Top

Calitatea procesuală activă într-o acţiune în revendicare precedată de o acţiune revocatorie între aceleaşi părţi. Acţiunea revocatorie nu are ca efect desfiinţarea actului, ci inopozabilitatea sa faţă de creditorul care a demarat acţiunea

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2734/29.03.2005 pe rolul Judecătoriei Suceava, reclamanta DE a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SM şi SED să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de teren de 1700 m.p. situată în Mun. Suceava, să-i plătească în solidar suma de 3000 lei, cu titlu de fructe industriale pe care nu le-a putut percepe timp de trei ani anterior promovării acţiunii de pe terenul în discuţie, suma de 3000 lei, cu titlu de echivalent valoric al materialelor rezultate din demolarea construcţiei care-i aparţinea, şi obligarea pârâţilor să cureţe terenul în litigiu de zgura şi celelalte obiecte depozitate abuziv pe teren sau să i se permită reclamantei să cureţe ea acest teren, dar pe cheltuiala pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 9935/28.12.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosar nr. 194/233/2005 (nr. vechi 11076/C/2005) a fost admisă în parte acţiunea, pârâţii fiind obligaţi să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de 1700 m.p. prevăzuţi în titlul de proprietate nr. 162/1993 ( de 1864 m.p. teren real măsurat) situată în Mun. Suceava, conform raportului de expertiză topometrică întocmit de ing. expert IR, să cureţe terenul de zgură şi celelalte obiecte ce se află pe acesta şi să-i plătească suma de 1833,01 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat şi motivat apel atât reclamanta DE cât şi pârâţii SED şi SM care au criticat sentinţa primei instanţe sub aspectele nelegalităţii şi netemeiniciei.

La termenul de judecată din data de 25.09.2008 Tribunalul, din oficiu, a pus în discuţia părţilor, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei DE, având în vedere copia extrasului de carte funciară eliberat de O.C.P.I. Suceava la data de 11.08.2008, contractul de vânzare-cumpărare nr.4724/15.09.2000 şi decizia civilă nr. 21/A/2004 a Tribunalului Bacău.

Prin decizia civilă nr.416/30.09.2008 a Tribunalul Galaţi s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă şi au fost admise apelurile declarate de pârâţii SM şi SED, iar în rejudecare s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active. Instanţa a luat act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Acţiunea civilă de revendicare imobiliară, pretenţii şi obligaţie de a face a fost întemeiată în fapt şi drept de reclamantă pe dreptul de proprietate izvorât din titlul de proprietate nr-162/12.07.1993 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Prefectura Jud. Suceava defunctului ei soţ şi pe calitatea ei de soţ supravieţuitor succesor acceptant al moştenirii, precum şi pe Hotărârea nr. 87/1997 eliberată Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 de pe lângă Consiliul Judeţean Suceava.

Totodată, cei doi pârâţi SM şi SED au fost chemaţi în judecată ca posesori-neproprietari ai imobilului în discuţie şi ca persoane care i-au stânjenit reclamantei DE exercitarea atributele drepturilor de proprietate, usus şi fructus, şi care i-au cauzat prejudicii fie prin deposedarea fără drept a unor bunuri mobile, fie prin degradarea bunului prin acoperirea lui cu balastru etc.

Pentru ca o acţiune în revendicare să poată fi primită reclamanta trebuie să îşi dovedească propriul său drept, acela că este proprietarul bunului revendicat, apoi instanţa urmând să analizeze aspectele privind posesia şi actele care perturbă exercitarea atributelor dreptului de proprietate.

Din copiile extraselor de carte funciară pentru informare eliberate de O.C.P.I. Suceava la dalele de 20.12.2006 şi 11.08.2008 rezultă că imobilul în suprafaţă de 1700 m.p. situat în Suceava, figurează în cartea funciară nr. 1478 ca fiind proprietatea numitei MP, proprietatea fiind transmisă în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. Sub nr. 4724/15.09.2000 de B.N.P.” PA”.

Din copia deciziei civile nr. 21/A/28.01.2004 a Tribunalului Bacău Secţia Civilă, rămasă irevocabilă, rezultă că proprietatea a fost strămutată prin vânzare-cumpărare numitei MP chiar de către reclamanta –apelantă DE, contractul fiind revocat la solicitarea apelantei-pârâte SED pentru achitarea unei datorii .

