitate, inculsiv în cel al dreptului. Codul Civil adoptat în 1864 avea nevoie de un Cod de procedurã civilã care sã îl impunã definitiv în societatea româneascã.

Destul de devreme, doctrina a definit instituţia juridicã a excepţiunilor ca „mijloace prin care pârâtul face ca cercetarea procesului sã fie amânatã sau supusã la oarecare condiţiuni de formã. Când el invocã excepţiuni, prin aceasta chiar refuzã a accepta sã discute cu reclamantul, sau din cauza calitãţii sale (art. 106), sau pentru cã tribunalul […] nu e competent (art. 108), sau cã instanţa nu e angajatã în mod regulat (art. 111), sau cã legea îi dã dreptul de a amâna procesul pânã la un timp oarecare (art. 112-114). Toate aceste mijloace constituie excepţiuni […] . Excepţiunea propriu-zisã nu constituie o apãrare de fond. Tinde mai mult a critica forma, sau a amâna examinarea fondului.”[7]

În 1928 V. G. Cãdere era de pãrere cã „excepţiile de procedurã propriu-zise” sunt „mijloace invocate de pãrţi în scopul de a opri câtva timp în loc procedura pentru completarea unor formalitãţi… Într-un cuvânt, efectul excepţiilor de procedurã este de a provoca o oprire momentanã în mersul procesului, fãrã a angaja prin aceasta nici o dezbatere asupra fondului.”[8]

În 1983, Al. Bacaci reia teza autorului Gr. Porumb din 1966 şi defineşte noţiunea vizând doar partea formalã a procesului, pentru motivul cã „efectele imediate ale excepţiilor nu trebuie reflectate în definiţie, cãci, datã fiind varietatea excepţiilor, ele nu pot fi relevate decât prin analiza fiecãrei excepţii în parte”.[9] În opinia acestui autor excepţiile de procedurã reprezintã clasa cu sfera de aplicare cea mai largã. În interiorul ei sunt douã subclase şi anume: subclasa excepţiilor de procedurã propriu-zise şi subclasa excepţiilor de fond. Aceastã ordonare a noţiunilor reiese din  înţelegerea excepţiilor de procedurã ca reprezentând „acele mijloace procesuale prin care pãrţile, procurorul când participã la proces, şi uneori, instanţa din oficiu, fãrã a pune în discuţie fondul dreptului dedus judecãţii, cerând refacerea actelor de procedurã neregulat întocmite, declinarea competenţei, anularea cererii ca lipsindu-i elementele esenţiale, respingerea acţiunii ca fiind prescrisã etc. – într-un cuvânt, speculând încãlcãri ale normelor procesuale – asigurã respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind desfãşurarea procesului civil.”[10]

În acelaşi an, alţi autori, S. Zilberstein şi V. M. Ciobanu, au criticat definiţia datã de Al. Bacaci arãtând, în esenţã, cã noţiunea de excepţie de procedurã nu o include pe cea de excepţie de fond, dispoziţiile art. 137 alin. 1 C. proc. civ. fiind clare în acest sens[11]. Aceiaşi autori aduc şi alte critici. Astfel, faţã de intenţia de a da o definiţie generalã, precizarea cã prin excepţiile de procedurã, vazute ca noţiune de gen, se semnaleazã încãlcarea normelor procesuale, nu este riguros exactã, pentru cã prin excepţiile de fond, incluse şi ele în noţiunea de „excepţii de procedurã”, se invocã încãlcãri ale normelor de drept material Putem da exemplul excepţiei autoritãţii de lucru judecat, prin care se invocã nesocotirea dispoziţiilor art. 1201 Cod civil[12], ori al excepţiei prescripţiei, prin care se invocã încãlcarea prevederilor Decretului nr. 167/1958.

Este criticat de asemenea, faptul cã se pune semnul egalitãţii între cererile de anulare, declinare de competenţã ori respingere a acţiunii – cereri pe care instanţa este obligatã a le soluţiona prin hotãrâri – şi semnalarea unor încãlcãri ale normelor procesuale. În egalã mãsurã constituie o criticã faptul cã excepţiile de procedurã sunt considerate ca fiind singurul mijloc procesual prin care se urmãreşte respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind desfãşurarea procesului civil.”[13] Rezultã, în opinia autorilor S. Zilberstein şi V.M. Ciobanu cã aceastã finalitate nu este un element specific, care sã caracterizeze aceastã instituţie şi sã o diferenţieze de altele. Aceasta nu este diferenţa specificã pe care o definiţie trebuie sã o cuprindã.

La începutul anilor ’90 , G. Boroi şi I. Dealeanu, prin definiţiile pe care le dau excepţiilor de procedurã, fac dovada impunerii opiniei profesorilor S. Zilberstein şi V. M. Ciobanu exprimatã încã din 1983. Se admine, deci, cã excepţiile procesuale reprezintã noţiunea gen, clasa cu sfera de cuprindere cea mai largã. Excepţiile de procedurã şi excepţiile de fond sunt subclasele, noţiunile specie. Criteriul avut în vedere este acela al obiectului.

Excepţiile procesuale „sunt incidente ce apar în cursul procesului civil, urmând a fi soluţionate de cãtre instanţã, de regulã, înainte de abordarea fondului litigiului. Excepţia procesualã ar fi forma prin care se obiectiveazã incidentul.”[14] „Excepţiile de procedurã sunt doar acele mijloace prin care, în cadrul procesului civil, partea interesatã, procurorul sau instanţa din oficiu invocã în condiţiile prescrise de lege şi fãrã a pune în discuţie fondul pretenţiei dedusã judecãţii, neregularitãţi procedurale […] urmãrind întârzierea sau împiedicarea judecãţii în fond.”[15]

În 1997, prin editarea celui de al II-lea volum al Tratatului teoretic şi practic de procedurã civilã, profesorul V. M. Ciobanu fixeazã definitiv opinia exprimatã încã din 1983, ca rãspuns la teza lui Al Bacaci, ca fiind opinia ce trebuie reţinutã în definirea excepţiilor procesuale[16].

Ca specie a genului, excepţiile de procedurã pot fi definite ca acele excepţii procesuale prin care, în condiţiile legii, partea interesatã, procurorul sau instanţa din oficiu, invocã în cadrul procesului civil şi fãrã a pune în discuţie fondul dreptului neregularitãţii procedurale privitoare la compunerea şi constituirea instanţei, competenţa acesteia şi la procedura de judecatã urmãrind dupã caz, declinarea competenţei, amânarea judecãţii, refacerea unor acte, anularea, respingerea şi perimarea cererii, în alţi termeni întârzierea sau împiedicarea judecãţii.

---

[1] A se vedea V. Hanga, Drept privat roman, Ed. Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1978, p. 127: „Denumirea de „formularã” vine de la „formula” care era un foarte scurt program scris al procesului, întocmit dupã declaraţiile pãrţilor, de cãtre magistrat, prin care acesta sesiza pe judecãtor, fixându-i termenii juridici ai litigiului ce se cerea a fi judecat” ;

[2] Intentio era partea principalã a formulei prin care reclamantul îşi arãta pretenţia ;

[3] Condemnatio era ordinul prin care magistratul îl dã judecãtorului sã condamne sau sã achite pe pârât ;

[4] Demonstratio cuprindea cauza juridicã a pretenţiilor reclamantului ;

[5] Adiudecatio era acea parte a formulei prin care magistratul dãdea judecãtorului puterea de a transfera un drept de proprietate ;

[6] A se vedea C. Şt. Tomulescu, Drept privat roman, Bucureşti, 1973,  p. 82 ;

[7] A se vedea I. G. Sãndulescu-Nãvoneanu, Explicaţiunea teoreticã şi practicã a Codicelui de procedurã civilã, Tipografia Curţii (Lucrãtorii asociaţi), Bucureşti, 1875, p. 149-150 ;

[8] A se vedea  V. G. Cãdere, Tratat de procedurã civilã, Ed. Cultura Naţionalã, Bucureşti, 1928, p. 322 ;

[9] A se vedea  Al. Bacaci, Excepţiile de procedurã în procesul civil, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 40 ;

[10] Idem;

[11] Art. 137 alin. 1 C. proc. civ. : „instanţa se va pronunţa mai înâi asupra excepţiilor de procedurã precum şi a celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.” ;

[12] Art. 1201 Cod Civil: „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecatã are acelaşi obiect, este întemeiatã pe aceeaşi cauzã şi este între aceleaşi pãrţi, fãcutã de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.” ;

[13] A se vedea S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Precizãri privind instituţia excepţiilor în dreptul procesual civil, S. C. J., nr. 1/1983, p. 45-46 ;

[14] A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedurã civilã, vol. II, Ed. Europa Nova, Bucureşti, 1995, p. 172 ;

[15] A se vedea G. Boroi, Drept procesual civil. Notã de curs, vol. I, Ed. Romfil, 1993, p. 131 ;

[16] A se vedea V. M. Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedurã civilã, vol. II, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997, p. 116 ;

Act constitutiv socieatea comerciala cu raspundere limitata (S.R.L.)

