404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Circumstanta legala prevazuta de art. 73 lit. b Cod penal.

Cod penal, art. 73 lit. b

In cazul unei infractiuni de omor, actiunile victimei manifestate prin lovirea usii de acces în propria locuinta, nefiind înarmata si anterior în relatii bune cu inculpatul, nu constituie acte de provocare, de natura sa-i provoace inculpatului o puternica tulburare sau emotie în sensul retinerii circumstantei legale a provocarii prevazuta de art. 73 lit. b Cod penal.

Prin sentinta penala nr. 291/20.06.2008, pronuntata în dosarul penal nr. 1647/118/2008, Tribunalul Constanta a hotarât:

În baza art. 174 Cod penal raportat la art. 73 lit. „b” si art. 76 lit. „a” Cod penal, condamnarea inculpatului P.M., nascut la 04.09.1985, în Cernavoda, judetul Constanta, cetatean român, studii medii, ocupatie muncitor, necasatorit, domiciliat în sat Vlahi, comuna Aliman, judetul Constanta, fara antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 9 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. „a” teza a II-a si „b” Cod penal pe o durata de 4 ani, pentru comiterea infractiunii de omor.

Pentru pronuntarea hotarârii, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 14.10.2007, în jurul orelor 2200-2300, în timp ce se afla în vizita în locuinta martorei F.C., inculpatul P.M. a aplicat mai multe lovituri victimei N.T. (care lovea în usa pentru a i se deschide, gazda fiind concubina sa), aceasta cazând la sol cu fata în jos dupa care a luat un panou cu rama de lemn si fâsii de plastic (ce reprezenta o poarta cu dimensiuni de 0,70 m/0,90 m) si a lovit-o în continuare, de mai multe ori în zona capului producându-i leziuni ce au condus la deces.

Împotriva hotarârii, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta si inculpatul P.M.

Apelul declarat de procuror a vizat individualizarea pedepsei si retinerea în favoarea inculpatului a circumstantei atenuante legale a „provocarii” prevazuta de art.73 lit.”b” Cod penal, considerând ca „loviturile aplicate în usa si amenintarea generica cu moartea proferata de victima nu au fost de natura a crea inculpatului o intensa tulburare care sa fie determinata în declansarea actiunii”.

Apelantul inculpat a solicitat sa se dispuna achitarea în baza art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”e” Cod procedura penala deoarece exista dovezi cu privire la o legitima aparare si nu întelege cum ar putea sa se contureze o intentie directa de a ucide atâta timp cât a iesit afara cu un lemn.

Criticile formulate de parchet sunt întemeiate.

Pe baza probelor administrate si anterior prezentate, prima instanta a stabilit în mod corect situatia de fapt si încadrarea juridica corespunzatoare.

Astfel, la data de 14.10.2007, în jurul orelor 2200-2300, fiind în vizita la martora F.C. – fosta concubina a victimei, inculpatul P.M. a auzit când victima N.T. a venit la locuinta martorei si a început sa loveasca în usa asigurata cu un zavor, proferând amenintari cu moartea si reusind sa desprinda doua scânduri; în acel moment, inculpatul a deschis usa, a împins victima care a cazut pe scari pe sol cu fata si i-a aplicat mai multe lovituri, continuând sa o agreseze cu care ocazie a luat un panou cu rama de lemn si fâsii de plastic (ce reprezenta o poarta cu dimensiuni de 0,70 m/0,90 m) si a lovit-o de mai multe ori în zona capului producându-i leziuni ce au condus la deces fapta care întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „omor” prev. de art.174 alin.(1) cod penal.

Potrivit art.73 lit.b) cod penal, circumstanta atenuanta a „provocarii” consta în „savârsirea infractiunii sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava”; deci, actiunea victimei trebuie sa fie de o agresivitate deosebita, grava, de natura sa cauzeze faptuitorului o stare de puternica tulburare sau emotie încât sa nu se abtina de la o riposta prin savârsirea infractiunii.

Ori, în cauza, actiunile victimei manifestate prin lovirea repetata a usii si amenintarea în cazul în care nu i se deschide (conform declaratiei martorei F.C. din dosarul de urmarire penala), în conditiile în care (victima) nu era înarmata si, anterior, a fost în relatii bune cu inculpatul, nu au fost de natura a provoca o puternica tulburare sau emotie sub stapânirea careia inculpatul sa riposteze atât de agresiv.

În concluzie, inculpatul nu poate beneficia de circumstanta atenuanta a „provocarii” prev. de art.73 lit.b) cod penal.

