sau a măsurii tehnico – administrative dispusă

Contrar practicii constante înregistrată în anii precedenţi, referitor la contravenţiile prevăzute şi sancţionate de OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice , în trimestrul IV al anului 2009, la nivelul Judecătoriei Buzău , s-a creat o practică neunitară cu privire la sancţiunea contravenţională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce aplicată şi/sau măsura tehnico administrativă dispusă .

S-a apreciat, în esenţă, că în situaţia în care agentul constatator nu aplică în mod expres , alături de sancţiunea principală, atât sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi / sau măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere, în raport de modul de sancţionare a contravenţiei săvârşite, în condiţiile în care procesul verbal a fost încheiat cu respectarea modelului prevăzut la anexa nr. 1A , astfel cum se dispune la art. 180 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 , actul este afectat de nulitate absolută parţială virtuală, impunându-se înlăturarea sancţiunii complementare.

Tribunalul Buzău – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ , ca instanţă de recurs , nu a confirmat punctul de vedere expus , context în care vom prezenta considerentele deciziei civile nr. X/ februarie 2010 , pronunţată în dosarul nr. X/X/2009 , prin care s-a modificat soluţia instanţei fondului privind admiterea în parte a plângerii contravenţionale şi înlăturarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce , în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată .

1 ) – Situaţia în fapt şi în drept dedusă judecăţii

Prin procesul verbal de contravenţie seria X nr.X / 2009 s-a reţinut în sarcina petentului comiterea contravenţiei prevăzute la art.100 alin.3 lit.b) din OUG nr.195/2002 raportat la art.135 lit.h) din HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002, constând în neacordarea priorităţii de trecere unui grup de pietoni angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public.

Conform art.101 alin.3 lit.b) din ordonanţă, contravenţia enunţată se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a II –a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, iar potrivit art. 111 alin.2 lit.c) se dispune şi măsura tehnico – administrativă a reţinerii permisului de conducere.

2 ) – Soluţia pronunţată de instanţa fondului

Prin sentinţa civilă nr. X / 2009 , s-a admis în parte plângerea, dispunându-se înlăturarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile .

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în fapt şi în drept :

Deşi, din punct de vedere al legalităţii, procesul verbal de contravenţie contestat respectă condiţiile prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 17 din OG nr. 2/2001, totuşi, sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile a fost aplicată nelegal.

S-au invocat în acest sens dispoziţiile art. 96 alin.1, art. 109 alin.1 si art.118 alin.1 din OUG nr. 195/2002 precum şi prevederile art. 177 alin.1, art. 180 alin. 1 si art. 210 alin.2 din HG nr. 1391/2006, reţinându-se în esenţă că prin nemenţionarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat, de către agentul constatator, în cuprinsul procesului verbal, alături de sancţiunea principală a amenzii şi de măsura tehnico administrativă a reţinerii permisului de conducere, aceasta nu poate fi verificată din punct de vedere al legalităţii, aducându-se astfel atingere dreptului petentului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO, care impune şi accesul efectiv la o instanţă.

Sub aspectul temeiniciei, s-a apreciat în baza probatoriului administrat că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 100 alin.3 lit.b) din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 135 lit. h) din HG nr. 1391/2006, întrucât, la data de X / 2009, în jurul orelor X : 00, în timp ce conducea autoturismul BZ/X/X pe raza municipiului Buzău, din direcţia localităţii X , către centru, ajuns la marcajul pietonal situat după intersecţia cu sens giratoriu, în dreptul complexului comercial X, nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni , angajaţi în traversarea regulamentară a străzii .

3 ) – Modele pentru încheierea proceselor verbale de contravenţie, prevăzute la anexa nr. 1A şi anexa nr. 1D la HG nr. 1391/2006

Conform dispoziţiilor art. 96 alin.1 şi art. 109 alin.1 din OUG nr. 195/2002 , precum şi ale art. 180 alin.1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 agentul constatator aplică sancţiunile principale , sancţiunile complementare şi /sau măsurile tehnico administrative prin acelaşi proces verbal de contravenţie.