În această situaţie, Tribunalul a constatat că reclamanta-apelantă DE nu a dovedit existenţa în patrimoniul său a dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafaţă de 1700 m.p. situat în Suceava, cu nr. cadastral 2148, motiv pentru care nu are calitatea procesuală activă de a formula acţiunea în revendicare imobiliară şi a fructelor/contravalorii fructelor produse de imobil şi neculese de aceasta sau de a solicita obligarea pârâţilor de a aduce în starea iniţială imobilul proprietatea terţului MP.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta DE, criticând decizia Tribunalului sub următoarele aspecte:

– Reclamanta are calitate procesuală activă deoarece contractul de vânzare cumpărare a fost revocat irevocabil prin decizia 21/A/28.01.2004 a Tribunalului Bacău, astfel că la acest moment, fată de pârâţi are calitatea de moştenitoare a vânzătorului DC.

– Soluţia de respingere a acţiunii pe excepţie este în contradicţie cu respingere apelului declarat de ea ca nefondat.

Prin decizia civilă nr. 115/R/2009 a Curţii de Apel Galaţi instanţa a reţinut că recursul este nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:

Pentru a analiza dacă reclamanta are calitate procesuală activă în cauză e necesară o scurtă prezentare a situaţiei de fapt:

DC, soţul reclamantei, donează copiilor săi (DR, în prezent MP şi DI) în anul 1976, câte 1 din casa de locuit, situată în Municipiul Suceava. Terenul aferent acestor construcţii a trecut în proprietatea statului, conform Legii 58/1974.

Ulterior, soţii DI şi DV, prin mandatar DC vând cota lor indiviză de 1 pârâtei SED.

Prin decizia 552/1985 Consiliului Popular Suceava a fost trecută în proprietatea statului cealaltă cota de 1 din imobil ce aparţinea PM, specificându-se că terenul aferent de 125 m.p. este proprietatea statului.

Prin Hotărârea 87/14.05.1997 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea L112/1995 Suceava, se restituie în natură reclamantei (care este mama PM) cota de 1 din imobil. În acelaşi an se eliberează titluri pentru câte 125 mp. teren aferent construcţiilor, atât pentru pârâta SED, cât şi pentru MP. (titlul de proprietate 2212/1997 si Ordinul Prefectului 118/1997).

De remarcat, aşa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză topometrică efectuat la fond, că suprafeţele de 125 m.p. nu se suprapun cu suprafaţa de 1700 m.p. ce face obiectul prezentului dosar. Distinct de aceste suprafeţe aferente construcţiilor, autorului DC i s-a emis titlul de proprietate nr.162/1993 pentru suprafaţa de 1700m.p. situaţi în strada Popeia nr.8. Ulterior, în anul 1999, se eliberează şi pârâtei titlul de proprietate nr.2409 pentru aceeaşi suprafaţă de teren.

Din acest moment, începe un lung şir de procese promovate de cele două părţi, prin care fiecare încearcă anularea titlului celeilalte.

La acest moment a rămas valabil titlul de proprietate 162/12.07.1993, eliberat pe numele DC. Reclamanta este moştenitoarea defunctului DC, în calitate de soţie supravieţuitoare.

Tribunalul Galaţi a apreciat că reclamanta nu are calitate procesuală, deoarece la data de 15 septembrie 2000, autorul, prin mandatar DE, a înstrăinat imobilul fiicei sale MP, ce figurează ca proprietar şi în extrasele de carte funciară.

Recurenta susţine că urmare a deciziei civile nr.21/A/2004 a Tribunalului Bacău prin care s-a revocat contractul de vânzare cumpărare a redevenit proprietara imobilului şi are calitate procesuală activă pentru a promova o acţiune în revendicare.

Deşi, la o primă vedere, reclamanta pare să aibă dreptate, în realitate, o analiză minuţioasă a efectelor acţiunii pauliene sau revocatorii duce la concluzia contrară.

Pârâta avea de recuperat o creanţă ce rezulta dintr-o sentinţă penală prin care soţii D au fost condamnaţi pentru distrugere şi obligaţi în solidar la plata de despăgubiri civile. Întrucât DC a înstrăinat fiicei sale suprafaţa de 1700 m.p., creându-şi astfel o stare de insolvabilitate, pârâta a promovat o acţiune pauliană, apreciind că actul a fost încheiat în frauda intereselor sale, cu complicitatea fiicei.

Prin decizia civilă nr.21/A/2004 a Tribunalului Bacău s-a dispus revocarea contractului de vânzare cumpărare.

Spre deosebire de acţiunea în anulare, nulitate, rezoluţiune, acţiunea revocatorie nu are ca efect desfiinţarea actului, ci acesta rămâne perfect valabil, doar că devine inopozabil creditorului care îl poate urmări pentru a-şi recupera creanţa.

Prin urmare aceasta produce efecte relative, numai pentru creditorul care a promovat-o şi doar pentru procedura de executare silită în vederea acoperirii debitului.

Însă cumpărătoarea imobilului, MP, rămâne în continuare proprietara terenului şi doar ea are calitate procesuală activă pentru a promova o acţiune în revendicare, chiar în situaţia în care pârât este creditorul din acţiunea revocatorie.