Etichete:

Art. 211, alin.1 si 2, lit. b, c, Cod penal

DOSAR NR.5106/327/2008 DECIZIA PENALĂ NR.5 Şedinţa publică din 13 ianuarie 2009 Asupra apelului penal, tribunalul reţine următoarele: Prin Sentinţa penală nr. 1263 din 18 noiembrie 2008, Judecătoria Tulcea l-a condamnat pe inculpatul ……… la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 şi alin. 2 lit. b), c) Cod penal, raportat la art. 74 alin. 1 lit. a, c şi art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal; i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei; a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării preventive; a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că situaţia de fapt consemnată în rechizitoriu şi încadrarea juridică dată faptei inculpatului au fost confirmate de probele administrate în cauză. Din aceste probe rezultă că în noaptea de 27.09.2008, în timp ce se deplasa în zona străzii Prelungirea Taberei din municipiul Tulcea, inculpatul a observat partea vătămată şi s-a îndreptat spre aceasta, având asupra sa un ciob de sticlă. Inculpatul a apucat partea vătămată de gât şi i-a pus ciobul de sticlă la gât, adresându-i-se în acelaşi timp, fără ca partea vătămată să înţeleagă ce i-a spus inculpatul. Cu toate acestea partea vătămată s-a speriat şi a încercat să-l lovească pe inculpat cu poşeta, moment în care inculpatul a prins poşeta şi a fugit cu aceasta. La momentul săvârşirii acestei fapte inculpatul se afla în stare de ebrietate iar atunci când i-a luat poşeta părţii vătămate, inculpatul nu mai avea asupra sa ciobul de sticlă. Acest ciob de sticlă fusese găsit de către inculpat pe stradă, cu puţin timp înainte de a agresa partea vătămată, şi tocmai în vederea agresării acesteia. Situaţia de fapt descrisă anterior rezultă din coroborarea propriilor declaraţii ale inculpatului, date atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, prin care acesta a recunoscut săvârşirea faptei, cu declaraţiile părţii vătămate şi cu mijloacele materiale de probă administrate în cursul urmăririi penale. Este adevărat că în declaraţia dată în faţa instanţei inculpatul a încercat să acrediteze ideea că atunci când a luat ciobul de sticlă de pe jos nu intenţiona să-l folosească pentru a agresa partea vătămată, dar această declaraţie este contrazisă de declaraţiile iniţiale ale inculpatului, date în cursul urmăririi penale ( filele 27-28 şi 30-31 din dosarul de urmărire penală), la ultima dintre aceste declaraţii inculpatul fiind asistat de avocat. În ambele declaraţii inculpatul a precizat clar că a luat ciobul de sticlă cu gândul de a-i lua părţii vătămate bunurile pe care le avea asupra sa. Faptul că în momentul în care inculpatul a reuşit să deposedeze partea vătămată de poşetă, nu mai avea asupra sa ciobul de sticlă nu are relevanţă asupra încadrării juridice a faptei, cât timp inculpatul folosise anterior respectivul ciob de sticlă pentru a ameninţa partea vătămată, reuşind să-i inducă acesteia o stare de teamă, firească, de altfel, având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta (în timpul nopţii, într-un loc mai puţin circulat la acel moment şi o disproporţie evidentă de forţă fizică între agresor şi partea vătămată, în favoarea primului). Prin urmare, fapta inculpatului de a sustrage părţii vătămate o poşetă în care se aflau diverse bunuri precum şi o sumă de bani, folosindu-se în acest scop de ameninţarea cu violenţă fizică, faptă săvârşită într-un loc public şi în timpul nopţii, a fost probată şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin 1 şi alin. 2 lit. b, c Cod pen., urmând să atragă răspunderea penală a inculpatului. La individualizarea pedepsei, instanţa a reţinut incidenţa circumstanţelor atenuante legale prevăzute de art. 74 alin 1 lit. a, c Cod pen. deoarece inculpatul se află la primul conflict cu legea penală şi a avut o atitudine sinceră şi cooperantă pe parcursul procesului penal. În aceste condiţii, este obligatorie aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, potrivit art. 76 alin. 1 lit. b Cod pen. Pe de altă parte, trebuie observat că nu doar prin conţinutul ei constitutiv ci şi prin modul concret în care inculpatul a acţionat, fapta săvârşită de acesta prezintă un grad ridicat de pericol social şi relevă o periculozitate sporită a inculpatului. În această ordine de idei, instanţa apreciază că prejudiciul extrem de mic produs prin fapta inculpatului nu are o valoare esenţială la individualizarea pedepsei, atât timp cât gradul de pericol social crescut al infracţiunii de tâlhărie constă tocmai în caracterul ei complex, această infracţiune aducând atingere nu doar patrimoniului ci şi integrităţii fizice şi psihice a persoanei. La toate acestea s-au adăugat circumstanţele concrete în care fapta a fost săvârşită, circumstanţe enumerate anterior şi care relevau periculozitatea sporită a inculpatului, pentru toate aceste motive instanţa apreciind că aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare era aptă să corespundă scopurilor pedepsei prev. de art. 52 Cod pen. Tot cu privire la individualizarea pedepsei, împrejurarea că inculpatul se afla în stare de ebrietate, deşi nu constituia o circumstanţă agravantă, deoarece nu s-a probat faptul că inculpatul şi-ar fi provocat anume această stare pentru a săvârşi fapta, nu putea fi valorificată nici ca circumstanţă atenuantă, aşa cum a solicitat avocatul ales al inculpatului, întrucât propria atitudine culpabilă a inculpatului nu putea fi folosită în favoarea acestuia. În ceea ce priveşte individualizarea executării pedepsei, instanţa a apreciat, pentru aceleaşi motive expuse anterior, legate de gradul de pericol social al faptei şi de periculozitate a inculpatului, că se impunea executarea în regim de detenţie a pedepsei. Relativ la latura civilă a cauzei, aşa cum s-a precizat anterior, prejudiciul cauzat părţii vătămate a fost extrem de mic, suma de 4 lei şi alte bunuri de mică valoare precum un pachet de ţigări şi o sticlă de parfum, fiind recuperat, motiv pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa urmând să ia act de acest aspect. Având în vedere aceste considerente instanţa, în baza art. 211 alin. 1 şi alin. 2 lit. b, c Cod pen., raportat la art. 74 alin. 1 lit. a , c Cod pen. şi la art. 76 alin. 1 lit. b Cod pen., a condamnat pe inculpatul ……… la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. În baza art. 71 Cod pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod pen., pe durata executării pedepsei. În baza art.350 Cod proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi în baza art.88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 29.09.2008, la zi. S-a luat act că partea vătămată …….. nu s-a constituit parte civilă în cauză. Impotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse sub minimul special ţinându-se seama că este la primul conflict cu legea penală, a avut o atitudine sinceră, fapta a fost săvârşită pe fondul consumului de alcool, prejudiciu era foarte mic, este integrat în societate, are un loc de muncă stabil şi nu a avut intenţia să încalce legea penală. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate în raport de critica formulată, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în limitele prev. de art. 371 alin. 1Cod proc. pen., tribunalul constată că apelul este nefondat. In procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanţa de fond a valorificat toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal şi, având în vedere lipsa antecedentelor penale şi atitudinea sinceră manifestată de inculpat, a reţinut în beneficiul acestuia circumstanţele prev. de art. 74 alin. 1 lit. a şi c Cod penal, care au determinat reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de art. 211 alin. 2 Cod penal. Prima instanţă a ţinut seama şi de starea de ebrietate precum şi de prejudiciul mic produs prin infracţiune, dar a reţinut în mod corect că aceste două aspecte nu au o valoare esenţială la individualizarea pedepsei în contextul gradului de pericol social crescut al infracţiunii de tâlhărie săvârşite de inculpat. Modalitatea concretă în care inculpatul a comis infracţiunea (pe timp de noapte, într-un loc mai puţin circulat, în stare de ebrietate, a ameninţat partea vătămată cu un ciob de sticlă de 10 cm, punând astfel în pericol integritatea corporală sau chiar viaţa părţii vătămate, inculpatul putând în orice moment să facă o mişcare greşită sau necontrolată a mânii în care ţinea ciobul de sticlă lipit de gâtul victimei) determină instanţa de apel să aprecieze că pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită de instanţa de fond este aptă şi necesară pentru reeducarea inculpatului. Aşadar, cum prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului apelant, în conformitate cu dispoziţiile art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. pen., urmează a respinge apelul ca nefondat şi a menţine hotărârea atacată ca legală şi temeinică. Se va menţine starea de arest preventiv şi se va deduce măsura reţinerii şi a arestării preventive a inculpatului începând cu data de 29 septembrie 2008 şi până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Etichete: , , , ,