ACT CONSTITUTIV

Societatea Comercială

Societate cu Răspundere Limitată

Subsemnaţii:

1. în calitate de asociat

si,

2. în calitate de asociat

am convenit să încheiem prezentul Act constitutiv, pentru constituirea societăţii cu răspundere

limitată______________ (denumită în continuare Societatea), în conformitate cu dispoziţiile Legii

societăţilor comerciale nr.31/1990 cu modificările şi completările ulterioare, ale tuturor prevederilor legale în vigoare aplicabile societăţilor comerciale, precum şi ale prevederilor prezentului Act constitutiv.

CAPITOLUL I – FORMA, DENUMIREA, SEDIUL, DURATA, OBIECTUL DE ACTIVITATE

1. FORMA JURIDICĂ A SOCIETĂŢII

1.1. Societatea este persoană juridică română constituită în forma societăţii cu răspundere limitată.

1.2. In cazul în care Adunarea Generală va hotărî transformarea formei juridice a Societăţii, această transformare va determina în mod obligatoriu modificarea pct. 1.1 de mai sus, precum şi îndeplinirea formalităţilor de autorizare, publicitate, înmatriculare şi înregistrare, impuse de lege pentru înfiinţarea Societăţii.

2. DENUMIREA SOCIETĂŢII

2.1.  Denumirea Societăţii este „________________ ” S.R.L.

2.2.  In toate actele, publicaţiile, facturile şi orice alte documente emanând de la Societate, vor fi înscrise denumirea Societăţii care va fi urmată de iniţialele S.R.L., sediul, numărul de înregistrare în Registrul Comerţului, codul unic de înregistrare şi capitalului social.

3. SEDIUL SOCIETĂŢII

3.1.  Sediul Societăţii este în localitatea_______________________ , judeţul Suceava.

3.2.  Societatea îşi va putea schimba sediul şi va putea înfiinţa sucursale, filiale, puncte de lucru, birouri, reprezentanţe, agenţii oriunde în România sau în străinătate numai în urma hotărârii Adunării generale, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

4. DURATA SOCIETĂŢII

4.1. Durata de funcţionare a Societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerţului,

5. OBIECTUL DE ACTIVITATE

5.1. Conform nomenclatorului privind clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN –

OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE al Societăţii este: 7414 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

5.2. Societatea va putea desfăşura în subsidiar şi alte activităţi ce constituie OBIECTUL SECUNDAR DE ACTIVITATE;

0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a.

0112 Cultivarea legumelor, a specialităţilor horticole si a produselor de sera

0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi si mirodenii

0121 Creşterea bovinelor

0122 Creşterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, măgarilor, catarilor si asinilor

0123 Creşterea porcinelor

0124 Creşterea pasărilor

0125 Creşterea altor animale

0130 Activităţi in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creşterea animalelor)

0141 Activităţi de servicii anexe agriculturii;grădinăritpeisagistic (arhitectura peisagera)0142 Activităţi de servicii pentru creşterea animalelor, cu excepţia activităţilor veterinare

0150 Vânătoare, ocrotirea vânatului, inclusiv activităţi de servicii anexe

0201 Silvicultura si exploatare forestiera

0202 Servicii auxiliare silviculturii si exploatării forestiere

0501 Pescuitul

0502 Piscicultura

1010 Extracţia si prepararea cărbunelui superior

1020 Extracţia si prepararea cărbunelui inferior

1030 Extracţia si prepararea turbei

1110 Extracţia hidrocarburilor

1120 Servicii anexe extracţiei petrolului si gazelor naturale, exclusiv prospecţiunile

1200 Extracţia si prepararea minereurilor radioactive

1310 Extracţia si prepararea minereurilor feroase

1320 Extracţia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv minereurile radioactive)

1411 Extracţia pietrei pentru construcţii

1412 Extracţia pietrei calcaroase, ghipsului si a cretei

1413 Extracţia ardeziei

1421 Extracţia pietrişului si nisipului

1422 Extracţia argilei si caolinului

1430 Extracţia si prepararea minereurilor pentru industria chimicasi a îngrăşămintelor naturale

1440 Extracţia sării

1450 Alte activităţi extractive n.c.a.

1511 Producţia si conservarea cărnii

1512 Producţia si conservarea cărnii de pasare

1513 Prepararea produselor din carne (inclusiv din came de pasare)

1520 Prelucrarea si conservarea peştelui si a produselor din peste

1531  Prelucrarea si conservarea cartofilor

1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1541 Fabricarea uleiurilor si grăsimilor brute

1542 Fabricarea uleiurilor si a grăsimilor rafinate

1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare 1551 Fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor

21552 Fabricarea inghetatei

1561   Fabricarea produselor de morarit

1562   Fabricarea amidonului si a 1produselor din amidon

1571   Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma

1572   Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie

1581   Fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie

1582   Fabricarea biscuiţilor, pişcoturilor si altor produse similare

1583   Fabricarea zahărului

1584   Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei Si a produselor zaharoase

1585   Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse făinoase similare

1586   Prelucrarea ceaiului si cafelei

1587   Fabricarea condimentelor

1588   Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1589   Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

1591   Fabricarea băuturilor alcoolice distilate

1592   Fabricarea alcoolului etilic de fermentaţie

1593   Fabricarea vinurilor

1594   Fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe

1595   Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare

1596   Fabricarea berii

1597   Fabricarea maltului

1598   Producţia de ape minerale si băuturi răcoritoare nealcoolice

1600 Fabricarea produselor din tutun

1711   Pregătirea fibrelor si filarea in fire de bumbac si tip bumbac

1712   Pregătirea fibrelor si filarea in fire de lâna cardata si tip lâna cardata

1713   Pregătirea fibrelor si filarea in fire de lâna pieptănata si tip lâna pieptănata

1714   Pregătirea si filarea in fire a fibrelor tip in

1715   Prelucrarea si răsucirea mătăsii naturale si artificiale (inclusiv din scame) si a firelor sintetice

1716   Fabricarea atei de cusut

1717   Pregătirea fibrelor si filarea altor tipuri de fire

1721   Ţesături din bumbac si din fire tip bumbac

1722   Ţesături din lâna cardata si din fire tip lâna cardata

1723   Ţesături din lâna pieptănata si din fire tip lâna pieptănata

1724   Ţesături din mătase si din fire tip mătase

1725   Ţesături din alte textile

1730 Finisarea materialelor textile

1740 Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei si lenjeriei de corp)

1751 Fabricarea de covoare si mochete

1752 Fabricarea de frânghii, sfori si plase

1753 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu excepţia confecţiilor de îmbrăcăminte

1754 Fabricarea altor articole textile n.c.a.

1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau croşetare

1771 Fabricarea de ciorapi, şosete si ciorapi pantalon, tricotaţi sau croşetaţi

1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau croşetate 1810 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele

1821   Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru

1822   Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)

1823   Fabricarea de articole de lenjerie de corp

1824   Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.

1830 Prepararea si vopsirea blănurilor; fabricarea articolelor din blana

1910 Tabacirea si finisarea pieilor

1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de harnasament

1930 Fabricarea încălţămintei

2010 Tăierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului

2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aşchii de lemn, placi

fibrolemnoase etc.

2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru construcţii

2040 Fabricarea ambalajelor din lemn

2051    Fabricarea altor produse din lemn

2052    Fabricarea articolelor din pluta, paie si împletituri

2111    Fabricarea celulozei

2112    Fabricarea hârtiei si cartonului

2121    Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hârtie sau carton

2122    Fabricarea produselor de uz gospodăresc si sanitar, din hârtie sau carton

2123    Fabricarea articolelor de papetarie

2124    Fabricarea tapetului

2125    Fabricarea altor articole din hârtie si carton n.c.a.

2211   Editarea cărţilor

2212   Editarea ziarelor

2213   Editarea revistelor si periodicelor

2214   Editarea înregistrărilor sonore

2215   Alte activităţi de editare

2221    Tipărirea ziarelor

2222    Alte activităţi de tipărire n.c.a.

2223    Legatorie

2224    Servicii pregătitoare pentru pretiparire

2225    Alte lucrări de tipografie

2231    Reproducerea inregistrarilor audio

2232    Reproducerea inregistrarilor video

2233    Reproducerea inregistrarilor informatice 2310 Fabricarea produselor de cocserie

2320 Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 2330 Prelucrarea combustibililor nucleari

2411    Fabricarea gazelor industriale

2412    Fabricarea coloranţilor si a pigmentilor

2413    Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza

2414 Fabricarea altor produse chimice organice de baza

2415    Fabricarea îngrăşămintelor si produselor azotoase

2416    Fabricarea materialelor plastice in forme prraimare

2417    Fabricarea cauciucului sintetic in forme primare

2420 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice

2430 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor

2441    Fabricarea produselor farmaceutice de baza

2442    Fabricarea preparatelor farmaceutice

2451    Fabricarea săpunurilor, detergenţilor si a produselor de întreţinere

2452    Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta)

2461    Fabricarea explozivilor

2462    Fabricarea ciclurilor si gelatinelor

2463    Fabricarea uleiurilor esenţiale

2464    Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic

2465    Fabricarea suportilor destinaţi inregistrarilor

2466    Fabricarea altor produse chimice n.c.a.

2470 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale

2511    Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer

2512    Resaparea anvelopelor

2513    Fabricarea altor produse din cauciuc

2521    Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic

2522    Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic

2523    Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii

2524    Fabricarea altor produse din material plastic

2611    Fabricarea sticlei plate

2612    Prelucrarea si fasonarea sticlei plate

2613    Fabricarea articolelor din sticla

2614    Fabricarea fibrelor din sticla

2615    Fabricarea de sticlărie tehnica

2621    Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc si ornamental

2622    Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica

2623    Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din ceramica

2624    Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic

2625    Fabricarea altor produse ceramice

2626    Fabricarea produselor ceramice refractare 2630 Fabricarea plăcilor si dalelor din ceramica

2640 Fabricarea cărămizilor, ţiglelor si altor produse pentru construcţii, din argila arsa

2651    Fabricarea cimentului

2652    Fabricarea varului

2653    Fabricarea ipsosului

2661    Fabricarea elementelor din beton pentru construcţii

2662    Fabricarea elementelor din ipsos pentru construcţii

2663    Fabricarea betonului

2664    Fabricarea mortarului

2665    Fabricarea produselor din azbociment

2666    Fabricarea altor elemente din beton, ciment si ipsos 2670 Tăierea, fasonarea si finisarea pietrei

2681    Fabricarea de produse abrazive

2682    Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.