Etichete:

Calitatea procesuală activă privită prin prisma dispoziţiilor art.6 alin.2 şi art.24 din Legea 82/1991

Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Brăila cu nr.2095/17.02.2006 reclamanta Asociaţia de Proprietari nr.786 a solicitat ca pârâtul Sîrbu Dumitru să fie obligat prin hotărâre judecătorească să predea reclamantei documentele contabile din perioada 2000-2001 şi la plata cheltuielile de judecată.

În motivarea cererii s-a susţinut că pârâtul, prin convenţie civilă, a îndeplinit funcţia de administrator al Asociaţiei de proprietari nr.221 Brăila până la 30.10.2004, iar după rezilierea contractului, în mod abuziv a refuzat să predea documentele.

În drept, acţiunea nu a fost motivată.

Pârâtul Sîrbu Dumitru, prin întâmpinare, a invocat lipsa de interes a reclamantei şi lipsa calităţii sale procesuale pasive, faţă de prevederile Legii nr.82/1991.

La termenul din 27.04.2006 pârâtul a invocat lipsa calităţii procesuale a reclamantei.

Reclamanta, la termenul din 29.06.2006 a depus cerere de chemare în judecată a altei persoane, respectiv a Asociaţiei de Proprietari nr.221, în calitate de intervenientă, în baza art.57-59 cod procedură civilă.

Judecătoria Brăila, prin sentinţa civilă nr. 4530/14.09.2006 a respins acţiunea civilă formulată de reclamantă pentru lipsa calităţii procesuale active, iar cererea de chemare în judecată a altei persoane, respectiv a Asociaţiei de Proprietari nr.221, ca nefondată.

În hotărâre, instanţa a reţinut că din Asociaţia de Proprietari nr.221 Brăila la data de 01.12.2000 s-a desprins Asociaţia de proprietari nr.546, iar la 30.10.2004 Asociaţia de Proprietari nr.786, respectiv reclamanta.

Lipsa calităţii procesuale active a reclamantei a fost raportată la prevederile Statutului asociaţiilor de proprietari şi ale Legii nr.82/1991, potrivit cărora asociaţiile deţin propriile documente de la înfiinţarea lor timp de 10 ani.

În ceea ce priveşte arhiva fostei asociaţii, instanţa a reţinut că aceasta se află în posesia Asociaţiei de Proprietari nr.546.

În baza art.274 cod procedură civilă, reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată de 500 Ron.

Hotărârea dată în soluţionarea litigiului a fost apelată în termen legal de către reclamantă.

Apelanta Asociaţia de Proprietari nr.786 Brăila a susţinut că sentinţa este netemeinică şi nelegală, întrucât s-a reţinut greşit lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, având în vedere faptul că aceasta este succesoarea Asociaţiei de Proprietari nr.221 Brăila.

Totodată, apelanta a apreciat că, dat fiind faptul că litigiul a fost soluţionat pe excepţie, instanţa în considerentele hotărârii nu putea să se pronunţe cu privire la aspecte care ţin de fondul cauzei.

Intimatul Sîrbu Dumitru, prin întâmpinare, a susţinut legalitatea şi temeinicia hotărârii şi a solicitat respingerea apelului, invocând atât lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, cât şi lipsa de interes a acesteia, precum şi lipsa calităţii sale procesuale pasive.

În urma analizării probelor administrate, prin decizia civilă nr.8/18.01.2007 a Tribunalului Brăila a fost respins ca nefondat apelul reclamantei, reţinându-se faptul că aceasta este lipsită de calitate procesuală activă.,

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta care a susţinut că are calitate procesuală activă întrucât este succesoarea asociaţiei de proprietari nr.221.

În urma analizării probelor, prin decizia civilă nr. 265/R/2007 pronunţată de Curtea de Apel galaţi, a fost admis recursul reclamantei, casată decizia pronunţată de Tribunalul Brăila şi Judecătoria Brăila şi trimisă cauza spre rejudecare la prima instanţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de reţinut faptul că potrivit dispoziţiilor art.6 alin.2 şi art.24 din Legea 82/1991 arhiva asociaţiei de proprietary al cărui administrator a fost pârâtul se păstrează de către persoana juridică (reclamanta) şi nicidecum de către pârât al cărui contract a fost reziliat.

În acest context, calitatea procesuală a reclamantei este pe deplin dovedită, motiv pentru care se impune casarea hotărârilor pronunţate de instanţa de apel şi instanţa de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare la această din urmă instanţă.