Potrivit art.109 alin.4 din OUG nr.195/2002, forma şi conţinutul procesului verbal de constatare a contravenţiei se stabilesc prin regulament.

Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, aprobat prin HG nr. 1391/2006 este prevăzut cu cinci anexe, numerotate astfel : 1A, 1B, 1C, 1D şi 1E, care fac parte integrantă din actul normativ invocat, conform art.225.

Anexele nr.1A şi nr.1D reprezintă modele de încheiere a procesului verbal, celelalte anexe vizând : dovada înlocuitoare (anexa nr.1B), autorizaţia de reparaţii (anexa nr.1C ) şi raportul de reţinere a permisului (anexa nr.1E)

4 ) – Proces verbal de contravenţie încheiat potrivit modelului prevăzut la anexa nr. 1A . Aplicarea sancţiunilor

La art.180 alin.1 din regulament se dispune în sensul că în cazul constatării încălcării normelor rutiere, procesul verbal de constatare a contravenţiei se încheie potrivit modelului prevăzut în anexa nr.1A, care va cuprinde în mod obligatoriu pe lângă anumite alte menţiuni , şi „sancţiunea contravenţională complementară aplicată şi /sau măsura tehnico – administrativă dispusă”.

Examinându-se anexa nr.1A, se constată că aceasta cuprinde şase rubrici referitoare la sancţiunile şi măsurile prevăzute la art. 95, art.96 şi art.97 din OUG nr. 195/2002, mai puţin referitor la sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, după cum urmează:

avertisment /amendă ( lit. a , b : sancţiuni principale), puncte de penalizare/ confiscarea/ imobilizarea vehiculului ( lit. c, d, e : sancţiuni complementare ), şi reţinerea permisului de conducere / certificatului de înmatriculare / plăcuţelor de înmatriculare / atestatului profesional ( lit. f : măsuri tehnico – administrative).

Astfel concepută anexa nr.1A , legiuitorul a avut în vedere că este acoperită întreaga arie atât a sancţiunilor principale şi complementare cât şi a măsurilor tehnico administrative prevăzute de normele enunţate , în condiţiile în care sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi durata acesteia sunt instituite în mod expres în cuprinsul textului incriminator al contravenţiei , menţionat de agentul constatator în procesul verbal ( în cauza dedusă judecăţii : art. 100 alin.3 lit. b).

În aceeaşi interpretare se reţine şi faptul că, prin aplicarea deopotrivă , prin acelaşi proces verbal de contravenţie, alături de sancţiunea principală, atât a măsurii tehnico – administrative a reţinerii permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce cât şi a sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce se creează în mod evident un caz de incompatibilitate, în raport de prevederile art. 190 din HG nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002.

Conform art. 190, în cazurile prevăzute de lege, odată cu constatarea faptei, poliţistul rutier reţine permisul de conducere , eliberând dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie , în cazul de faţă ( alin.1), iar permisul, împreună cu un raport de reţinere al cărui model este prevăzut în anexa nr.1E se trimit cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost eliberată dovada înlocuitoare, la serviciul poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta , pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în evidenţa conducătorilor de autovehicule ( alin.2).

Or, potrivit raportului de reţinere ce se regăseşte la anexa nr.1E , parte integrantă din regulament, agentul constatator ”propune” suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă determinată, de la caz la caz , sancţiunea propusă de acesta fiind ” aprobată ” de şeful poliţiei rutiere.

În sensul că şeful poliţiei rutiere hotărăşte asupra sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, şi nicidecum agentul constatator , se prevede imperativ şi la art.103 alin.1? din OUG nr. 195/2002 şi respectiv ale art.191 alin.1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului.

Conform 103 alin.1? din ordonanţă, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile se dispune de către şeful poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta, în situaţia prevăzută la alin.1 lit.c (când fapta a fost urmărită ca infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulaţie încălcată se prevede sancţiunea complementară a suspendării ).