2710 Producţia de metale feroase sub forme primare si cea de feroaliaje

2721    Producţia de tuburi (ţevi) din fonta

2722    Producţia de tuburi (ţevi) din otel

2731    Tragere la rece

2732    Laminare la rece

2733    Producţia altor profile obţinute la rece

2734    Trefilare’

2741   Producţia metalelor preţioase

2742   Metalurgia aluminiului

2743   Producţia plumbului, zincului si cositorului

2744   Metalurgia cuprului

2745   Producţia altor metale neferoase

2746   Turnarea fontei

2747   Turnarea otelului

2748   Turnarea metalelor neferoase uşoare

2749   Turnarea altor metale neferoase

2811    Fabricarea de construcţii metalice si parti componente ale structurilor metalice

2812    Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal

2821   Producţia de rezervoare, cisterne si containere metalice

2822   Producţia de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala

2830 Producţia generatoarelor de aburi (cu excepţia cazanelor pentru încălzire centrala)

2840 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor

2851   Tratarea si acoperirea metalelor

2852   Operaţiuni de mecanica generala

2861    Fabricarea produselor de tăiat si de uz casnic

2862    Fabricarea uneltelor de mana

2863    Fabricarea articolelor de feronerie

2871   Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel

2872   Fabricarea ambalajelor din metale uşoare

2873   Fabricarea articolelor din fire metalice

2874   Fabricarea de şuruburi, buloane, lanţuri si arcuri

2875   Fabricarea altor articole din metal

2911    Fabricarea de motoare si turbine (cu excepţia motoarelor pentru avioane, autovehicule Si
motociclete.)

2912   Fabricarea de pompe si compresoare

2913   Fabricarea de articole de robinetarie

2914   Fabricarea lagărelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie

2921   Fabricarea cuptoarelor industriale si arzătoarelor

2922   Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat

2923   Fabricarea echipamentelor industriale de ventilaţie si frigorifice (cu excepţia celor pentru uz casnic)

2924   Fabricarea altor echipamente de utilizare generala

2931   Fabricarea tractoarelor

2932   Fabricarea altor maşini si utilaje agricole si forestiere

2941    Fabricarea masinilor-unelte portabile acţionate electric

2942    Fabricarea altor masini-unelte pentru prelucrarea metalului

2943    Fabricarea altor masini-unelte n.c.a.

2951    Fabricarea utilajelor pentru metalurgie

2952    Fabricarea utilajelor pentru extracţie si construcţii

2953    Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor si tutunului

2954    Fabricarea utilajelor pentru industria textila, a imbracamintei si a pielăriei

2955    Fabricarea utilajelor pentru industria hârtiei si cartonului

2956    Fabricarea altor maşini si utilaje specifice 2960 Fabricarea armamentului si muniţiei

2971    Fabricarea de maşini si aparate electrocasnice

2972    Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic

3001   Fabricarea maşinilor de birou

3002   Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice

3110 Producţia de motoare, generatoare si transformatoare electrice

3120 Producţia de aparate pentru distribuţia si comanda electricităţii

3130 Producţia de fire si cabluri electrice si optice

3140 Producţia de acumulatori, baterii si pile electrice

(_:3150 Producţia de lămpi electrice si echipamente de iluminat

3161    Producţia de componente electrice pentru motoare si vehicule n.c.a.

3162    Producţia altor componente electrice n.c.a.

3210 Producţia tuburilor electronice si a altor componente electronice

3220 Producţia de emiţătoare radio-televiziune, echipamente si aparate telefonice si telegrafice

3230 Producţia de receptoare de radio si televiziune; aparate de inregistrare si reproducere audio sau video

3310 Producţia de aparatura si instrumente medicale

3320 Producţia de aparatura si instrumente de măsura, verificare si control (cu excepţia echipamentelor de măsura, reglare si control pentru procesele industriale)

3330 Producţia de echipamente de măsura, reglare si control pentru procesele industriale 3340 Producţia de aparatura si instrumente optice si fotografice

3350 Producţia de ceasuri

3410 Producţia de autovehicule

3420 Producţia de caroserii, remorci si semiremorci

3430 Producţia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule

3511    Construcţii si reparaţii de nave

3512    Construcţii si reparaţii de ambarcaţiuni sportive si de agrement 3520 Construcţia si repararea materialului rulant

3530 Construcţii si reparaţii de aeronave si nave spaţiale

3541   Producţia de motociclete

3542   Producţia de biciclete

3543   Producţia de vehicule pentru invalizi

3550 Producţia altor mijloace de transport, n.c.a.

3611   Producţia de scaune

3612   Producţia mobilierului pentru birou si magazine

3613   Producţia mobilierului pentru bucătarii

3614   Producţia altor tipuri de mobilier

3615   Producţia de saltele si somiere

3621    Baterea monedelor

3622    Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre preţioase 3630 Fabricarea instrumentelor muzicale

3640 Fabricarea articolelor pentru sport 3650 Fabricarea jocurilor si jucăriilor

3661    Fabricarea bijuteriilor de fantezie

3662    Confecţionarea maturilor si periilor

3663    Fabricarea altor produse manufacturiere

3710 Recuperarea deşeurilor si resturilor metalice reciclabile

3720 Recuperarea deşeurilor si resturilor nemetalice reciclabile

4011    Producţia de energie electrica

4012    Transportul energiei electrice

4013    Distribuţia si comercializarea energiei electrice

4021    Producţia gazelor

4022    Distribuţia si comercializarea combustibililor gazosi, prin conducte

4030 Producţia si distribuţia energiei termice si a apei calde

4100 Captarea, tratarea si distribuţia apei

4511    Demolarea construcţiilor, terasamente si organizare de şantiere

4512    Lucrări de foraj si sondaj pentru construcţii 4521 Construcţii de clădiri si lucrări de geniu civil

4513    Lucrări de invelitori, şarpante si terase la construcţii

4514    Construcţii de autostrăzi, drumuri, aerodroame si baze sportive

4515    Construcţii hidrotehnice

4516    Alte lucrări speciale de construcţii

4531    Lucrări de instalaţii electrice

4532    Lucrări de izolaţii si protecţie anticoroziva

4533    Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare

4534    Alte lucrări de instalaţii

4541    Lucrări de ipsoserie

4542    Lucrări de tamplarie si dulgherie

4543    Lucrări de pardosire si placare a pereţilor

4544    Lucrări de vopsitorie, zugrăveli si montări de geamuri

4545    Alte lucrări de finisare

4550 închirierea utilajelor de construcţii si demolare, cu personalul de deservire aferent

5010 Comerţ cu autovehicule

5020 Întreţinerea si repararea autovehiculelor

5030 Comerţ cu piese si accesorii pentru autovehicule

5040 Comerţ cu motociclete, piese si accesorii aferente; intretinerea si repararea motocicletelor

5050 Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule

5111    Intermedieri in comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu
semifabricate

5112   Intermedieri in comerţul cu combustibili, minerale si produse chimice pentru industrie

5113   Intermedieri in comerţul cu material lemnos si materiale de construcţii

5114   Intermedieri in comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave si avioane

5115   Intermedieri in comerţul cu mobila, articole de menaj si de fierărie

5116   Intermedieri in comerţul cu textile, confecţii, încălţăminte si articole din piele

5117   Intermedieri in comerţul cu produse alimentare, băuturi si tutun

5118   Intermedieri in comerţul specializat in vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.

5119   Intermedieri in comerţul cu produse diverse

5121    Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor si furajelor

5122    Comerţ cu ridicata al florilor si al plantelor

5123    Comerţ cu Ridicata al animalelor vii

5124    Comerţ cu ridicata al pieilor brute si al pieilor prelucrate

5125    Comerţ cu ridicata al tutunului neprelucrat

5131    Comerţ cu ridicata al fructelor si legumelor

5132    Comerţ cu ridicata al cărnii si produselor din carne

5133    Comerţ cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grăsimilor comestibile

5134    Comerţ cu ridicata al băuturilor

5135    Comerţ cu ridicata al produselor din tutun

5136    Comerţ cu ridicata al zahărului, ciocolatei si produselor zaharoase

5137    Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente

5138    Comerţ cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peste, crustacee si moluşte

5139    Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi si tutun

5141     Comerţ cu ridicata al produselor textile

5142     Comerţ cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei

5143     Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodăresc, al aparatelor de radio Si televizoarelor