Etichete:

Calitatea procesuală activă în cererile având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere în condiţiile reglementate de art.138 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenţei în situaţia procedurilor deschis

Prin cererea formulată la data de 11.04.2006 în cadrul dosarului de insolvenţă nr.8/91/2003 al Tribunalului Vrancea, creditoarea Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vrancea a solicitat angajarea răspunderii administratorului Z.D. pentru pasivul debitoarei S.C P.C. S.R.L Focşani.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că administratorul social al debitoarei a folosit sume importante de bani din societate în interes personal, iar o parte din documentele justificative prezentate de acesta ca provenind de la S.C P.I. S.R.L sunt false, această societate neexistând.

Creditoarea şi-a întemeiat în drept acţiunea pe disp.art.137 lit.a din Legea 64/1995 republicată.

Judecătorul sindic, prin sentinţa civilă nr.263/28 septembrie 2006, a respins cererea creditoarei D.G.F.P. Vrancea de angajare a răspunderii administratorului social, ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, de la data investirii instanţei şi până la 28.09.2006, Legea 64/1995 republicată a fost abrogată prin Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Potrivit noilor dispoziţii incidente în materia răspunderii organelor de conducere ale debitoarei persoană juridică, respectiv disp.art.138 din Legea 85/2006, judecătorul sindic nu poate fi investit cu o atare cerere decât de către administratorul sau lichidatorul judiciar.

A constatat că dispoziţiile din Legea 85/2006 sunt dispoziţii de procedură de imediată aplicare şi că textul în temeiul căruia a fot investit judecătorul sindic a fost abrogat. Ca atare, în temeiul 138 coroborat cu art.156 alineat 3 din Legea 85/2006 a admis excepţia invocată de administratorul social şi a respins cererea creditoarei D.G.F.P Vrancea, ca inadmisibilă.

Î m p o t r i v a acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs creditoarea A.V.A.S, înregistrat sub nr.4633/44/2006 pe rolul Curţii de Apel Galaţi- Secţia comercială, maritimă şi fluvială.

Sentinţa recurată a fost criticată sub aspectul nelegalităţii, pentru următoarele motive:

Prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art.105 alin.2 C.pr.civ. (art.304 pct.5 C.pr.civ.).

Hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii (art.304 pct.9 C.pr.civ.).

Astfel, hotărârea încalcă principiul „tempus regit actum” şi principiul neretroactivităţii legii civile, consacrat de art.15 alin.2 din Constituţie şi art.1 Cod civil. Prevederile art.138 alin.1 din Legea 85/2006 nu pot fi extinse asupra unor cereri introduse anterior intrării în vigoare a acestui text de lege.

La momentul naşterii raportului juridic de drept material exista o dispoziţie legală care conferea creditorilor calitate procesuală activă de a formula cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale, respectiv art.137 alin.1 din Legea 64/1995 republicată, astfel că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare.

Curtea de Apel Galaţi a admis recursul declarat de creditoarea AVAS, a casat sentinţa civilă nr.263/28.09.2006 şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut următoarele:

Potrivit art. 137 alin.1 din Legea 64/1995 republicată – sesizarea judecătorului sindic cu o cerere în antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei persoană juridică se putea face de oricare dintre creditori. Aceasta nu transforma o atare acţiune într-o acţiune individuală a acelui creditor. Creditorul activ sesiza judecătorul sindic în interesul tuturor creditorilor, fapt ce rezultă din caracterul colectiv al procedurii şi din destinaţia sumelor depuse de persoanele răspunzătoare.

Cu alte cuvinte, legea atribuia calitate procesuală unor persoane care nu justificau un interes personal. Este adevărat că şi creditorul justifică un interes, acela de a-şi acoperi propria creanţă, dar acest interes nu este direct. Aceasta întrucât eventualele sume realizate intrau în averea debitoarei şi erau destinate, în caz de faliment, acoperirii pasivului.

Noul act normativ, respectiv Legea 85/2006 care a abrogat Legea 64/1995 republicată, nu mai acordă legitimare procesuală activă oricărui creditor. Astfel, potrivit art. 138 alin.1, exercitarea acţiunii în răspunderea administratorilor aparţine administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului. Conform art.138 alin.3 din această lege şi comitetul creditorilor este îndreptăţit să promoveze o atare acţiune, dar numai cu autorizarea judecătorului sindic şi în condiţiile prevăzute de lege.

În cuprinsul noului act normativ (Legea 85/2006) legiuitorul nu a prevăzut şi dispoziţii tranzitorii referitoare la rezolvarea conflictelor în timp ale normelor, respectiv care este situaţia acţiunilor în antrenare răspundere promovate sub imperiul legii vechi, de persoane cărora noul act normativ nu le mai recunoaşte legitimare procesuală activă. În lipsa unor dispoziţii exprese din legea specială se aplică prevederile corespunzătoare ale Codului de procedură civilă, act normativ care completează dispoziţiile Legii 85/2006 (art.149).