Potrivit art.191 alin.1 din regulament, în situaţia în care contravenientul a săvârşit fapta pe raza de competenţă a altui judeţ decât cel care îl are în evidenţă, permisul de conducere se păstrează la serviciul poliţiei rutiere pe teritoriul căreia fost constatată contravenţia, până când şeful serviciului hotărăşte asupra sancţiunii contravenţionale complementare, dar nu mai mult de 15 zile de la data reţinerii, după care îl trimite serviciului poliţiei rutiere al judeţului care îl are în evidenţă.

Mai mult, potrivit art. 210 alin. 1 din regulament, atunci când conducătorul de autovehicul săvârşeşte o faptă pentru care , se reţine permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce , eliberându-i-se dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie , sancţiunea contravenţională complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.

Pe de altă parte, în situaţia în care se contestă procesul verbal de contravenţie, sunt aplicabile prevederile art. 118 alin.2 din ordonanţă, potrivit cărora plângerea formulată împotriva procesului verbal suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.

Rezultă, prin urmare , din coroborarea normelor legale enunţate, că sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce , inclusiv durata acesteia, fiind prevăzute prin însuşi textul incriminator , menţionat în cuprinsul procesului verbal , este propusă de agentul constatator şi aprobată de şeful poliţiei rutiere prin raportul de reţinere, ea operând fie cu începere din ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii , fie de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti , în caz de contestare a procesului verbal de contravenţie .

5 ) – Proces verbal de contravenţie încheiat potrivit modelului prevăzut la anexa nr. 1D . Aplicarea sancţiunilor

Spre deosebire de anexa nr.1A ( care constituie regula în ce priveşte modelul de încheiere a procesului verbal de contravenţie în cazul încălcării normelor rutiere), la anexa nr. 1 D impusă ca model de încheiere a procesului verbal de art. 181 alin.1 din regulament ( care, practic, constituie excepţia de la regulă în cazul în care fapta fiind constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, conducătorul auto nu este oprit în trafic) , se prevăd în mod expres rubrici distincte pentru sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi respectiv pentru punctele de penalizare, alături de sancţiunile principale.

Într-un astfel de caz , poliţistul rutier încheie procesul verbal de contravenţie după prelucrarea înregistrărilor şi stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, pe fondul efectuării procedurii instituite la alineatul 2 al textului de lege invocat.

6 )- Legalitatea procesului verbal de contravenţie

În raport de motivaţia expusă în considerentele deciziei invocate , tribunalul a apreciat că în cauză nu operează nici un motiv de nulitate absolută (procesul verbal contestat fiind încheiat cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 17 din OG nr. 2/2001 ) şi nici vreun alt motiv de nulitate relativă ( ce ar fi putut fi opus sub incidenţa dispoziţiilor art. 105 alin.2 din Codul de procedură civilă), intrând în discuţie cel mult necorelarea unor texte legale.

7 ) – Aplicarea sancţiunii complementare prin procesul verbal

În cauza dedusă judecăţii , reţinându-se contravenţia prevăzută la art.100 alin.3 lit. b) din OUG nr.195/2002 raportat la art.135 lit. h) din HG nr.1391/2006, s-a utilizat în mod corect la încheierea procesului verbal de contravenţie modelul prevăzut de anexa nr. 1 A , dispunându-se aplicarea amenzii în cuantum de 240 lei, ca sancţiune principală, precum şi măsura tehnico administrativă a reţinerii permisului de conducere, în condiţiile în care sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile este prevăzută în însuşi textul incriminator menţionat în act, fiind propusă de agentul constatator şi aprobată de seful poliţiei rutiere.

În aplicarea normelor legale invocate , petentului i s-a reţinut efectiv permisul de conducere , context în care i s-a eliberat dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie , sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la textul incriminator menţionat în procesul verbal, operând cu începere din ziua următoare celei în care ar fi expirat valabilitatea dovezii înlocuitoare, în cazul în care nu s-ar fi contestat procesul verbal de contravenţie.

Producându-se, însă, dovada depunerii , în termen legal, la judecătorie a plângerii formulate de petent împotriva procesului verbal , la data de X.X.2009, executarea amenzii şi a sancţiunii complementare este suspendată începând cu această dată până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.