5144   Comerţ cu ridicata al produselor din ceramica, sticlărie, tapete si produse de întreţinere

5145   Comerţ cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie

5146   Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

5147   Comerţ cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a.

5151     Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate

5152     Comerţ cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

5153     Comerţ cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de construcţii

5154     Comerţ cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare si de încălzire

5155     Comerţ cu ridicata al produselor chimice

5156     Comerţ cu ridicata al altor produse intermediare

5157     Comerţ cu ridicata al deşeurilor si resturilor

5181    Comerţ cu ridicata al masinilor-unelte

5182    Comerţ cu ridicata al maşinilor pentru industria miniera si construcţii

5183    Comerţ cu ridicata al maşinilor pentru industria textila si al maşinilor de cusut si de tricotat

5184    Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului

5185    Comerţ cu ridicata al altor maşini si echipamente de birou

5186    Comerţ cu ridicata al altor componente si echipamente electronice

5187    Comerţ cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comerţ si transporturi

5188    Comerţ cu ridicata al maşinilor, accesoriilor si uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor 5190 Comerţ cu ridicata al altor produse

5211      Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun

5212      Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse nealimentare

5221   Comerţ cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete

5222   Comerţ cu amănuntul al cărnii si al produselor din carne

5223   Comerţ cu amănuntul al peştelui, crustaceelor si molusteior

5224   Comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie si produselor zaharoase

5225   Comerţ cu amănuntul al băuturilor

5226   Comerţ cu amănuntul al produselor din tutun

5227   Comerţ cu amănuntul in magazine specializate al produselor alimentare

5231    Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice

5232    Comerţ cu amănuntul al articolelor medicale si ortopedice

5233    Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice si de parfumerie

5241     Comerţ cu amănuntul al textilelor

5242     Comerţ cu amănuntul al imbracamintei

5243     Comerţ cu amănuntul al încălţămintei si articolelor din piele

5244     Comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor de Iluminat si al altor articole de uz casnic

5245     Comerţ cu amănuntul al articolelor si aparatelor electrocasnice, al aparatelor de radio si televizoarelor

5246    Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticla si a celor pentru vopsit

5247    Comerţ cu amănuntul al cărţilor, ziarelor si articolelor de papetarie

5248    Comerţ cu amănuntul, in magazine specializate, al altor produse n.c.a. 5250 Comerţ cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine

5261    Comerţ cu amănuntul prin corespondenta

5262    Comerţ cu amănuntul prin standuri si pieţe

5263    Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine 5271 Reparaţii de încălţăminte si ale altor articole din piele

5272    Reparaţii de articole electrice de uz gospodăresc

5273    Reparaţii de ceasuri si bijuterii

5274 Reparaţii de alte articole personale n.c.a. 5510 Hoteluri

5521   Tabere de tineret si refugii montane

5522   Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote

5523   Alte mijloace de cazare 5530 Restaurante

5540 Baruri

5551   Cantine

5552   Alte unităţi de preparare a hranei 6010 Transporturi pe calea ferata

6021   Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic

6022   Transporturi cu taxiuri

6023   Transporturi terestre de calatori, ocazionale

6024   Transporturi rutiere de mărfuri 6030 Transporturi prin conducte

6110 Transporturi maritime si de coasta

6120 Transporturi pe cai navigabile interioare 6210 Transporturi aeriene după grafic

6220 Transporturi aeriene ocazionale

6230 Transporturi spaţiale

6311   Manipulări

6312   Depozitari

6321   Alte activităţi anexe transporturilor terestre

6322   Alte activităţi anexe transporturilor pe apa

6323   Alte activităţi anexe transporturilor aeriene

6330 Activităţi ale agenţiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activităţi de asistenta turistica n.c.a.

6340 Activităţi ale altor agenţii de transport

6411   Activităţile poştei naţionale

6412   Alte activităţi de curier (altele decât cele de posta naţionala) 6420 Telecomunicaţii

6511   Activităţi ale băncii centrale (naţionale)

6512   Alte activităţi de intermedieri monetare

6521   Activităţi de creditare pe baza de contract (leasing financiar)

6522   Alte activităţi de creditare

6523   Alte tipuri de intermedieri financiare

6601   Activităţi de asigurări de viata

6602   Activităţi ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale)

6603   Alte activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viata)

6711   Administrarea pieţelor financiare

6712   Activităţi de intermediere a tranzacţiilor financiare si administrare a fondurilor (agenţi financiari)

6713   Activităţi auxiliare intermedierilor financiare (cu excepţia caselor de asigurări si de pensii)

6720 Activităţi auxiliare ale caselor de asigurări si de pensii

7011   Dezvoltare (promovare) imobiliara

7012   Cumpărarea si vânzarea de bunuri imobiliare proprii

7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate

7031   Agenţii imobiliare

7032   Administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract

7110 închirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica

7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru

7122    Inchirierea mijloacelor de transport pe apa

7123    Inchirierea mijloacelor de transport aerian

7131    Inchirierea maşinilor si echipamentelor agricole

7132    Inchirierea maşinilor si echipamentelor pentru construcţii, fara personal de deservire aferent

7133    Inchirierea maşinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a calculatoarelor

7134    Inchirierea altor maşini si echipamente n.c.a.

7140 Inchirierea bunurilor personale si gospodăreşti n.c.a

7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul (hardware)

7221    Editare de programe

7222    Consultanta si furnizare de alte produse software 7230 Prelucrarea informatica a datelor

7240 Activităţi legate de bazele de date

7250 Intreţinerea si repararea maşinilor de birou, de contabilizat si a calculatoarelor

7260 Alte activităţi legate de informatica

7310 Cercetare-dezvoltare in ştiinţe fizice si naturale

7320 Cercetare-dezvoltare in ştiinţe sociale si umaniste

7411   Activităţi juridice

7412   Activităţi de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul fiscal

7413   Activităţi de studiere a pieţei si de sondaj

7415 Activităţile de management ale holdingurilor

7420 Activităţi de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea

7430 Activităţi de testări si analize tehnice

7440 Publicitate

7450 Selecţia si plasarea forţei de munca

7460 Activităţi de investigaţie si protecţie a bunurilor si persoanelor

7470 Activităţi de intretinere si curăţare a clădirilor

7481    Activităţi fotografice

7482    Activităţi de ambalare

7485   Activităţi de secretariat si traducere

7486   Activităţi ale centrelor de intermediere telefonica

7487   Alte activităţi de servicii prestate in principal intreprinderilor

7511     Servicii de administraţie generala

7512     Reglementarea activităţilor organismelor care prestează servicii in domeniul ingrijirii sănătăţii, învăţământului, culturii si al altor activităţi sociale, excluzând protecţia sociala

7513     Controlul activităţilor economice

7514     Servicii de susţinere a administraţiilor publice

7521   Activităţi de afaceri externe

7522   Activităţi de apărare naţionala

7523   Activităţi de justiţie

7524   Activităţi de ordine publica

7525   Activităţi de protecţie civila

7530 Activităţi de protecţie sociala obligatorie 8010 Invăţământ primar

8021    Invăţământ secundar general

8022    Invăţământ secundar, tehnic sau profesional 8030 Învăţământul superior

8041   Scoli de conducere (pilotaj)

8042   Alte forme de învăţământ

8511 Activităţi de asistenta spitaliceasca si in sanatorii

8512   Activităţi de asistenta medicala ambulatorie

8513   Activităţi de asistenta stomatologica

8514   Alte activităţi referitoare la sănătatea umana 8520 Activităţi veterinare

8531   Activităţi de asistenta sociala, cu cazare

8532   Activităţi de asistenta sociala, fara cazare

9001   Colectarea si tratarea apelor uzate

9002   Colectarea si tratarea altor reziduuri

9003   Salubritate, depoluare si activităţi similare

9111   Activităţi ale organizaţiilor economice si patronale

9112   Activităţi ale organizaţiilor profesionale

9120 Activităţi ale sindicatelor salariaţilor

9131   Activităţi ale organizaţiilor religioase

9132   Activităţi ale organizaţiilor politice

9133   Alte activităţi asociative n.c.a.

9211    Producţia de filme cinematografice si video

9212    Distribuţia de filme cinematografice si video

9213    Proiecţia de filme cinematografice 9220 Activităţi de radio si televiziune

9231    Creaţie si interpretare artistica, dramatica si muzicala

9232    Activităţi de gestionare a sălilor de spectacol

9233    Bâlciuri si parcuri de distracţii

9234    Alte activităţi de spectacole n.c.a. 9240 Activităţi ale agenţiilor de presa

9251   Activităţi ale bibliotecilor si arhivelor

9252   Activităţi ale muzeelor, conservarea monumentelor si clădirilor istorice

9253   Activităţi ale grădinilor botanice si zoologice si ale rezervaţiilor naturale

9261    Activităţi ale bazelor sportive

9262    Alte activităţi sportive

9271   Jocuri de noroc si pariuri

9272   Alte activităţi recreative

9301    Spălarea, curăţarea Si vopsirea textilelor si blănurilor

9302    Coafura si alte activităţi de infrumusetare

9303    Activităţi de pompe funebre si similare

9304    Activităţi de intretinere corporala

9305    Alte activităţi de servicii personale n.c.a.

9500 Activităţi ale personalului angajat in gospodarii particulare

9600 Activităţi desfăşurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

9700 Activităţi ale gospodăriilor private, de servicii pentru scopuri proprii

9900 Activităţi ale organizaţiilor si organismelor extrateritoriale

5.3.   Aceste activităţi se vor realiza împreună sau separat, în oricare dintre domeniile arătate, Societatea urmând a desfăşura toate acele activităţi conexe necesare realizării obiectului de activitate propus, în conformitate cu reglementările legale existente.