Or, potrivit art.725 alin.4 C.pr.civ., actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispoziţiilor vechii legi. Prin urmare, cererea de chemare în judecată formulată de un creditor sub imperiul Legii 64/1995, act de procedură prin care a fost sesizată instanţa, rămâne valabil, de vreme ce a respectat dispoziţiile legii sub imperiul căruia a fost îndeplinit.

O altă interpretare ar aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile consacrat de disp.art.15 alin.2 din Constituţie şi art.1 Cod civil.

De asemenea, a lipsi de efecte viitoare o situaţie juridică născută înainte de abrogarea legii care a cârmuit-o înseamnă a aduce atingere şi principiului drepturilor câştigate.

Faţă de considerentele ce preced, a constatat că hotărârea pronunţată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor legale ce instituie principiul neretroactivităţii legii civile şi rezolvă conflictele în timp ale normelor de drept procesual civil (art.304 pct.9 C.pr.civ.).

Cum judecătorul sindic, admiţând în mod greşit excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, a constatat incidenţa art.312 alin.5 C.pr.civ.

Etichete:

Calitatea procesuala activa in plangerile formulate impotriva hotararilor comisiei judetene de fond funciar, prin prisma disp. art.53 din Legea nr.18/1991, republicata.

Prin sentinta civila nr. 10708 din 6 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala pasiva, cererea formulata de reclamantul FC in contradictoriu cu paratele Comisia jud. Iasi de fond funciar si Comisia locala de fond funciar Mironeasa impotriva Hotararii nr.1138/04.03.2008; prin cererea formulata, reclamantul a solicitat sa se dispuna anularea inscrisului mentionat si reconstituirea dreptului sau de proprietate asupra suprafetei de 1,52 ha teren, situat in intravilanul comunei Mironeasa, jud.Iasi.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a apreciat ca, din punct de vedere al conditiilor de exercitare a actiunii civile, cererea de chemare in judecata adresata instantei trebuie sa indeplineasca in mod obligatoriu si cumulativ o serie de conditii: interesul, calitatea si capacitatea. In ceea ce priveste calitatea procesuala activa, aceasta confera unei persoane puterea in virtutea careia exercita actiunea in justitie. In speta, s-a apreciat ca in introducerea plangerii impotriva hotararilor comisiei judetene de fond funciar calitatea procesuala activa apartine, prin prisma disp. art.53 din Legea nr.18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu prev. art.8 din acelasi text de lege, persoanei indreptatite la stabilirea dreptului de proprietate, adica fostului proprietar sau succesorului acestuia ori persoanei indreptatite sa beneficieze de constituirea dreptului de proprietate.

Cum din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca reclamantul nu era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 1,52 ha teren, detinuta in timpul vietii de SV, vecin de-al sau pentru care a suportat cheltuielile de inmormantare, intrucat acesta, desi a invocat calitatea de mostenitor a defunctului ca urmare a faptului ca nu a avut copii din casatorie, nu a probat, conform prev. art. 13 al Legii nr.18/1991 aceasta calitate, instanta a respins actiunea, admitand exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocate din oficiu.

Etichete:

Calitatea procesuala activa din actiunea având ca obiect servitutea de trecere. Recunoasterea calitatii procesuale proprietarului contractelor.

Sentinta civila nr.36/COM din 13.01.2009

Se examineaza actiunea civila formulata de reclamantele SC PC SRL si SC S2 SA R, în contradictoriu cu pârâta SC A SRL, cu sediul în pentru instituire servitute trecere, daune.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns: administrator G P pentru reclamanta asistat de aparator, avocat, administrator T V pentru reclamanta si administrator BG pentru pârâta.

Procedura completa.

Dupa referatul grefierului,

Reprezentantul reclamantei SC S2 SA depune la dosar înscrisuri în sustinerea pozitiei procesuale, respectiv: fotocopie a contractului de vânzare-cumparare nr.1850 din 3.09.1998 si documentatia cadastrala pentru imobilele situate în R (filele 30-35).

Nemaifiind alte cereri de formulat instanta constata cauza în stare de judecata si da cuvântul cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor si fondul actiunii.