Art.211, alin.1 si 2, lit. b, c, Cod penal

Dosar nr.6741/327/2007

DECIZIA PENALĂ NR.1

Şedinţa publică din 09 ianuarie 2009

Referitor la apelul declarat de inculpatul …… împotriva sentinţei penale nr. 611 din 4 iunie 2008 a Judecătoriei Tulcea, tribunalul constată următoarele :

Prin rechizitoriul nr.1465/P/2007 din 13.12.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului …….., în stare de arest, pentru săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.1, al.2 lit. b, c şi art. 21 lit. a C. pen. şi a unei infracţiuni de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.a, g, i C. pen. cu aplicarea art.41 al. 2 şi art.75 lit. c C. pen. şi art. 37 lit. a Cod penal. Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus şi punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor minori ….., ….., în prezent deţinut în Penitenciarul Tulcea, toţi pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit. a, g, i C. pen., cu aplicarea art.41 al.2 şi art.99 şi urm. C.pen., a inculpatei minorei ……., pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit. e, g C.pen., cu aplicarea art.99 şi urm. C. pen., precum şi a inculpaţilor …., şi ……, ambii pentru săvârşirea unor infracţiuni de complicitate la tâlhărie, prevăzute de art.26-211 al.1, al.2 lit. b, c, şi al. 21 lit. a C. pen.