5.4.   Asociaţii se obligă să obţină avizele şi autorizaţiile necesare desfăşurării obiectului de

activitate.

5.5.  Societatea îşi va putea realiza obiectul de activitate atât în România, cât şi în străinătate, precum şi în zone libere, în lei sau în valută, în orice condiţii, cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei în vigoare.

5.6.  Societatea va putea participa, în calitate de acţionar sau asociat, la alte societăţi comerciale, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

5.7.  Societatea va putea desfăşura orice altă activitate legată direct sau indirect de obiectul său, îşi va putea lărgi, modifica şi adapta obiectul de activitate, în condiţiile prevăzute de prezentul act constitutiv şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL II – CAPITALUL SOCIAL

6.  CAPITALUL SOCIAL

6.1.  Asociaţii au hotărât că Societatea să aibă un capital social în valoare de 200 RON.

6.2. Capitalul social este divizat în 20 părţi sociale egale şi indivizibile, fiecare având o valoare nominală de minimum 10 RON, subscrise şi integral vărsate de toţi asociaţii la data constituirii Societăţii.

6.3.  Capitalul social al Societăţii este asigurat de asociaţi prin aportul în numerar.

6.4.   Bunurile care vor fi eventual constituite ca aport social în natură la capitalul social, pe
parcursul desfăşurării activităţii Societăţii, vor deveni proprietatea acesteia şi nu vor putea fi înstrăinate
decât cu acordul, în unanimitate, al Adunării Generale a Asociaţilor.

în cazul retragerii sau al excluderii unuia dintre asociaţi, acesta din urmă are dreptul la restituirea contravalorii aportului la capitalul social, evaluat oficiai la data respectivă, după deducerea eventualelor creanţe ale societăţii din contravaloarea aportului mai sus menţionat.

6.5.   Asociaţii vor decide ulterior, în condiţiile legii şi ale prezentului act constitutiv, cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, după caz.

6.6.   Asociaţii se obligă să menţină o valoare netă minimă a capitalului, în conformitate cu prevederile legii aplicabile societăţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul circulaţiei bunurilor incluse în obiectul de activitate.

7.  APORTURILE ASOCIAŢILOR.

7.1.___________________ subscrie 14 părţi sociale, în valoare totală de 140 RON, reprezentând

70 % din capitalul social;

______________ subscrie 6 părţi sociale, în valoare totală de 60 RON, reprezentând 30 %

din capitalul social.

7.2.  Participarea asociaţilor la beneficii şi pierderi se determină în raport cu numărul şi valoarea
părţilor sociale deţinute, conform legii.

7.3.   Orice modificare ulterioară a ratei de schimb valutar (sau a leului) nu va afecta vărsămintele deja efectuate şi nu poate duce la modificarea procentelor participării asociaţilor la capitalul social al societăţii.

7.4.   Asociaţii iniţiali şi ulteriori sunt obligaţi să depună integral aportul subscris, la data şi în limitele subscripţiei, în conformitate cu cerinţele legii.

8.  PĂRŢILE SOCIALE

8.1.  Deţinerea de părţi sociale implică de drept recunoaşterea şi însuşirea prevederilor actului constitutiv al societăţii, cu toate modificările şi completările ulterioare.

8.2.  Părţile sociale sunt egale ca valoare şi indivizibile, conferind asociaţilor dreptul să-şi primească dividendele.

8.3.  Cesiunea parţială sau totală a părţilor sociale către terţi se face cu acordul unanim al asociaţilor şi cu respectarea dreptului de preempţiune, precum şi a condiţiilor de fond şi de formă, prevăzute de lege.

8.4.   în caz de deces al unui asociat, părţile sociale se transmit prin moştenire legală sau
testamentară, potrivit legii.

8.5.  Fiecare parte socială dă dreptul asociaţilor la un vot în adunările societăţii.

9. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

9.1.  Capitalul social poate fi majorat în baza hotărârii Adunării Generale, prin admiterea de noi asociaţi, prin includerea de rezerve sau profituri cuvenite asociaţilor, efectuarea de noi aporturi de capital în numerar şi/sau în natură, acestea din urmă fiind evaluate de către experţi sau prin alte modalităţi legale.

9.2.  Majorarea capitatului social se va realiza conform procedurii prevăzute de lege.

10. REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL

10.1.  Capitalul social poate fi redus în baza hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor, cu condiţia
de a nu depăşi limita minimă prevăzută de lege. într-un asemenea caz, se vor arăta motivele pentru care
se face reducerea şi procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei.

10.2.  Hotărârea de reducerea capitalului social devine operantă numai după expirarea termenelor
legale.

CAPITOLUL III – DREPTURILE ŞI OBLIGATELE ASOCIAŢILOR

11. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE DECURGÂND DIN PĂRŢILE SOCIALE

11.1. Societatea va ţine evidenţa părţilor sociale într-un registru ce se păstrează la sediul societăţii.

11.2. Administratorul va elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra părţilor sociale, dar cu menţiunea că acesta nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub sancţiunea nulităţii transmiterii.

11.3. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată conferă posesorului ei un drept proporţional egal, cu numărul părţilor sociale existente, drept de vot în Adunarea Generală, participarea la profit sau la pierdere, precum şi alte drepturi prevăzute în Actul constitutiv.

12.  DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE DECURGÂND DIN EXERCITAREA DREPTULUI

DE VOT

12.1. Hotărârile privind organizarea şi funcţionarea societăţii vor fi luate în Adunarea Generală, cu majoritate absolută a valorii părţilor sociale, inclusiv pentru hotărârile privind modificarea Actului constitutiv al societăţii.

13.  OBLIGAŢIA DE VÂRSÂMÂNT

13.1. Fiecare asociat este obligat să verse cota sa de participare la capitalul social, în stricta conformitate cu dispoziţiile legii şi ale prezentului Act constitutiv.

14.  RĂSPUNDEREA ASOCIAŢILOR

14.1. Asociaţii răspund numai în limitele părţilor sociale, obligaţiile Societăţii fiind garantate cu patrimoniul ei social.

14.2. Patrimoniul Societăţii nu poate fi grevat de datorii, obligaţiile Societăţii fiind garantate cu capitalul ei social

14.3.   Un creditor ai unui asociat poate formula pretenţii numai asupra părţii din beneficiul
Societăţii, care i se va repartiza acestuia de Adunarea Generală sau asupra cotei-părţi cuvenite la
excluderea sau retragerea acestuia ori ia lichidarea societăţii, conform prevederilor Actului constitutiv,

CAPITOLUL IV – CONDUCEREA Şl ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

15.  ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAŢILOR

15.1. Organul suprem de conducere a societăţii este Adunarea Generală a Asociaţilor, care va fi constituită şi va funcţiona în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentului Act constitutiv.

15.2.  Adunarea Generală a Asociaţilor se convoacă, la sediul social al Societăţii, cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar.

15.3.  Adunarea Asociaţilor are următoarele obligaţii:

a)  să aprobe bilanţul contabil şi să stabilească repartizarea beneficiului net;

b)  să desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor;

c)   să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii,
desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;

d) sa modifice Actul constitutiv,

precum şi alte obligaţii în conformitate cu normele legale în vigoare.

16. CONVOCAREA ADUNĂRII GENERALE

16.1. Obligaţia convocării Adunării Generale revine administratorului.

16.2. Un asociat sau asociaţii, ce reprezintă cel puţin 1/4 din capitalul social, vor putea cere convocarea Adunării Generale, arătând scopul acestei convocări.

16.3. Convocarea adunării se face prin scrisoare recomandată cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

17.  CONDIŢII DE VALIDITATE

17.1.  Adunările generale sunt valabil constituite dacă asociaţii prezenţi la prima convocare deţin
cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la o a doua convocare deţin 1/2 din capital.

17.2.   Deciziile Adunării Generate luate în condiţiile legii şi ale Actului constitutiv vor fi
obligatorii şi pentru asociaţii absenţi sau reprezentaţi, precum şi pentru cei care au votat împotriva
hotărârilor luate.

18.  ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

18.1.  Conducerea operativă a societăţii este asigurată de administratorul Societăţii care are – în
principal-următoarele atribuţii:

a) coordonează întreaga activitate a Societăţii;

b) asigură reprezentarea acesteia în raporturile cu terţii;

c) angajează patrimonial societatea în limitele prevăzute de lege şi de Actul constitutiv;

d) are drept de semnătură în bancă.

18.2.  De asemenea, administratorul Societăţii are şi următoarele atribuţii:

a)  întocmeşte proiectul programului de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul următor
şi le supun aprobării Adunării Generale a Asociaţilor;

b)  angajează şi concediază personalul pe baza contractelor individuale de muncă, stabileşte
drepturile şi obligaţiile acestuia;

c) aprobă operaţiunile de încasări şi de plaţi ale Societăţii;

d) aprobă încheierea contractelor în limita obiectului de activitate al Societăţii;

e)  întocmeşte raportul administratorului cu privire la activitatea Societăţii, situaţiile financiare şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent;

f)  calculează şi certifică realitatea dividendelor:

g) exercită controlul operativ al Societăţii, răspund pentru buna administrare şi pentru integritatea

patrimoniului societăţii;

h) rezolvă orice alte sarcini stabilite de Adunarea Generală, potrivit legii şi conform Actului constitutiv.