Avocat PVi pentru reclamanta arata ca reclamantele au calitate procesuala activa în cauza, fiind proprietare ale imobilelor situate în R, str. cu iesire în strada B pentru care s-a solicitat instituirea unei servituti de trecere, sens în care solicita respingerea exceptiei invocata de pârâta. Cu privire la fondul cauzei arata ca din adresa nr.113 din 7.01.2008 emisa de Municipiul R- Serviciul Urbanism rezulta ca din greseala s-a inclus aleea în litigiu în documentatia cadastrala a terenului vândut catre SC A SRL motivat de faptul ca schitele nu reflectau situatia reala din teren. Sustine aparatorul SC PCSRL R ca pârâta a achizitionat acest teren cu rea credinta, ca în mod eronat s-a retinut existenta unei alte cai de acces(aceasta fiind mai paguboasa pentru SC P CSRL R, ca din masuratorile efectuate rezulta ca servitutea de trecere se solicita a fi stabilita pentru o lungime de 220 mp si ca aleea în cauza a fost si ramâne singura cale de acces catre constructiile industriale proprietatea sa, fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.616 si 618 Cod procedura civila. Solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

Reprezentantul legal al reclamantei solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii sale procesuale active în cauza ca neîntemeiata, iar pe fond solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Avocat C G pentru pârâta solicita instantei admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor, acestea nefacând dovada ca sunt proprietare ale terenurilor pentru care se pretinde dreptul de trecere la drumul public ci doar a unor spatii comerciale, mai mult, din înscrisurile depuse la dosar rezulta ca în cauza nu sunt îndeplinite dispozitiile art.616 Cod procedura civila. Cu privire la fondul cererii de chemare în judecata solicita respingerea actiunii reclamantelor ca nefondata, acestea având posibilitatea de a ajunge la spatiile lor comerciale prin strada T, dar si prin strada B D, unde se afla un teren liber de constructii. Sustine aparatorul pârâtei ca din contractul de vânare cumparare încheiat la data de 14.07.2006 de SC A SRL rezulta ca terenul pe care l-a cumparat nu este grevat de vreo servitute de trecere în favoarea reclamantelor sau a altor persoane, ca Primaria municipiului R a emis autorizatie pentru construirea gardului cu care s-a împrejmuit terenul în litigiu, reclamantele formulând pe rolul instantelor o cerere de sistare a lucrarilor, actiunea fiindu-le însa respinsa. În concluzie, solicita respingerea actiunii reclamantelor ca neîntemeiata, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecata.

Presedintele completului de judecata declara dezbaterile închise, dupa care,

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei R sub nr. reclamantele SC PC SRL si SC S SA au chemat în judecata pârâta SC A SRL pentru ca, prin hotarârea judecatoreasca ce se va da în cauza sa se instituie o servitute de trecere pe terenul cumparat de pârâta, cu obligarea pârâtei la plata daunelor rezultând din închiderea caii de acces, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamantele au aratat ca sun proprietare ale unor spatii de productie situate în str.T – cu iesire în strada B D, proprietati cumparare de la SC C SA în anul 1998, ca accesul în cele doua spatii este asigurat spre str.B D printr-o alee de acces care apare figurata în acest mod, ca aceasta alee permite accesul pietonal si al vehiculelor de marfa care transporta materiale în zona, ca în cazul SC PC SRL cladirea de productie are usile de acces în aceasta alee, ca prin contractul de vânzare-cumparare nr.1216 din 14.07.2006 pârâta a cumparat suprafata de 1055 mp de la Primaria R ca dintr-o eroare în suprafata totala a fost inclusa si calea de acces, ca dupa cumpararea terenului de catre pârâta s-au purtat numeroase discutii în vederea gasirii unor solutii pentru asigurarea accesului la cele doua proprietati, ca raspunsurile pârâtei au fost constant negative, ca pârâta a efectuat constructii pe teren blocând calea de acces, ca din aceste considerente activitatea de productie este înghetata, situatie de natura a produce pagube.

Au mai aratat reclamantele ca se impune admiterea actiunii pentru a se permite accesul camioanelor cu marfa dinspre si spre strada, ca se impune obligarea pârâtei la despagubiri, pagubele fiind produse din vina sa exclusiva.

Prin Sentinta civila nr.372 din 4.02.2008 a Judecatoriei R s-a respins ca neîntemeiata actiunea reclamantelor si au fost obligate reclamantele sa plateasca pârâtei câte 400 lei cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei hotarâri a declarat apel reclamanta SC P C SRL.

Prin Decizia civila nr.4/ACOM din 29.09.2008 a T N s-a admis apelul reclamantei, s-a anulat sentinta apelata si s-a retinut cauza spre competenta solutionare în favoarea acestei instante.

S-a retinut în considerentele hotarârii ca actiunea reclamantelor nu este evaluabila în bani.

Pe rolul Sectiei comerciale cauza a fost înregistrata sub nr.344/103/30.09.2008.

Pârâta, prin aparator, a invocat (fila 8 dosar) exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC SANTIERUL 2 SA R, motivat de faptul ca aceasta reclamanta nu este proprietara a spatiilor comerciale sau a terenului aferent pentru care pretinde dreptul de trecere la drumul public.