S-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei că în seara zilei de 16.04.2007 inculpata minoră ……, profitând de neatenţia părţii vătămate ……, i-a luat acestuia din mână telefonul mobil, fără a exercita vreo violenţă în acest sens. În aceeaşi noapte, ulterior acestui moment, partea vătămată a fost acostată de către inculpaţii ……, …… şi ……, care luaseră hotărârea de a-l deposeda de banii pe care îi avea asupra sa, profitând şi de faptul că acesta se afla în stare de ebrietate. Inculpatul …… a bruscat partea vătămată trăgându-l de haină, moment în care din buzunarul aflat în zona pieptului a căzut un portmoneu ce a fost însuşit de către ……, acesta aruncându-l apoi către inculpatul ……, după care toţi cei trei inculpaţi au fugit. S-a mai reţinut că în urma agresiunii partea vătămată a căzut.

De asemenea, prin actul de sesizare a instanţei s-a mai reţinut şi faptul că în perioada cuprinsă între 23/24.09.2007 şi 03/04.11.2007 inculpaţii ……, ……, ……, …… şi ……, au sustras, în diferite formaţii, fie produse alimentare, fie produse sanitare, precum şi scule şi unelte electrice, de la magazinele aparţinând mai multor societăţi comerciale, precum şi din garajele unor persoane fizice. De fiecare dată, inculpaţii acţionau în timpul nopţii şi pătrundeau prin efracţie în incinta unde se găseau bunurile respective.

Prin sentinţa penală nr. 601 din 4 iunie 2008, Judecătoria Tulcea a dispus în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen., cu aplic. art.75 lit.c C.pen., a art.37 lit.a C.pen., a art.74 lit.c şi a art.80 C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art.83 C.pen., a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sen. pen. nr.148/05.07.2006 a Judecătoriei Babadag şi a adăugat această pedeapsă la pedeapsa de 5 ani închisoare, stabilită pentru fapta de tâlhărie ce face obiectul prezentei cauze, aplicând inculpatului o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplic. art.41 alin.2, a art.75 lit.c, a art.37 lit.a, a art.74 lit.c şi a art.80 C.pen., a fost condamnat inculpatul …… la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.83 C.pen., a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sen. pen. nr.148/05.07.2006 a Judecătoriei Babadag şi a adăigat această pedeapsă la pedeapsa de 3 ani închisoare, stabilită pentru fapta de furt calificat ce face obiectul prezentei cauze, aplicându-se inculpatului o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art.33 lit. a şi 34 lit. b C. pen., a fost aplicată inculpatului …… pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.

În baza art.71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art.350 C.proc.pen., a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art.88 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 19.11.2007, la zi.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplic. art.41 alin.2, a art. 99 şi 109 C.pen., a art.74 lit.c C.pen. şi a art.76 lit.d C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata pedepsei.

În baza art.81 alin.1 C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 4 luni, reprezentând termen de încercare potrivit art.110 C.pen.

În baza art.1101 C.pen., a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863 alin.1 C.pen.:

– să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, la datele fixate de către această instituţie.

– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile.

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.359 C.proc.pen., i s-a atras atenţia inculpatului minor asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 şi de art.864 alin.2 C.pen.

În baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplic. art.41 alin.2, a art. 99 şi 109 C.pen., a art.74 lit.c C.pen. şi a art.76 lit.d C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata pedepsei.

În baza art.81 alin.1 C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 4 luni, reprezentând termen de încercare potrivit art.110 C.pen.

În baza art.1101 C.pen., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863 alin.1 C.pen.:

– să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, la datele fixate de către această instituţie.

– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile.

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.359 C.proc.pen., i s-a atras atenţia inculpatului minor asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 şi de art.864 alin.2 C.pen.

În baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art.334 C.proc.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a uneia dintre faptele pusă în sarcina inculpatului ……, din infracţiunea de complicitate la tâlhărie prevăzută de art.26-211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen., în infracţiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen.

În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen., cu aplic. art.99 şi 109 C.pen., a art.74 lit.a, c C.pen. şi art.76 lit.c C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., a art.99 şi 109 C.pen., a art.74 lit.a, c C.pen. şi art.76 lit.d C.pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art.33 lit.a şi 34 lit.b C.pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art.71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata pedepsei.

În baza art.81 alin.2 C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, reprezentând termen de încercare potrivit art.110 C.pen.

În baza art.1101 C.pen., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863 alin.1 C.pen.:

– să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, la datele fixate de către această instituţie.

– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile.

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.359 C.proc.pen., ai s-a atras atenţia inculpatului minor asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83-84 şi de art.864 alin.2 C.pen.

În baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, g, i C.pen., cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., a art.99 şi 109 C.pen., a art.74 lit.c şi 76 lit.d C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art. 71 C.pen., au fost interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei.

Instanţa de fond a constatat că inculpatul …… este arestat în altă cauză.

În baza art.101 alin.1 lit.b C.pen., raportat la art.103 C.pen., a fost aplicată inculpatei minore ……, măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e, g C.pen., de furt calificat.