18.3.  Primul Administrator al Societăţii este:

________________ , cetăţean român, născut la data de 15.12.1975 în localitatea___________ ,

judeţul Suceava, cu domiciliu în localitatea_________ , judeţul Suceava, sex feminin, posesoarea cărţii

de identitate seria S.V. nr. 029234, eliberat de Poliţia municipiului Suceava, la data de 30.08.1999, cod

numeric personal ____________ , numit pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit dacă nu

intervine revocarea expresă din partea Adunării Generale a Asociaţilor;

18.4.  Administratorul Societăţii va avea putere deplină, actele făcute de acesta sunt considerate ca
încheiate în numele Societăţii.

Capitolul V- ACTIVITATEA ECONOMICĂ A SOCIETĂŢII

19. EXERCIŢIUL ECONOMICO-FINANCIAR

19.1.  Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

19.2.  Primul exerciţiu economico-financiar începe la data înmatriculării societăţii în Registrul Comerţului.

20. PERSONALUL SOCIETĂŢII

20.1.  Schema de organizare şi de personal se aprobă de Adunarea Generală a Asociaţilor.

20.2.  Angajarea personalului Societăţii se va face de către administrator pe baza contractelor individuale de muncă şi a altor acte juridice prevăzute de lege.

20.3.    Plata salariilor personalului Societăţii – inclusiv a indemnizaţiilor stabilite pentru –
administrator – precum şi a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislaţiei în vigoare.

20.4. Cuantumul indemnizaţiei administratorului se stabileşte de către Adunarea Generală, iar cel
al restului de personal, de către administratorul Societăţii.

21.  CONTURILE SOCIETĂŢII

21.1.  Conturile societăţii, atât în lei, cât şi cele în valută, se vor deschide la băncile autorizate din
România.

21.2.   Alimentarea conturilor se face din aporturi la capitalul social subscris, din încasările
societăţii, din împrumuturi, credite, precum şi din alte surse, potrivit legii.

22. EVIDENŢA CONTABILĂ

22.1.  Evidenţa contabilă a Societăţii, inclusiv bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi, se vor ţine în lei şi în limba română.

22.2.  Valuta convertibilă se va evidenţia distinct iar înregistrarea şi evidenţa acesteia în lei se va efectua la cursul de referinţă al BNR, la data efectuării operaţiunii.

22.3.  Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei, în înscrisuri care vor sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative.

22.4.  Evidenţa contabilă se organizează şi se conduce potrivit legii şi normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.

22.5.  Situaţia financiară anuală, contul de profit şi pierderi şi raportul de gestiune se vor întocmi în mod obligatoriu anual, precum şi în situaţia lichidării Societăţii. Acestea sunt supuse aprobării Adunării generale.

22.6. în bugetul de venituri şi cheltuieli se pot cuprinde cheltuieli de sponsorizare şi reprezentare în limita a 5% din cifra de afaceri a Societăţii,

16

23. CALCULAREA ŞI REPARTIZAREA PROFITULUI

23.1.  Profitul societăţii se stabileşte prin bilanţ aprobat de Adunarea Generală a Asociaţilor. Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual fondul de rezervă, care va fi de până Ia 5% din totalul profitului prevăzut în bilanţul anual, constituirea acestuia făcându-se până va atinge 20% din capitalul social.

23.2.  Adunarea Generală poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investiţii, reparaţii capitale şi alte fonduri prevăzute sau nu, de lege.

23.3.  Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat.

23.4.  După deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul reaşezat se stabileşte pe cote-părţi, sub forma dividendelor ce se plătesc fiecărui asociat proporţional cu aportul fiecăruia la capitalul social şi cu activitatea fiecăruia în cadrul Societăţii, în baza hotărârilor Adunării Generale luate în acest sens.

23.5.  în cazul în care Societatea înregistrează şi pierderi, asociaţii sunt obligaţi să analizeze
cauzele şi să ia măsurile ce se impun.

CAPITOLUL VI – CONTROLUL ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

24. CONTROLUL ASOCIAŢILOR

24.1.   Oricare dintre asociaţi are dreptul de a verifica situaţia financiară a Societăţii, de a cere şi de a primi date privind situaţia patrimoniului, a veniturilor şi a pierderilor şi orice alte date legate de activitatea Societăţii şi au acces la documentele acesteia.

24.2.   Pentru efectuarea unor operaţii de verificare şi certificare a bilanţurilor şi a altor operaţiuni financiar-contabile şi de trezorerie, asociaţii care deţin cel puţin 25% din capitalul social au dreptul de a cere folosirea serviciilor unei societăţi specializate sau ale unor experţi contabili autorizaţi.

25. COMISIA DE CENZORI

25.1. Gestionarea societăţii poate fi controlată de un cenzor care trebuie să depună o garanţie
egală cu 1/3 din garanţia stabilită pentru administratori, în eventualitatea în care aceasta există.

Garanţia rămâne în casa societăţii şi va fi restituită cenzorului doar dacă Adunarea Generală va hotărî aceasta în funcţie de activitatea desfăşurată pe parcursul exerciţiului.

25.2.  Cenzorul îşi va desfăşura activitatea la sediul social, dacă nu s-a stabilit un alt loc.

25.3.  Sesizarea cenzorului se poate face din oficiu sau de către administrator, precum şi de asociaţii care deţin cel puţin 25% din capitalul social.

26. ATRIBUŢIILE CENZORULUI ŞI RESPONSABILITATEA CENZORULUI 26.1. Cenzorul are următoarele atribuţii:

a)    pe perioada exerciţiului financiar supraveghează gestiunea Societăţii, are drept de control asupra evidenţei Societăţii, a modului în care sunt folosite mijloacele fixe, circulante şi fondurile băneşti, titlurile de valoare ale Societăţii, întocmind şi prezentând administratorului şi Adunării Generale rapoarte privind observaţiile făcute şi eventualele propuneri;

b)    la închiderea exerciţiului financiar, verifică dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sunt legal elaborate şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea sunt ţinute regulamentar şi dacă evaluarea patrimoniului a fost făcută conform normelor stabilite pentru elaborarea bilanţului, prezentând un raport în aceste sens în care specifică observaţiile făcute şi propunerile privind modificarea sau aprobarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi;

c)   poate cere convocarea Adunării Generale, în cazul în care aceasta nu este convocată de administrator sau când se ivesc situaţii ce necesită o rezolvare urgentă;

d)  controlează dacă dispoziţiile legale, ale Actului constitutiv şi ale Adunării Generale sunt respectate de către administrator sau de către lichidatori;

e)   îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Actul constitutiv sau de hotărârile Adunării Generale a Asociaţilor.

26.2. Cenzorul răspunde în faţa Societăţii conform legii, putând fi revocat sau suspendat de Adunarea Generală.

CAPITOLUL VII – MODIFICAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETĂŢII ŞI EXCLUDEREA ASOCIAŢILOR

27. MODIFICAREA FORMEI JURIDICE A SOCIETĂŢII

27.1. Adunarea Generală a Asociaţilor poate hotărî transformarea formei juridice a Societăţii.

27.2.  Modificarea formei juridice a societăţii devine opozabilă terţilor numai după îndeplinirea formalităţilor de autentificare, autorizare, publicitate, înmatriculare şi înregistrare, cerute de lege la înfiinţare.

28. EXCLUDEREA ASOCIAŢILOR

28.1. Poate fi exclus din societate:

a)  asociatul care a devenit iegalmente incapabil;

b) asociatul care nu-şi îndeplineşte obligaţiile potrivit prezentului Act constitutiv sau în cazul în care acţionează împotriva intereselor Societăţii;

c)  asociatul care nu-şi efectuează aportul la care s-a obligat;

d) asociatul administrator care comite fraude în dauna Societăţii sau se serveşte de semnătura asociaţilor sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.

28.2.  Excluderea se cere Instanţei Judecătoreşti de oricare asociat sau de Adunarea Generală după rămânerea sa definitivă, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial şi înregistrată în Registrul Comerţului, în condiţiile legii.

28.3. Asociatul exclus, pe de o parte, răspunde de pierderi, iar pe de altă parte, are dreptul şi la profit până în ziua excluderii sale, dar nu va ft îndreptăţit să solicite regularizarea lor financiară până ce acestea nu vor fi repartizate conform clauzelor prezentului Act constitutiv.

28.4.  Asociatul exclus are dreptul la restituirea contravalorii aportului său la capitalul social, evaluat oficial la data respectivă după deducerea eventualelor creanţe ale Societăţii din contravaloarea aportului mai sus menţionat.

CAPITOLUL VIII – DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII

29. DIZOLVAREA SOCIETĂŢII 29.1. Au ca efect dizolvarea Societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat să ceară deschiderea procedurii lichidării acesteia următoarele:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata Societăţii;

b)  imposibilitatea realizării obiectului de activitate al Societăţii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulităţii Societăţii;

d) hotărârea Adunării Generale;

e)  hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice;

f) falimentul Societăţii;

g)  în orice alte situaţii, prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor, luată cu unanimitate de
voturi, cu respectarea normelor legale In vigoare.