La termenul din 13.01.2009 pârâta a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active si a reclamantei SC P C SRL pentru aceleasi considerente.

În cursul solutionarii cauzei la Judecatoria R-a dispus si efectuat o expertiza tehnica.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

Exceptia lipsei calitati procesuale active a reclamantelor, exceptie invocata de pârâta, este neîntemeiata.

Prin contractul de vânzare-cumparare nr.1850 din 3.09.1998, reclamanta SC SANTIERUL 2 SA a devenit proprietara activului atelier – tinichigerie – strungarie din complexul N B situat în R, str.T nr.12.

Conform contractului încheiat cu vânzatorul SC C SA (punctul 9) terenul aferent activului vândut se transmite în folosinta cumparatorului.

Prin contractul de vânzare-cumparare nr.2994 din 21.10.1999 reclamanta SC P C SRL a cumparat de la acelasi vânzator, activelor ce au format obiectul licitatiei din 21.10.1999, respectiv magazie de produse finite, sopron, doua ateliere, centrala termica si baraca metalica – active situate în complexul de confectii metalice din R, str.T nr.12.

La art.11 din contract, partile au prevazut ca terenul aferent activelor achizitionate de cumparator are regimul juridic prevazut de art.187 din Legea nr.109/1996, actul normativ în vigoare la data încheierii contractului prevazând transmiterea în folosinta a terenului.

Din cele doua contracte depuse la dosar de parti rezulta ca reclamantele sunt beneficiarele unui drept de folosinta pentru terenul aferent obiectivelor achizitionate de la SC C SA.

Invocarea dreptului de servitute poate fi facuta de oricine are un drept real (proprietar, coproprietar, uzufructuar, uzuar, etc.), legea definind servitutea (art.576 Cod civil) ca fiind o „ sarcina impusa unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil având un alt stapân”

Cum reclamantele au drept de folosinta asupra terenului în favoarea caruia urmaresc instituirea servitutii de trecere si cum pentru exploatarea obiectivelor aflate pe acest teren reclama acest drept real, instanta constata ca reclamantele justifica în cauza calitate procesuala activa.

Pe fondul cauzei, instanta constata urmatoarele:

Instituirea dreptului de servitute de trecere este conditionata – potrivit dispozitiilor art.617 – 619 Cod civil, de imposibilitatea absoluta de a iesi la calea publica de pe terenul în favoarea caruia se urmareste instituirea acestui drept.

În cauza însa, terenurile atribuite în folosinta reclamantelor nu prezinta caracterul unui „loc înfundat” asa cum este definit acesta de lege. Din raportul de expertiza efectuat în cauza rezulta ca iesirea la calea publica a terenului transmis în folosinta de SC C SA celor doua reclamante se poate realiza pe tronsonul identificat cu culoare verde în schita anexa (fila 43 dosar), cu iesire la str.B D.

Desi pe acest tronson se afla o baraca metalica ce apartine pârâtei SC P C SRL, iesirea la calea publica, asa cum a fost configurata de expertul tehnic este suficienta pentru exploatarea constructiilor proprietatea reclamantelor.

Pentru considerentele expuse si constatând ca în cauza nu se impune constituirea unei sarcini pe terenul proprietatea pârâtei, instanta va respinge capatul de cerere privind instituirea servitutii de trecere.

De asemenea, instanta va respinge si capatul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor materiale.

Desi reclamantele au invocat ca au folosit mai mult timp o cale de acces închisa în prezent de pârâta, pârâta nu poate fi obligata la repararea eventualelor daune produse reclamantelor prin neutilizarea acesteia. Exercitând prerogativele dreptului de proprietate în plenitudinea lor, pârâta poate da orice destinatie terenului în folosul sau exclusiv.

Cum în cauza s-a respins capatul de cerere privind instituirea dreptului de servitute, prin neconstituirea unui dezmembramânt al dreptului de proprietate, reclamantele nu pot invoca nici un drept real asupra imobilului proprietatea pârâtei.

Pentru considerentele retinute, se va respinge actiunea, conform dispozitivului.

Vazând si dispozitiile art.274 Cod procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor.

Respinge actiunea formulata de reclamantele SC PC SRL cu sediul în R, str.S bl.20, ap.3, judetul Nsi SC S 2 SA cu sediul în R str.N.T bl.16, ap.24, judetul N în contradictoriu cu pârâta SC A SRL R, cu sediul în R, str.B D nr.260C, judetul N ca nefondata.

Obliga reclamantele sa plateasca pârâtei suma de 800 lei cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica astazi.