In stanţa de fond a dispus încredinţează supravegherea minorei Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea.

În baza art.103 alin.4 C.pen., i s-a atras atenţia inculpatei minore asupra consecinţelor comportării sale şi asupra dispoziţiilor art.103 alin.6 C.pen.

În baza art.334 C.proc.pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pusă în sarcina inculpatului ……, din infracţiunea de complicitate la tâlhărie prevăzută de art.26-211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen., în infracţiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen.

În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, c şi alin.21 lit.a C.pen., cu aplic. art.74 lit.a, c şi 76 lit. b C.pen., a fost condamnat inculpatul ……, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art.71 C.pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata pedepsei.

În baza art. 861 alin.1 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 7 ani, ce constituie termen de încercare, potrivit art.862 C.pen.

În baza art.863 alin.1 C.pen., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare:

– să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, la datele fixate de către această instituţie.

– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile.

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art.359 C.proc.pen, i s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art.864 C.pen.

În baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de către partea civilă …….

În baza art.346 raportat la art.14 C.proc.pen., cu aplic. art.998 şi urm.C.civ., au fost obligă inculpaţii ……, …… şi ……, în solidar, la plata sumei de 830 de lei către partea civilă, reprezentând despăgubiri civile pentru prejudicii materiale.

A fost respinsă acţiunea civilă formulată de către partea civilă ……, ca nefondată.

A fost respinge acţiunea civilă formulată de către partea civilă ……, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că situaţia de fapt consemnată în rechizitoriu este confirmată de probele administrate în cauză.

Astfel, din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate …… cu declaraţia inculpatei ……, rezultă că aceasta din urmă i-a luat părţii vătămate din mână un telefon mobil, profitând de neatenţia acestuia, faptă ce s-a petrecut în timp ce cei doi vorbeau şi care a avut loc pe stradă şi în timpul nopţii. Această faptă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 al.1-209 al.1 lit.e,g C.pen., întrucât nu există nici o probă din care să rezulte că pentru sustragerea bunului inculpata minoră ar fi exercitat vreo violenţă asupra părţii vătămate.

Din declaraţia aceleiaşi părţi vătămate …… rezultă că în aceeaşi noapte acesta a fost agresat de către inculpaţii ……, …… şi ……, care i-au sustras un portofel în care se aflau un card bancar, o sumă de bani, precum şi o hârtie pe care era scris codul PIN al cardului. Această declaraţie se coroborează cu declaraţiile celor trei inculpaţi, care în cursul urmăririi penale au recunoscut săvârşirea faptelor puse în sarcina lor. Din coroborarea acestor declaraţii rezultă că …… a abordat iniţial partea vătămată, cerându-i acestuia o ţigară, iar în momentul în care partea vătămată se pregătea să îi dea ţigara, a fost agresat de către inculpatul ……, acesta îmbrâncindu-l şi trăgându-l de haină, motiv pentru care partea vătămată a căzut. În acelaşi timp, din buzunarul situat în zona pieptului a căzut respectivul portofel ce a fost luat de pe jos de către inculpatul …… şi aruncat către inculpatul ……. Acesta din urmă a luat portofel, cei trei inculpaţi fugind şi, ulterior, scoţând banii de pe respectivul card.

Având în vedere această situaţie de fapt, desprinsă chiar din declaraţiile inculpaţilor, la termenul din 16.05.2008 instanţa a pus în discuţie, în baza art.334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice în privinţa inculpaţilor …… şi ……, din infracţiunea de complicitate la tâlhărie în infracţiunea de tâlhărie. În această privinţă, trebuie observat că activitatea infracţională a celor doi inculpaţi nu s-a materializat doar în acte de înlesnire sau de ajutor dat inculpatului ……, pentru a deposeda partea vătămată de bunuri prin exercitarea de violenţe, ci a constat în acţiuni susceptibile de a realiza elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tâlhărie. Astfel, inculpatul …… este cel care a abordat iniţial partea vătămată şi care, după exercitarea violenţelor asupra acestuia de către inculpatul ……, a profitat de aceste violenţe, însuşindu-şi împreună cu ceilalţi doi inculpaţi bunul sustras părţii vătămate. Mai mult decât atât, inculpatul …… a perceput nemijlocit exercitarea violenţelor asupra părţii vătămate şi, chiar dacă nu a exercitat personal acte de violenţă, a participat la sustragerea bunului din detenţia părţii vătămate, după ce violenţele fuseseră exercitate.

Relativ la inculpatul ……, activitatea acestuia a fost esenţială pentru consumarea infracţiunii atât timp cât, după exercitarea violenţelor de către ……, inculpatul …… a luat portofelul ce i-a fost aruncat de către …… şi care îi căzuse părţii vătămate tocmai în urma agresiunii pe care o suferise, agresiune pe care inculpatul …… a perceput-o în mod direct.