30. LICHIDAREA SOCIETĂŢII

30.1.  Lichidarea Societăţii se face de către unul sau mai mulţi lichidatori, numiţi de Adunarea Generală. Aceştia vor putea fi persoane fizice sau juridice.

30.2.  Din momentul intrării în funcţiune a lichidatorilor, mandatul administratorului încetează, lichidatorilor fiindu-le interzisă întreprinderea de noi operaţiuni în numele societăţii, cu excepţia celor în scop de lichidare.

30.3.  Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.

30.4.  Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul Adunării Generale.

30.5. Lichidatorii pot apărea în faţa instanţelor judecătoreşti şi pot încheia tranzacţii cu creditorii Societăţii.

30.6.   Lichidatorii pot înştiinţa pe creditori, printr-un anunţ public, despre lichidarea Societăţii, cerându-/e să-şi prezinte pretenţiile într-o anumită perioadă fixată. Creditorilor cunoscuţi societăţii li se va trimite înştiinţare nominală.

30.7.   Lichidatorii care efectuează noi operaţiuni, ce nu sunt necesare scopului lichidării, sunt răspunzători, personal şi solidar, de executarea acestora.

30.8.   Din sumele rezultate din lichidarea societăţii vor fi efectuate plăţile datorate creditorilor în condiţiile legii.

30.9. Lichidatorii vor întocmi bilanţul de lichidare şi vor face propuneri de repartizare între asociaţi a rezultatelor financiare ale lichidării, conform calculului şi repartizării beneficiilor şi pierderilor, bilanţ ce va fi aprobat de Adunarea Generală, ţinându-se cont de cotele de participare ale acestora la capitalul social precum şi de activitatea efectivă a fiecăruia la bunul mers al Societăţii.

30.10. Pe baza bilanţului de lichidare, lichidatorii vor întocmi acte, în forma impusă de lege, ce vor
urma cursul impus de lege. După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea Societăţii
din Registrul Comerţului.

30.11.   Toate documentele emise de societate în perioada lichidării vor conţine denumirea
Societăţii, urmată de cuvintele „societate în lichidare”.

CAPITOLUL IX – SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR

31. COMPETENŢA DE SOLUŢIONARE

31.1.  Toate litigiile intervenite în legătură cu interpretarea sau executarea prezentului Act
constitutiv vor fi soluţionate de către părţi pe cale amiabilă.

31.2. în cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părţile se vor adresa
instanţelor judecătoreşti competente.

CAPITOLUL X – CLAUZE FINALE

32.1.  Prevederile prezentului Aci constitutiv se completează cu orice alte dispoziţii legale

aplicabile societăţilor comerciale.

32.2.  Prezentul Act constitutiv intră în vigoare după înregistrarea lui în Registru! Comerţului.

32.3.  Prezentul Act constitutiv a fost redactat astăzi, 19.09.2006, într-un număr de 6 exemplare, din care 5 exemplare pentru părţi şi un exemplar pentru Oficiul Registrului Comerţului Suceava.

ASOCIATI

Legea penală mai favorabilă

În sensul textului Constituţiei, înţelegem prin lege penală mai favorabilă orice dispoziţie cu caracter penal intervenită după săvârşirea infracţiunii şi care conduce la crearea unei situaţii mai uşoare pentru făptuitor.

Legi care au caracter retroactiv

a) Legile de dezincriminare

Art. 12 (1), Cod Penal – Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte, încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

O faptă se consideră dezincrimnată atunci când ea nu-şi mai găseşte corespondent în legea nouă.

Simpa abrogare a textului care incrimina o faptă nu înseamnă că fapta a fost dezincriminată. Pentru a decide că ne aflăm în prezenţa unei dezincriminări trebuie să constatăm că fapta nu-şi mai găseşte corespondent în legea nouă.

Nu suntem în prezenţa unei dezincriminări atunci când se modifică condiţiile de tragere la răspundere, când se modifică modalitatea de săvârşire a unei infracţiuni, se modifică limitele de pedeapsă ori se modifică circumstanţele de agravare.

În toate aceste situaţii nu este incidentă prevederea din art. 12, ci cea din art. 13, cod penal.

b) Legile care prevăd măsuri de siguranţă sau măsuri educative

Potrivit art. 12 (2), cod penal – Legea care prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a legii noi.

Această dispoziţie este vădit neconstituţională, ea consacrând o ipoteză de retroactivitate a unor norme care nu sunt întotdeauna mai favorabile. Această opinie este întărită şi de faptul că atunci când, ulterior adoptării Constituţiei, au apărut situaţii de succesiuni de legi privind măsurile de siguranţă sau măsurile educative, nu s-au aplicat niciodată prevederile din art. 12 (2), ci instanţele au ales măsuri aplicabile pe baza legii mai favorabile, în baza art. 13.

Dispoziţia din art. 12 (2) nu mai poate fi aplicată. Legile la care se referă această dispoziţie nu mai au caracter retroactiv.

c) Legile de amnistie, decretele de graţiere

Au caracter retroactiv prin natura lor şi creează o situaţie mai uşoară pentru făptuitor.

d) Legile penale interpretative

Acestea sunt norme care vin să lămurească înţelesul unor termeni utilizaţi de lege penală. Aceste norme pot retroactiva pentru că ele fac corp comun cu legea pe care o interpretează. Atunci când norma penală interpretativă extinde sfera de aplicare a unei legi, ea nu poate fi aplicată retroactiv.

e) Legile referitoare la regimul de executare a pedepselor

Art. II din Legea 140/1996 (Legea privind modificarea şi completarea codului penal), care prevede că „dispoziţiile prezentei legi privitoare la liberarea condiţionată nu se aplică celor condamnaţi definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, cu excepţia celor care s-au sustras de la executare”, a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională prin decizia 214 din 16 iunie 1997. Astfel, aceste legi mai pot retroactiva numai în măsura în care crează o situaţie mai uşoară pentru făptuitor.

f) Legile în conţinutul cărora se prevedea că se aplică retroactiv

Asemenea legi nu mai pot fi adoptate astăzi, fiindcă ar fi neconstituţionale. În condiţiile art. 15 (2) din Constituţie, mai pot cunoaşte o aplicare retroactivă legea de dezincriminare, actele de amnistie şi graţiere, precum şi legile de executare, legile interpretative, legile referitoare la prescripţie. Aceste ultime trei categorii, numai în măsura în care creează o situaţie mai favorabilă pentru infractor.

3) Principiul aplicării legii penale mai favorabile

Prima ipoteză: art. 13, cod penal – În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii, până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Criterii:

a) Principalul criteriu pentru determinarea legii penale mai favorabile este criteriul legii principale.

Situaţia pedepselor intercalate

Legea 1 prevede între 1 şi 7 ani. Se alege această lege în cazul în care se urmăreşte legea mai favorabilă pentru minimum de pedeapsă.

Legea 2 prevede între 2 şi 5 ani. Se alege această lege în cazul în care se urmăreşte legea mai favorabilă pentru maximum de pedeapsă.

Legea 1 prevede între 1 şi 7 ani. Se alege această lege în cazul în care se urmăreşte legea mai favorabilă pentru închisoare.

Legea 2 prevede între 2 şi 10 ani sau amendă. Se alege această lege în cazul în care se urmăreşte legea mai favorabilă pentru amendă.

Înainte de a alege legea mai favorabilă este necesară cercetarea dosarului pentru a vedea ce fel de sancţiune se va aplica (spre minim sau spre maxim).

Între legea care prevede măsuri educative şi cea care prevede pedepse este mai favorabilă cea care prevede măsuri educative.

b) Criteriul condiţiilor generale de răspundere

c) Criteriul condiţiilor de răspundere

Art. 13 (2), cod penal – Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complimentare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică.

A doua ipoteză a aplicării legii penale mai favorabile: atunci când legea mai favorabilă apare după hotărârea definitivă de condamnare – art. 14, cod penal.

Dacă pedeapsa prevăzută de această lege pentru infracţiunea comisă de făptuitor este mai mică decât cea pe care el o execută, pedeapsa se va reduce, în mod obligatoriu, la maximum pedepsei prevăzut în legea nouă. Reducerea operează chiar dacă pedeapsa a fost executată. În raport faţă de oricare alte instituţii de drept penal, din momentul intervenirii noii legi se va ţine cont de pedeapsa redusă.

Persoana nu este îndreptăţită să ceară despăgubiri pentru perioada de timp pentru care a stat în plus în închisoare.

A treia ipoteză:

Art. 15, cod penal – Când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condam-nare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, iar sancţiunea aplicată este mai mică decât maximum special prevăzut de legea nouă, ţinându-se seama de infracţiunea săvâr-şită, de persoana condamnantului, de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei şi de timpul cât a executat din pedeapsă, se poate dispune fie menţinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporţional cu micşorarea maximului special prevăzut pentru infracţiunea săvârşită.

Se referă la ipoteza în care, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare intervine o lege penală mai favorabilă, însă pedeapsa din noua lege nu este mai mică decât pedeapsa concretă primită de făptuitor. În această ipoteză instanţa poate, la cererea condamnatului, să reducă pedeapsa.

Reducerea operează cel mult proporţional cu scăderea legislativă a pedepsei.

Ex:

Legea 1 prevede între 10 şi 20 ani. Inculpatul primeşte 12 ani.

Legea 2 prevede între 7 şi 15 ani. Reducerea se face după următorul procedeu: Se iau cele două maxime şi pedeapsa concretă şi se procedează la următoarea formulă:

20 (maximum iniţial)…………………………………15 (maximum ulterior)

12 (pedeapsa concretă obţinută iniţial)……………… X

X = 12×15 = 9 ani

20

Prin urmare, inculpatului i se poate reduce pedeapsa până la 9 ani.

Trăsături generale:

–          Reducerea pedepsei este facultativă.

–          Reducerea nu este determinată fix de lege, ci se determină doar limita până la care se poate să opereze.

–          Criteriul după care se determină măsura în care operează reducerea sunt gravitatea infracţiunii săvârşite, persoana acestuia, comportamentul său din timpul executării pedepsei.

–          În cazul în care pedeapsa a fost definitiv executată, reducerea operează cu o treime, în mod obligatoriu şi fără a ţine cont de proporţionalitatea scăderii pedepsei.

(Diferenţa între art. 14 şi art. 15)

Legea penală temporară

Art. 16, cod penal – Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp.

Legea penală temporară se caracterizează prin două elemente:

a) Apar în anumite situaţii excepţionale

b) Au cuprins în conţinutul lor fie explicit, fie implicit momentul ieşirii din vigoare.

Legea penală temporară are ca efect faptul că se aplică în mod obligatoriu, fără nici un fel de excepţie, tuturor infracţiunilor comise în perioada cât s-a aflat în vigoare. Această lege se va aplica făcând abstracţie de principiul legii mai favorabile, de cel al dezincriminării şi de cel al retroactivităţii legii penale.

Prescripţia operează.

Instituţia extrădării

Extrădarea este un act juridic bilateral prin care un stat, numit stat solicitat, acceptă să pună la dispoziţia altui stat, numit stat solicitant, o persoană aflată pe teritoriul său, în vederea judecării sau executării unei pedepse în statul solicitant.

Ca natură juridică, extrădarea este o formă de asistenţă juridică internaţională în materie penală.

Condiţii privind extrădarea

a) Condiţii referitoare la infracţiune

Legea care reglementează extrădarea este Legea 296/2001 (Monitorul oficial al României – Nr. 326/18.06.2001)

Extrădarea se acordă:

1)      În cazul dublei incriminări.

2)      Dacă nu e vorba de o infracţiune politică sau de o faptă conexă unei infracţiuni politice. Nu constituie infracţiune politică atentatul la viaţa unui şef de stat ori la viaţa unui membru al familiei acestuia.

3)      Extrădarea nu se acordă atunci când ea a fost cerută pentru o infracţiune de drept comun, chiar dacă există motive să se creadă că acesta este un pretext pentru sancţionarea unei persoane pe motiv de rasă, religie, naţionalitate sau opinii politice.

4)      Să nu fie o infracţiune militară care nu este şi infracţiune de drept comun.

5)      Potrivit ambelor legi, fapta pentru care se cere extrădarea să atragă o pedeapsă mai mare de 2 ani, atunci când se cere extrădarea în vederea judecării, respectiv mai mare de un an, atunci când se cere extrădarea în vederea executării unei pedepse.

Extrădarea poate fi refuzată atunci când infracţiunea a fost comisă în tot sau în parte pe teritoriul României. Pentru admiterea cererii de extrădare se va ţine cont de condiţiile de judecată, respectiv de condiţiile de reintegrare socială a infractorului.

În cazul în care infracţiunea pentru care se solicită extrădarea nu a fost comisă pe teritoriul statului solicitant, autorităţile române vor refuza extrădarea numai dacă legea penală română nu autorizează urmărirea sau judecarea unei asemenea fapte ori dacă există impedimente la extrădare.

Cererea de extrădare nu va fi admisă atunci când, potrivit legislaţiilor ambelor state, fapta se urmăreşte la plângere prealabilă iar partea vătămată se opune extrădării.

b) Condiţii cu privire la infractor

1)      Să nu fie cetăţean român.

2)      Persoana să nu fi primit drept de azil în România.

3)      Persoana să nu beneficieze de imunitate de jurisdicţie penală.

4)       Persoana să nu fi ajuns pe teritoriul României în urma citării ei în calitate de parte, martor, expert în faţa autorităţii judiciare române.

5)      Persoana să nu fie judecată în acelaşi timp de autorităţile române pentru fapta ce formează obiectul cererii de extrădare.

6)      Persoana să nu fi fost judecată definitiv în România pentru acea faptă.

7)      Extrădarea nu se acordă nici în situaţia în care judecata a avut loc într-un stat terţ.

8)      Persoana să nu fie exonerată de răspundere potrivit legii vreunuia dintre state pe temeiul prescripţiei, amnistiei sau graţierii.

În cazul în care statul solicitat refuză solicitarea, acesta are obligaţia de a proceda la judecarea, în conformitate cu legislaţia sa naţională, a faptei indicate în cererea de extrădare. Judecarea se face la cererea statului solicitant, atunci când este vorba de un cetăţean român sau de o persoană ce a cerut drept de azil, respectiv din oficiu, atunci când este vorba de un cetăţean străin.

Principiul specialităţii extrădării

Potrivit acestui principiu, persoana extrădată nu poate fi judecată pentru o altă infracţiune sau supusă la executarea unei alte pedepse decât cele indicate în cererea de extrădare.

Prin excepţie, statul solictant va putea proceda în acest mod, în două situaţii:

a) Atunci când statul român şi-a dat acordul în acest sens.

b) Atunci când persoana extrădată nu părăseşte teritoriul statului solicitant în termen de 45 de zile de la eliberarea sa definitivă ori dacă revine pe teritoriul acelui stat după ce anterior l-a părăsit.

Persoana extrădată de statul român nu poate fi reextrădată către un stat terţ decât cu consimţământul statului român. Acest consimţământ nu mai este necesar în ipoteza în care persoana extrădată nu părăseşte teritoriul statului solicitant în termenul de 45 de zile menţionat anterior.

Limitele acordării extrădării

a) Decurge din prevederile art. 2 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului. Acest articol protejează dreptul la viaţă al oricărei persoane.

Pe cale de consecinţă, extrădarea va fi refuzată ori de câte ori există date care fundamentează temerea că în statul solicitant viaţa persoanei extrădate este pusă în pericol. Acest pericol poate veni fie din partea autorităţilor, dar el poate rezulta şi din climatul existent în statul solicitant.

Acest articol nu interzice pedeapsa capitală, ceea ce nu înseamnă însă, că România va putea extrăda o persoană ce va putea fi expusă unei asemenea sancţiuni.

Se pune problema dacă extrădarea unei persoane ce suferă de o ma-ladie incurabilă, într-un stat în care nu există posibilitatea unui tratament în sensul ameliorării stării bolnavului aduce sau nu atingere prevederilor art. 2. Problema s-a pus în cazul persoanelor infestate cu virusul HIV.

b) Art. 1 din Protocolul adiţional nr. 6 la Conveţie, precum şi din prevederile Constituţiei României interzic pedeapsa capitală. Astfel, statul român nu va putea extrăda o persoană într-un stat în care aceasta ar urma să fie judecată pentru o faptă sancţionată cu pedeapsa capitală ori pentru executarea unei asemenea pedepse.

c) Prevederile art. 3 din Convenţie, care interzice tortura şi tratamentele inumane sau degradante. România va refuza extrădarea unei persoane, atunci când există date care fundamentează temerea că, o dată ajunsă în statul solicitant, persoana va fi supusă unui astfel de tratament.

d) Art. 6 al Convenţiei, care garantează dreptul la un proces echitabil. Această limitare este expres prevăzută de art. 18 din legea privind extrădarea, în conformitate cu care extrădarea nu va fi acordată atunci când persoana extrădată ar putea fi lipsită în cursul procesului de garanţii minimale privind dreptul la apărare ori atunci când ar urma să fie judecată de un tribunal creat special pentru ea.

e) Extrădarea va fi refuzată şi atunci când persoana a fost deja judecată în statul solicitant în lipsă, fără a i se fi asigurat o apărare corespunzătoare. În asemenea situaţii se poate acorda extrădarea atunci când statul solicitant oferă garanţii suficiente că procesul va fi rejudecat.

f) Art. 8 din Convenţie care garantează dreptul la respectarea vieţii private sau familiale. Spre deosebire de dreptul anterior prezentat, acesta din urmă are un caracter relativ, în sensul că este susceptibil de anumite limitări, în măsura în care aceste limitări sunt prevăzute de lege, urmărind un scop legitim şi sunt necesare într-o societate democratică pentru apărarea siguranţei şi ordinii publice, prevenirea infracţiunilor, apărarea sănătăţii sau moralei etc.

Extrădarea nu se identifică cu procedura de remitere a unui infractor la cererea unei instanţe penale internaţionale. Această remitere este reglementată fie de statutul instanţei penale, fie de o hotărâre a unei organizaţii internaţionale, prin care respectiva instanţă a fost creată. Există în acest moment două asemenea instanţe:

• Tribunalul penal internaţional de la Haga pentru fosta Iugoslavie
• Tribunalul penal internaţional de la Haga pentru Rwanda