În raport de probatoriul administrat în cauză, tribunalul a reţinut că procesul verbal de contravenţie contestat este legal şi temeinic, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale în materie, inclusiv sub aspectul sancţiunii complementare, înlăturată în mod greşit de către instanţa fondului prin soluţia pronunţată.

8 ) – Soluţia pronunţată de instanţa de recurs

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă s-a admis recursul ca întemeiat, dispunându-se modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a plângerii formulate de petent împotriva procesului verbal de contravenţie.

9 ) – Propunere de modificare / corelare a unor dispoziţii prevăzute fie de OUG nr. 195 / 2002, fie de HG nr. 1391 / 2006 sub aspectul modalităţii de aplicare a sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce , pe timp limitat

Avându-se în vedere necorelarea evidentă a unor texte fie din OUG nr. 195/2002 , fie din HG nr. 1391/2006 sub aspectul modalităţii de aplicare a sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce , pe timp limitat , în sensul că:

? deşi agentul constatator este obligat să aplice prin acelaşi proces verbal de contravenţie atât sancţiunea principală cât şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi / sau măsura tehnico – administrativă a reţinerii permisului de conducere , conform art. 96 alin.1 şi art. 109 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 şi respectiv art. 180 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 , în cuprinsul modelului de proces verbal prevăzut la anexa nr. 1A nu se regăseşte nici-o rubrică referitoare la sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce ( în condiţiile în care pentru toate celelalte sancţiuni şi măsuri există rubrici distincte ) ,

? în cazul reţinerii permisului de conducere şi eliberării unei dovezi înlocuitoare cu drept de circulaţie , sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce este propusă de agentul constatator şi aprobată de şeful poliţiei rutiere , printr-un act separat denumit ” raport de reţinere ” ce face obiectul anexei nr. 1E, întocmită ulterior încheierii procesului verbal, astfel cum rezultă din art. 190 şi art. 210 alin. 1 din HG nr. 1391/2006, precum şi din conţinutul anexei invocate ( contravenindu-se astfel prevederilor invocate anterior : art. 96 alin. 1, art. 109 alin. 1şi art. 180 alin. 1),

? în cazul reţinerii permisului de conducere şi eliberării unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulaţie , suspendarea exercitării dreptului de a conduce operează din momentul aplicării sancţiunii contravenţionale complementare prin procesul verbal de constatare a contravenţiei , astfel cum se dispune la art. 210 alin. 2 din HG nr. 13912006 coroborat cu art. 111 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 ( în condiţiile în care anexa nr. 1A nu cuprinde nicio rubrică referitoare la o astfel de sancţiune,

urmează a se întocmi un material în vederea sesizării Curţii de Apel Ploieşti spre a se demara procedura legală de modificare/ corelare a dispoziţiilor enunţate .

Etichete: Contravenţii prevăzute de OUG

Publicat de: marinanestian pe 19 iulie, 2011

Categorie: Jurisprudenta

Subscrie

CONT.ADM. Contravenţii prevăzute de OUG nr. 195/2002. Nerespectarea prevederilor art. 119 din ordonanţă, privind introducerea în proces a celeilalte părţi implicate în accidentul rutier. Sancţiunea nulităţii

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rm. Sărat sub nr. 2314/287/2007 din 29.11.2007, petentul N.I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria PCA nr. 2321485 din 16.11.2007 în baza căruia a fost sancţionat cu 6 puncte amendă în cuantum de 234 lei şi reţinerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de conducere autovehicule pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzută la art. 101 alin.3 lit.a) din OUG nr. 195/2002 în referire la art. 118 lit.a) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

În motivarea plângerii petentul a invocat pe cale de excepţie nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie, întrucât nu cuprinde împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Pe fond, a învederat că situaţia în fapt şi în drept reţinută prin procesul verbal contestat nu corespunde realităţii. Accidentul rutier s-a produs în timp ce se deplasa pe banda doi de mers, vinovat făcându-se conducătorul autoturismului MPR – 0699 care a intrat pe contrasens în depăşirea sa.