Prin urmare, atât fapta inculpatului …… cât şi cea a inculpaţilor …… cât şi …… de a sustrage părţii vătămate …… un portofel, prin exercitarea de violenţe asupra acestuia, a fost probată şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1, al.2 lit.b,c şi al.21 lit.a C.pen., deoarece fapta a fost săvârşită în timpul nopţii, într-un loc public şi de mai multe persoane împreună.

În ceea ce priveşte infracţiunile de furt calificat reţinute în sarcina inculpaţilor ……, ……, ……, …… şi ……, acestea sunt, de asemenea, confirmate de probele administrate în cauză.

Din aceste probe rezultă că în noaptea de 23/24.09.2007 inculpaţii ……, …… şi …… au pătruns prin forţarea uşii de acces într-o boxă aparţinând părţii vătămate ….. de unde au sustras produse alimentare, precum baxuri cu ulei alimentar şi borcane cu murături, produse pe care ulterior le-au vândut, cheltuind banii obţinuţi. De asemenea, în noaptea de 26/27.09.2007 inculpaţii …… şi …… au pătruns în garajul aparţinând ……, prin forţarea sistemului de asigurare şi au sustras din interior articole sanitare pe care le-au vândut, împărţind banii. Următoarea faptă a avut loc în noaptea de 03/04.10.2007 când inculpaţii ……, …… şi …… au pătruns prin forţarea lacătului uşii de acces în garajul numitului ……, pentru a sustrage bunuri, renunţând însă la acest act material deoarece nu au găsit bunuri de valoare. În aceeaşi noapte, aceeaşi inculpaţi au pătruns tot prin efracţie în garajul aparţinând …… de unde au sustras tot articole sanitare pe care le-au vândut. Fapta următoare a fost săvârşită de către inculpaţii ……, ……, …… şi ……, aceştia pătrunzând în noaptea de 09/10.10.2007, prin efracţie, în garajul părţii vătămate …….., de unde au sustras produse alimentare, precum borcane cu murături, ulei, cutii de conserve, pateuri, o parte din bunuri consumându-le, iar restul valorificându-le şi împărţind banii.

Inculpaţii ……, …… şi …… au participat împreună şi la săvârşirea faptei din noaptea de 12/13.10.2007 când, tot prin forţarea uşii de acces, au intrat în garajul părţii vătămate ……. de unde au sustras tot produse alimentare precum şi recipiente din aluminiu şi inox. Aceiaşi inculpaţi, însoţiţi şi de inculpatul ……, au pătruns tot prin efracţie în garajul părţii vătămate ……., de unde au sustras mai multe baxuri cu mere, pe care ulterior le-au vândut, fapta având loc în noaptea de 20/21.10.2007. În următoarea noapte inculpatul …… însoţit de inculpaţii …… şi …… au pătruns prin forţarea uşii de acces în garajul părţii vătămate ………, de unde au sustras unelte electrice, pe care le-au vândut. La săvârşirea următoarei fapte au participat doar inculpaţii …… şi …… care, în noaptea de 22/23.10.2007 au pătruns prin efracţie în garajul părţii vătămate …… de unde au sustras scule şi piese de autoturism, mai multe flexuri şi o lanternă, bunuri pe care le-au vândut. Următoarele fapte au avut loc în noaptea de 27/28.10.2007 când inculpaţii ……, ……, …… şi …… au pătruns mai întâi în garajul părţii vătămate ……., de unde au sustras un aspirator, şi apoi în garajul părţii vătămate ……, de unde au sustras doi saci cu cartofi şi unul cu ceapă, în ambele cazuri inculpaţii pătrunzând în garaj prin efracţie. În sfârşit, ultima faptă a avut loc în noaptea de 03/04/.11.2007 când inculpaţii ……, …… şi …… au intrat prin forţarea uşii de acces în garajul părţii vătămate …….., pentru a sustrage piese metalice, însă au fost surprinşi de alte persoane care au reuşit să-i reţină pe inculpaţi până la sosirea organelor de poliţie.

Pe latură civilă, în cauză s-au constituit părţi civile părţile vătămate ……, …… şi …….

Relativ la acţiunea civilă formulată de către partea civilă ……, prima instanţă a apreciat că aceasta este întemeiată în parte şi anume doar pentru suma de 830 lei reprezentând banii ce i-au fost scoşi de către inculpaţi de pe card şi banii care se găseau în portofelul părţii civile. În schimb, nu sunt întemeiate pretenţiile părţii civile referitoare la contravaloarea telefonului mobil ce i-a fost sustras de către inculpata ……, deoarece acest telefon a fost recuperat.

În ceea ce priveşte acţiunile civile formulate de către părţile civile ….. şi ….., Judecătoria Tulcea a apreciat că acestea nu sunt fondate, întrucât prejudiciile reclamate de către acestea nu sunt certe sub aspectul întinderii. Astfel, partea civilă …… a arătat că se constituie parte civilă cu aproximativ 500 lei reprezentând contravaloarea produselor ce i-au fost sustrase. Trebuie observat că între declaraţiile acestei părţi civile şi ale persoanei care a cumpărat bunurile de la inculpaţi există serioase discrepanţe, partea civilă reclamând dispariţia a 12 baxuri cu mere, iar numitul ….. a precizat că a cumpărat doar 4 baxuri de la inculpaţi. La aceste discrepanţe trebuie adăugat şi faptul că partea civilă nu a specificat exact cuantumul pretenţiilor sale.

Referitor la acţiunea civilă formulată de către ……, nici în cazul acesteia prejudiciul nu este cert sub aspectul întinderii atât timp cât singurele acte depuse de către partea civilă sunt două liste de inventar şi adresa prin care partea vătămată s-a constituit parte civilă (filele 61, 63 şi 82 din dosarul de urmărire penală).

Împotriva acestei hotărâri , în termen legal a declarat apel …… ,care a arătat că pedeapsa de 7 ani este prea mare ţinând cont că până la momentul de faţă nu a mai făcut puşcărie, acesta fiind motivul pentru care solicită reducerea acesteia.

Analizând apelul, tribunalul constă că acesta este nefondat pentru următoarele considerente :

Astfel, în ceea ce priveşte situaţia de fapt, aceasta a fost corect reţinută de prima instanţă în baza probelor aflate la dosar, ea nefiind contestată de părţi.

Referitor la individualizarea pedepsei aplicate apelantului ……, se constată că aceasta a fost corect dozată, fiind scăzută sub minimul special de 7 ani închisoare în condiţiile în care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie împreună cu un inculpat minor.

De asemenea, în mod corect s-a dispus revocare suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 48 din 5 iulie 2006 a Judecătoriei Babadag, fapta din prezentul dosar fiind comisă în termenul de încercare.

În aceste condiţii, instanţa de fond a dat eficientă criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal, fapt pentru care motivele de critică nu sunt întemeiate.

Nefiind motive de nulitate absolută care să fie invocate din oficiu şi să ducă la desfiinţarea hotărârii atacare, urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală să fie respins apelul declarat de inculpatul ……, ca nefondat.

În consecinţă, va fi menţinută sentinţa penală nr. 601 din 9 iunie 2008 a Judecătoriei Tulcea, ca legală şi temeinică.

În baza art. 350 Cod pr. penală, va fi menţinută măsura arestării preventive a inculpatului …… începând cu 9 ianuarie 2009 şi până la 8 martie 2009, inclusiv şi va fi dedusă durata arestului începând cu 19.11.2007 la zi

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. penală, va fi obligat apelantul la plata sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorarii a părători oficiu, în sumă de 400 lei fiecare se vor deconta din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul de avocaţi

Etichete: , , , ,

Art.175, lit. c, Cod Penal

DOSAR NR. 2446/88/2008

SENTINŢA PENALĂ NR.10

Şedinţa publică din 13 ianuarie 2009

Prin rechizitoriul nr. 273/P/2007, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA a trimis în judecată pe inculpata …….. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. c) Cod penal.

S-a reţinut în rechizitoriu că la data de 28 noiembrie 2007, inculpata şi-a ucis copilul nou-născut imediat după naştere, fără a se afla în starea de tulburare patologică pricinuită în mod obişnuit de naştere.

Examinând probele administrate nemijlocit de instanţă în cursul cercetării judecătoreşti, coroborându-le cu cele administrate în timpul urmăririi penale, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt.

Inculpata …….. trăieşte de aproximativ 10 ani în concubinaj cu …….., la domiciliul acestuia din ……….

Cei doi concubini au dizabilităţi fizice şi întrucât fiecare mai avea câte un copil din relaţii anterioare, au convenit de la început, să nu aibă copii împreună, mai ales că aveau, pe lângă problemele de sănătate, şi o situaţie materială precară.

Cu toate acestea, concubinii au un copil împreună, o fetiţă născută în luna mai 2004.

…….., concubinul inculpatei a declarat că şi la prima sarcină a inculpatei, nu şi-a dat seama că aceasta aşteaptă un copil, aflând că fusese însărcinată abia după ce a născut.

Lucrurile s-au petrecut la fel şi la a doua sarcină; inculpata a reuşit să evite relaţiile intime în timpul sarcinii, invocând că se simte rău din cauza unui fibrom.

In dimineaţa zilei de 28 noiembrie 2007, inculpata, simţindu-se rău, a bănuit că e posibil să fi intrat în travaliu, astfel că l-a rugat pe concubinul ei să o ducă pe fetiţa lor în vârstă de 3 ani la grădiniţă, să treacă apoi pe la serviciul ei şi să anunţe că nu se simte bine.

De obicei, când pleca de acasă, …….. îşi lua cheia cu el, dar în acea zi a uitat cheia, şi a lăsat uşa descuiată, uşă încuiată ulterior de inculpată.

După aproximativ două ore, inculpata a simţit că intră în travaliu, s-a dus la baie, a întins un covoraş pe gresie şi a expulzat fătul, un băieţel.

In cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut că a născut un copil viu, precizând că în momentul în care a expulzat fătul, a auzit soneria, şi pentru că soţia ştia că la uşă este concubinul său căruia îi ascunsese sarcina timp de 9 luni, a intrat în panică, a pus nou născutul într-o cârpă, i-a înfăşurat cordonul ombilical în jurul gâtului, l-a pus într-o pungă de plastic pe care a legat-o, a ascuns-o într-o nişă sub cadă.

După ce a deschis uşa concubinului său, inculpata a fugit în dormitor şi s-a aşezat în pat. Concubinul a văzut petele de sânge de pe covorul din hol, a intrat în dormitor şi a întrebat-o pe inculpată ce s-a întâmplat, aceasta neputându-i răspunde pentru că se simţea foarte rău. Când a intrat în baie, …….. a văzut sânge pe gresie şi a întrebat-o din nou pe concubina sa ce este cu acel sânge, dar inculpata tot nu i-a răspuns. Concubinul a şters sângere din baie, după care a sunat la 112, iar când a venit ambulanţa şi-a însoţit concubina la spital.

Expertiza medico-legală efectuată în cursul urmăririi penale a concluzionat că moartea nou născutului a fost violentă, cauza medicală a morţii fiind determinată de o traumă contuză gravă a capului, cu numeroase fracturi ale oaselor capului produse prin lovire, cu şi de corpuri contondente, toate acestea asociate cu compresiunea externă a gâtului, exercitate prin ştrangulare cu legătura „confecţionate” din cordonul ombilical înfăşurat în două circulare în jurul gâtului şi că naşterea a avut loc la termen cu făt de sex masculin, viu.

Şi inculpata a fost examinată clinic, raportul medico-legal efectuat la data de 7 februarie 2008, constatând că inculpata prezintă un statul obstretico-ginecologic de lehuzie recentă, pe cale naturală, neasistată, fără complicaţii, produsul de concepţie fiind de sex masculin, naşterea având loc la termen.

Intrebată fiind în cursul urmăririi penale (în faţa instanţei s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dat declaraţie) cum îşi explică existenţa fracturilor oaselor craniului fătului, inculpata a răspuns că, probabil, acestea s-au produs în momentul în care a împins punga sub cadă, existând posibilitatea ca în acel moment, capul copilului să se fi lovit de ţeava de scurgere de la cadă.

Pentru a verifica dacă nu cumva inculpata are vreo boală psihică sau vreun sindrom care să-i afecteze capacitatea de a discerne sau de a se stăpâni, în faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.

Această expertiză a concluzionat că inculpata prezintă intelect de limită, personalitate imatură, reconstituirea traseului bio-psiho-social nerelevând existenţa unei eventuale tulburări psihice majore cauzate de naştere, discernământul fiind prezent în momentul comiterii faptei.

Concluziile expertizei medico-legale conving instanţa că, încadrarea juridică făcută de procuror este corectă, în drept, fapta inculpatei întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. c Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de art. 175 Cod penal, gravitatea deosebită a faptei, dar şi persoana inculpatei care se află la primul conflict cu legea penală, a avut o atitudine sinceră, şi a regretat fapta comisă, are un copil minor în întreţinere rezultat dintr-o relaţie de concubinaj şi prezintă tulburări de personalitate.

Toate aceste ultime aspecte determină instanţa să aprecieze că, în speţă, pot fi reţinute împrejurările ce pot constitui circumstanţe atenuante prev. de art. 74 lit. a, c Cod penal, cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege în condiţiile art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile alin. 2 ale art. 76 Cod proc. pen., potrivit cărora în cazul infracţiunii de omor, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special, astfel că urmează a o condamna pe inculpată la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare.

In temeiul art.65 Cod penal, inculpatei i se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani, executarea pedepsei urmând a începe după executarea pedepsei închisorii.

De asemenea, inculpatei i se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei.

La individualizarea pedepselor complementare şi accesorii, instanţa a avut în vedere practica CEDO şi Decizia nr. 74/2007 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a apreciat că natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatei duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

Instanţa nu a interzis dreptul de a alege, constatând că fapta comisă nu are conotaţie electorală.

Nici drepturile prev. de art. 64 lit. c, d, şi e Cod penal nu vor fi interzise întrucât inculpata nu s-a folosit de vreo profesie pentru săvârşirea infracţiunii şi nici nu există probe certe că nu este un părinte bun pentru fetiţa rezultată din concubinajul cu …… sau că exercitarea în continuare a drepturilor părinteşti ar leza interesele minorei.

Cum faţă de inculpată, prin încheierea din 5 octombrie 2008 s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, în temeiul dispoziţiilor art. 350 alin. 1 Cod proc. pen, se va menţine această măsură până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

In conformitate cu dispoziţiile art. 191 alin. 1 Cod proc. pen., inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, inclusiv a onorariului avocat oficiu care a asistat-o pe inculpată în cursul urmăririi penale.

Etichete: , ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro