404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Contract sinalagmatic. Inaplicabilitatea excepţiei de neexecutare a contractului.

Excepţia de neexecutare a contractului nu va putea fi invocată de debitorul obligaţiei, în absenţa interdependenţei obligaţiilor părţilor.

Reclamanta – societate comercială a chemat în judecată societatea pârâtă, solicitând obligarea acesteia la plata chiriei pentru spaţiul comercial utilizat, pe perioada anului 2000.

Pârâta a respins pretenţiile reclamantei şi a apreciat că nu datorează nici o chirie, întrucât locatorul a fost obligat, prin hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată în decembrie 1999, la încheierea cu locatarul a unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru acelaşi spaţiu comercial, prin novaţia contractului de închiriere.

Acţiunea reclamantei este, însă, întemeiată.

În absenţa unui act juridic care să lipsească de efecte contractul de închiriere existent între cele două societăţi, locatorul este îndreptăţit să primească de la locatar chiria, fără a-i putea fi sancţionată – prin sistarea plăţii chiriei – neexecutarea propriei obligaţii, statuate prin hotărâre judecătorească.

( sentinţa civilă nr.1177 COM/11.05.2001, irevocabilă conform deciziei civile nr. 513/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială )

Etichete:

Contract sinalagmatic. Simulaţie. Terţ faţă de actul secret, titular al acţiunii.

Fiind reglementată ca o excepţie de la principiul opozabilităţii efectelor contractului, simulaţia are ca efect inopozabilitatea situaţiei juridice create prin actul secret, faţă de terţi.

Aşa fiind, un terţ nu poate pretinde simularea actului public, câtă vreme părţile raportului juridic apreciat ca simulat sunt doar pârâţii, iar aceştia neagă existenţa unei înţelegeri secrete între ei, anterior sau concomitent încheierii actului aparent.

Reclamantul DS a chemat în judecată pe pârâţii GM şi SC. F S.A. Timişoara, solicitând ca pe baza probelor administrate să se constate că actul de vânzare-cumpărare nr. 4379/ 15.09.1993, privind un imobil situat în localitatea Giarmata, jud. Timiş, este simulat.

S-a susţinut că prin actul menţionat pârâta – societate comercială a înstrăinat către pârâtul GM imobilul menţionat (secţie de croit-cusut încălţăminte), pentru preţul de 37.450.000 lei. Cu toate că prin înscris figurează în calitate de cumpărător pârâtul– persoană fizică, în realitate, adevăratul proprietar al spaţiului este societatea reclamantă, în baza actului secret datat 12.09.1993, conform căruia s-a convenit asupra interpunerii, în acest raport juridic, a dobânditorului aparent.

Reclamantul a invocat faptul că plata preţului imobilului vândut prin licitaţie a fost achitat prin intermediul firmei S.C. M S.R.L. Constanţa – unde acesta are calitatea de asociat – fiind emisă o dispoziţie de plată pentru garanţia de participare la licitaţie şi două file CEC ulterioare, pentru preţul adjudecării.

Pârâtul GM a respins susţinerile reclamantului, arătând că înscrisul considerat ca act secret constituie dovada existenţei unui împrumut ce i-a fost acordat tocmai pentru a participa la această licitaţie.

În cauză a fost formulată, în temeiul art. 49 cod proc.civilă, o cerere de intervenţie în interes propriu a societăţii comerciale M S.R.L. Constanţa – în faliment, prin lichidator, al cărei obiect l-a constituit constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilului.

Lichidatorul a apreciat că bunul aparţine în fapt societăţii la care reclamantul DS a fost asociat, existând totodată şi un drept de creanţă faţă de deţinătorul actual al imobilului, materializat în valoarea îmbunătăţirilor aduse imobilului.

După admiterea în principiu a cererii intervenientei, instanţa a reţinut următoarele considerente:

În speţă se invocă existenţa uneia dintre formele simulaţiei, cea a interpunerii de persoane şi pe care doctrina a recunoscut-o în situaţia încheierii între aceleaşi părţi a unui contract aparent, alături de actul secret, acordul de voinţă fiind în sensul producerii faţă de terţi a efectelor juridice ale actului public.

Fiind reglementată ca o excepţie de la principiul opozabilităţii efectelor contractului, simulaţia generează inopozabilitatea situaţiei juridice create prin actul secret, faţă de terţi.

Această ipoteză nu este aplicabilă speţei.

Reclamantul care pretinde simularea actului are, în raport de aşa-numitul act aparent, poziţia unui terţ, astfel că el nu poate invoca încheierea – în nume propriu ori ca reprezentant al S.C. M S.R.L. – a actului secret, cu una dintre părţile înscrisului public.

Părţile raportului juridic apreciat ca simulat sunt doar pârâţii, aceştia negând existenţa unei înţelegeri secrete între ei, anterior sau concomitent încheierii actului aparent.

Înscrisul prezentat de reclamant, coroborat cu declaraţiile testimoniale, confirmă existenţa unui alt raport juridic, fundamentat pe un împrumut bănesc acordat de reclamant pârâtului GM.

Faţă de aceste considerente, acţiunea în simulaţie va fi respinsă ca neîntemeiată.

Cât priveşte cererea de intervenţie, aceasta este la rândul său neîntemeiată, întrucât emiterea a două file CEC şi a altor documente de plată nu pot înlătura opozabilitatea faţă de pârâta S.C. F S.R.L. – vânzătoarea imobilului – a actului de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâtul GM, în calitate de cumpărător. Se va reţine, totodată, că lichidatorul nu a dovedit efectuarea unor îmbunătăţiri imobilului şi circumstanţele în care acestea au fost realizate, în folosul unui terţ, în măsura în care se invocă în acelaşi timp un drept real propriu asupra bunului.

(sentinţa civilă nr. 2430 COM/ 6.10.2000, definitivă conform deciziei civile nr. 205/2001 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială)

Etichete:

Contract sinalagmatic.Inopozabilitatea faţă de terţi.

Potrivit art. 969 cod civil, convenţiile produc efecte între părţile care l-au încheiat, fără a putea fi opuse unui terţ; titularul dreptului de proprietate asupra unui spaţiu comercial nu va putea fi ţinut, în absenţa unui acord expres al acestuia, de contractul de asociere încheiat anterior transmiterii dreptului de proprietate, între două persoane juridice.

Reclamantul GD a solicitat evacuarea S.C. R S.R.L. Constanţa din spaţiul situat în Constanţa, str. Eliberării nr. 10, bl. I parter. Imobilul a intrat în proprietatea reclamantului prin vânzare efectuată la 18.03.2000, pe parcursul derulării – în acelaşi spaţiu – a unui contract de asociere în participaţiune între două societăţi.

Potrivit art. 253 cod com., asociaţia în participaţiune nu constituie, în privinţa celui de-al treilea, o persoană juridică nouă, distinctă de persoana asociaţilor.

Ori, între reclamant şi persoanele juridice care au încheiat contract de asociere nu există nici un raport juridic obligaţional, izvorât din contractul de asociere.

Dreptul pârâtei de a utiliza spaţiul comercial, în temeiul acestui contract, nu este opozabil proprietarului acestuia.

Faţă de aceste considerente, acţiunea urmează a fi admisă.

(sentinţa civilă nr. 7670 COM/ 8.11.2002, irevocabilă)

Etichete:

Contract sinalagmatic.Denunţare unilaterală.Lipsa notificării.

Împrejurarea că pârâtul nu a comunicat partenerului contractual denunţarea unilaterală a convenţiei încheiate are ca efect inopozabilitatea acestui fapt juridic, astfel că pârâtul va fi ţinut să execute în temeiul art. 969 şi 1073 cod civil obligaţiile asumate.

Schimbarea domiciliului celui care beneficiază de prestaţiile telefonice nu determină exonerarea acestuia de plata sumelor datorate pentru aceste prestaţii, dacă modificarea nu a fost notificată societăţii de telefonie.

Reclamanta S.N.Tc Romtelecom S.A. – Direcţia de Telecomunicaţii Constanţa a solicitat obligarea pârâtei AE la plata contravalorii prestaţiilor telefonice efectuate până în luna noiembrie 2000, pentru postul telefonic aflat la domiciliul acesteia, cu daunele interese aferente.

Pârâta a susţinut, în apărare, că la 19.07.2000 a vândut apartamentul şi că din acel moment nu a mai beneficiat de aceste prestaţii, pentru postul menţionat.

Aceste apărări vor fi înlăturate.

Reclamanta a instalat la domiciliul pârâtei un post telefonic şi a furnizat serviciile aferente, până în luna noiembrie 2000, când prestaţiile au fost sistate pentru neplată.