Etichete:

Legături personale cu minorul – calitatea procesuala activa a asistentului maternal la care a crescut copilul

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 2611 (26.02.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: minori

Prin sentinta civila nr. 2611/26.02.2008, Judecatoria Iasi a admis actiunea formulata de reclamantii A.D. si A.C. in contradictoriu cu paratii Consiliul Judetean Iasi, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi, si D.D.E. si a stabilit in favoarea reclamantilor dreptul de avea legaturi personale cu minora C.R.E.in varsta de 8 ani, in prima si a treia saptamana din fiecare luna incepand de sambata ora 10.00 pana duminica orele 18.00, la domiciliul reclamantilor.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, in fapt, minora C.R.E. s-a nascut in anul 2000, iar din anul 2002 si pana in anul 2007 a fost data in plasament la asistentul maternal profesionist A.C., reclamanta din cauza. A constatat instanta din probele administrate in cauza ca in perioada in care minora s-a aflat la familia A. a dezvoltat legaturi puternice de atasament cu sotii reclamanti, carora li se adresa cu „mama si tata”. Din declaratiile scrise depuse la dosar de reclamanti instanta a retinut ca atat medicul de familie si educatoarea, cat si preotul din sat si primarul comunei in care a locuit minora au sustinut faptul ca minora era bine ingrijita de fam. A., avea la aceasta conditii foarte bune din punct de vedere material si locativ, s-a atasat profund de familie.
De altfel, probele administrate in cauza au relevat faptul ca familia A. este o familie de oameni gospodari, seriosi, responsabili, iar in casa atmosfera este placuta, plina de armonie, este curatenie, iar intre fam. A. si minora s-au dezvoltat relatii de natura „familiala”, relatii care au fost rupte brusc si fara explicatii pertinente de interventia paratei care a inlocuit masura de plasament a minorei la un alt asistent maternal, parata D.D.E..
In drept, au fost retinute de instanta dispozitiile art. 14 din Legea 272/2004 cf. carora „Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament”.
Apreciaza instanta in contextul retinut ca minora, care a dezvoltat astfel de relatii cu fam. A., pe care ii stie mama si tata, este indreptatita sa mentina asemenea legaturi cu reclamantii, fata de care a dezvoltat relatii de atasament, relatii care ar usura reintegrarea in familia din care a fost luata in conditiile in care reclamantii ar avea castig de cauza in demersurile judiciare incepute pentru intoarcerea minorei in domiciliul lor.
S-a avut in vedere de instanta si ca din referatele de evaluare depuse de ambele parti la dosar reiese o anumita inversunare a paratei in a refuza categoric si fara explicatii concrete orice legatura a reclamantilor cu minora, aceasta atitudine intervenind brusc, din luna mai 2007, pentru a impiedica orice demers al reclamantilor in vederea obtinerii adoptiei. Apreciaza instanta ca nu exista nici o dovada certa a faptului ca minora ar fi fost neglijata sau abuzata in vreun fel sau ca nu ar fi fost ocrotita corespunzator la fam. A. in conditiile in care martorii audiati in cauza, inclusiv la solicitarea paratei au relatat ca minora este integrata in familie, este atasata de sotii A. si are conditii foarte bune la acestia.
Considera instanta ca proba cea mai puternica a atasamentului profund al minorei fata de „mama sa C.” a fost in cauza referatul de audiere al minorei, aceasta suferind profund din cauza faptului ca nu i s-a permis sa o revada pe reclamanta. Cu prilejul audierii, copilul vorbea printre lacrimi, solicitand sa ramana cu C.
Nefiind asadar evidentiate aspecte care sa denote ca mentinerea legaturilor personale cu reclamantii ar fi in detrimentul minorei, apreciindu-se, dimpotriva, ca aceste legaturi se impun, fiind in interesul copilului ca acesta sa revada fiinte dragi lui, instanta va admite actiunea si va stabili in favoarea reclamantilor dreptul de avea legaturi cu minora in prima si a treia saptamana din fiecare luna incepand de sambata ora 10.00 pana duminica orele 18,00, la domiciliul reclamantilor.
Programul astfel stabilit este de natura sa permita pastrarea legaturilor personale, si urmeaza a fi exercitat in asa fel incat sa nu se influenteze negativ dezvoltarea minorei. Instanta apreciaza ca reclamantilor trebuie sa li se creeze posibilitatea de a avea legaturi personale cu copilul in mod firesc, fara a se simti stânjeniti de prezenta celuilalt asistent maternal, având în vedere împrejurarile concrete ale acestui caz, prin mentinerea acestor legaturi minora beneficiind in continuare de grija si afectiunea de care a avut parte anterior.
Urmeaza deci ca instanta sa admita actiunea si sa stabileasca in favoarea reclamantilor dreptul de avea legaturi personale cu minora C.R.E. in prima si a treia saptamana din fiecare luna incepand de sambata ora 10.00 pana duminica orele 18.00, la domiciliul reclamantilor.

Etichete: , ,