Intimatul a formulat întâmpinare în temeiul art. 115 – 118 din Codul de procedură civilă, solicitând motivat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petent.

Prin sentinţa civilă nr. 919 din 4.06.2008, s-a admis plângerea ca întemeiată, dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie.

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în fapt şi în drept:

Prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 101 alin.3 lit.a) din OUG nr. 195/2002 în referire la art. 118 lit.a) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002. S-a avut în vedere în acest sens că la data de 16.11.2007, orele 18.30, în timp ce conducea autoturismul VN-03-NZF, pe strada Focşani din raza municipiului Râmnicu Sărat, pe banda 1, a efectuat depăşirea unui autoturism oprit pe sensul său de mers, timp în care pe banda a 2-a circula din spatele său autoturismul MPR-6099 cu care a intrat în coliziune. În baza dinamicii producerii avariilor şi a declaraţiilor părţilor implicate s-a stabilit că vinovat de producerea evenimentului rutier este petentul întrucât nu s-a asigurat suficient la depăşirea obstacolului de pe banda sa de mers.

În baza probatoriului administrat instanţa a apreciat, însă, că petentul nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa de către agentul constatator.

Situaţia în fapt reţinută prin procesul verbal de contravenţie a fost combătută cu expertiza tehnică întocmită de expertul N.G., depusă la filele 68-73 dosar, precum şi de declaraţia martorului D.T., audiat în apărare, ale cărui susţineri au fost consemnate la fila 46 dosar.

Conform probelor menţionate, conducătorul autoturismului MPR-6099 circula cu o viteză mai mare decât petentul, a parcurs aproximativ 50 m, a intrat în depăşirea autoturismului condus de petent şi nepăstrând o distanţă laterală suficientă, acesta a fost acroşat pe partea stângă, producându-i o serie de avarii.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal, conform art. 34 alin.2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit motivelor de recurs depuse în scris la dosar.

În expunerea motivelor de recurs, intimatul a invocat neintroducerea în proces a celuilalt conducător auto implicat în producerea evenimentului rutier: P.N., precum şi efectuarea expertizei tehnice fără citarea părţilor în proces, de natură să afecteze legalitatea acesteia.

Petentul a formulat întâmpinare, solicitând motivat respingerea recursului declarat de intimat.

Prin decizia civilă nr. 858 din 5.11.2008 pronunţată de Tribunalul Buzău, s-a admis recursul ca întemeiat, dispunându-se casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe în vederea efectuării expertizei tehnice cu citarea părţilor în proces conform art.208 din Codul procedură civilă şi respectiv a citării celuilalt conducător auto implicat în accident, conform art.119 din OUG nr.195/12.12.2002, republicată.

Hotărând astfel, tribunalul a reţinut:

1) – Conform prevederilor art. 119 din OUG nr. 195/2002, în cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei va cita unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, părţile implicate în eveniment şi societatea de asigurare.

Contrar prevederilor legale imperative invocate, în cauza dedusă judecăţii, instanţa fondului nu a dispus citarea celeilalte părţi implicate în eveniment şi anume P.N., conducătorului autoturismului MPR-6099, a cărui declaraţie dată la organul de poliţie a fost consemnată la fila 24 dosar fond.

2) – Potrivit dispoziţiilor art. 208 alin.1 din Codul de procedură civilă, efectuarea oricărei expertize se face în mod obligatoriu cu citarea părţilor în proces, de către expert, prin carte poştală recomandată cu dovadă de primire.

Contrar prevederilor legale imperative invocate, în cauza dedusă judecăţii expertiza tehnică întocmită de expertul N.G. a fost efectuată fără ca părţile în proces să fie citate în vederea participării lor.

În contextul expus, tribunalul a reţinut că soluţia pronunţată este afectată de nelegalitate, motiv pentru care, în baza art. 312 alin.5 din Codul de procedură civilă se va admite recursul ca întemeiat şi se va casa sentinţa atacată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.