Pârâta nu a solicitat rezilierea contractului, ulterior înstrăinării apartamentului, astfel că este ţinută în temeiul art. 969 şi 1073 cod civil la plata contravalorii acestor prestaţii, cu daunele interese (majorări de întârziere) legale.

(sentinţa civilă nr. 7664 COM/ 8.11.2002, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Contract sinalagmatic.Act sub semnătură privată. Cerinţa multiplului exemplar.

Art. 1179 cod civil stabileşte că actele sub semnătură privată, care cuprind convenţii sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte părţi cu interes contrar sunt.

Textul menţionat se referă la nevalabilitatea actelor sub semnătură privată ,,care cuprind convenţii sinalagmatice‘’, fiind făcută distincţia între convenţia în sine (negotium juris) – izvor al obligaţiilor civile – şi înscrisul care materializează convenţia (instrumentum probationem). Astfel, înscrisul care atestă încheierea unui contract sinalagmatic este lipsit de forţă probatorie în cazul în care nu se respectă cerinţa multiplului exemplar, potrivit art.1179 cod civil, însă convenţia ca act juridic poate fi dovedită prin orice alt mijloc de probă.

Reclamanta S.C. MP S.R.L. a chemat în judecată pe S.C. CW S.R.L. şi SC. LG S.R.L., pentru a fi obligate în solidar la plata sumei de 85.470.000 lei, contravaloare servicii prestate, cu dobânzi aferente la nivelul celor practicate de Banca Agricolă S.A. la depozitele personelor juridice, cu începere de la 11.10.1999.

Societatea reclamantă a arătat că pârâta 2 a intermediat între celelalte două părţi efectuarea de lucrări agricole aferente recoltei viitoare de floarea-soarelui, de pe o suprafaţă cultivată de 154 ha. Cu toate că lucrările au fost efectuate, iar producţia a fost predată pârâtei 1, valoarea lucrărilor realizate a rămas neacoperită.

Prin întâmpinare, pârâta S.C. CW S.R.L. a invocat nulitatea contractului de lucrări agricole şi de prestări servicii nr. 340/ 24.09.1999, întrucât acesta nu respectă cerinţa dată de art. 1179 cod civil, referitoare la întocmirea a câte unui exemplar pentru fiecare parte contractantă.

S-a mai susţinut că reclamanta nu poate proba predarea recoltei datorită inexistenţei proceselor-verbale de recepţie impuse de art. 4 din contract.

Sub aspectul excepţiei de nulitate a actului pe care se întemeiază pretenţiile reclamantei, instanţa a reţinut următoarele considerente :

Art. 1179 cod civil reglementează pentru anumite înscrisuri sub semnătură privată cerinţa multiplului exemplar. Potrivit acestuia, actele sub semnătură privată, care cuprind convenţii sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea exemplare originale câte părţi cu interes contrar sunt.

Textul menţionat se referă, prin urmare, la nevalabilitatea actelor sub semnătură privată ,,care cuprind convenţii sinalagmatice‘’, fiind făcută distincţia între convenţia în sine (negotium juris) – izvor al obligaţiilor civile – şi înscrisul care materializează convenţia (instrumentum probationem). Altfel spus, înscrisul care atestă încheierea unui contract sinalagmatic este lipsit de forţă probatorie în cazul în care nu se respectă cerinţa multiplului exemplar, potrivit art.1179 cod civil, însă convenţia ca act juridic poate fi dovedită prin orice alt mijloc de probă, conform normelor aplicabile în materie.

În speţă, este incontestabil faptul că recolta obţinută de pe suprafaţa prelucrată de societatea reclamantă a fost predată pârâtei S.C. LG S.R.L., iar factura a fost emisă pentru încasarea preţului pe seama aceleiaşi pârâte.

Pârâta S.C. CW S.R.L. a recunoscut prin întâmpinare că este adevăratul beneficiar al produselor, iar apărările acestei societăţi privind inexistenţa vreunei obligaţii de plată a sumelor pretinse, pe considerentul că nu a primit recolta, nu pot fi reţinute.

Obligaţia de plată nu rezultă din calitatea sa de ,,beneficiar’’ al recoltei, ci din cea de obligat alături de debitorul principal S.C. LG S.R.L., potrivit raporturilor juridice stabilite şi dovedite între cele două pârâte.

În concluzie, acţiunea reclamantei este întemeiată, urmând a fi admisă astfel cum a fost formulată.

(sentinţa civilă nr. 3619 COM/ 17.12.2001, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro