404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Dobânzi

Prin sentinţa civilă nr. 1898/2010 s-a admis cererea formulată de reclamanta …., în contradictoriu cu pârâţii……….

Obligă pârâţii să plătească reclamantei suma de 4153,92 lei, din care suma de 2076,96 lei contravaloare cote întreţinere şi suma de 2076,96 lei penalităţi, aferente perioadei martie 2008-iunie 2009.

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 1665/227 din 26.05.2010, reclamanta ………, a chemat în judecată pe pârâţii ………., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 4153,92 lei , din care suma de 2076,96 lei cu titlu de cote de întreţinere şi suma de 2076,96 lei penalităţi de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta arată că pârâţii în calitate de proprietari ai apartamentului nr…, bl…., sc…, str……, din localitatea Fălticeni, nu au achitat cotele de întreţinere din luna martie şi până în prezent, cuantumul acestora ridicându-se la suma de 2.076,96 lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere de 2076,96 lei, în total suma de 4153,92 lei.

Precizează că la cotele lunare au fost calculate penalităţi de 0,20% pe zi de întârziere după trecerea unui termen de 30 de zile de la data fixată pentru plata aferentă, conform art.49 alin.1,2 şi 3 din Legea 230/2007.

În drept, invocă dispoziţiile art.112,113 şi 114 Cod pr.civilă.

În dovedire, anexează la dosar înscrisuri în copie, respectiv: adresa nr.60/26.04.2010 (f.5), lista de plată pe cote lunare şi categorii de cheltuieli la 30.06.2009 (f.6), proces-verbal din data de 18 mai 2008 cu privire la calcularea penalităţilor pe întârziere (7-9), încheierea de şedinţă din 14.03.2005 din dosar nr.993/2005 (f.10), contract de închiriere nr.1364/1.10.1994 (f.12-13), confirmare de primire a adresei nr. 60/26.04.2010(f.14) şi statutul asociaţiei de proprietari (15-22).

Pârâţii legal citaţi, nu s-au prezentat la instanţă şi nici nu au formulat întâmpinare faţă de acţiunea reclamantei.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului,instanţa reţine că pârâţii deţin apartamentul situat în Fălticeni, str. …., bloc …, sc. .., ap… iar în această calitate au obligaţia de a achita contravaloarea cotelor de întreţinere către reclamantă.

Potrivit art. 46 din Legea nr.230/2007:” toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.”

Potrivit art. 49:”Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat”.

Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar (fila 6) reiese că pârâţii nu au mai achitat contravaloarea cotelor de întreţinere pe perioada martie 2008-iunie 2009 astfel că debitul datorat este de 20,76,96 lei.

Penalităţile de 0,20% au fost stabilite de către Adunarea Generală conform procesului-verbal din 15.05.2008.

Având în vedere cele reţinute şi, faţă de textele legale menţionate, instanţa va admite cererea şi va obliga pârâţii să plătească reclamantei suma de 4153,92 lei, din care suma de 2076,96 lei contravaloare cote întreţinere şi suma de 2076,96 lei penalităţi, aferente perioadei martie 2008-iunie 2009.

Etichete:

Pretenţii – asigurari

Dosar nr. 2122/244/2008
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 1648/R
Sedinta publica de la 14 Decembrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE MIRELA-CRISTINA TÂRLEA
Judecator RADU OANA
Judecator NICOLAE PARPALEA-FILIP
Grefier VIVIANA-MIHAELA IFRIM

Pe rol pronuntarea recursului Comercial privind pe recurent BCR ASIGURARI VIENNA INSURANCE GROUP SA CU SEDIUL ALES ÎN BUCURESTI LA SC AV. IACOB SI OLTEANU, str. Splaiul Independentei, nr. 2J, et. 6, ap. 34, sector 3 si pe intimat M C, domiciliata în împotriva sentintei civile nr. 335 din 31.03.2009 a Judecatoriei Husi, având ca obiect – pretentii.

La apelul nominal facut la pronuntare au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier aratându-se ca: dezbaterile în cauza au avut loc în sedinta publica din data de 07 decembrie 2009, sustinerile partilor fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta hotarâre, când din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amânat pronuntarea pâna astazi 14 decembrie 2009, când;

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului comercial de fata;

Prin sentinta civila nr. 335 din 31.03.2009 a Judecatoriei Husi instanta a respins actiunea civila formulata de reclamanta SC BCR Asigurari SA în contradictoriu cu pârâta M C,

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca reclamanta SC. B.C.R. Asigrari S.A., în calitate de societate de asigurari a solicitat prin actiunea introductiva obligarea pârâtei la plata sumei de 1067,76 lei reprezentând credit nerambursat si dobânda legala OG.9/2000.

Reclamanta a sustinut ca baza legala a solicitarii sale o constituie contractul de asigurare nr. RCC 003 privind asigurarea riscului de neplata a ratelor de credit si a dobânzilor acordate persoanelor fizice, încheiat la data de 22.03.2004 între reclamanta, în calitate de asigurator si BCR SA, cu sediul în Bucuresti, în calitate de asigurat.

Potrivit art.969 cod civil conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante.

Iar art.973 cod civil stabilesc,în ceea ce priveste efectele conventiilor fata de terti, ca acestea nu au efecte decât între partile contractante.

Coroborând cele doua texte de lege rezulta ca între reclamanta si pârâta nu exista un raport juridic generator de drepturi si obligatii pentru vreuna din parti.

Pentru a atrage raspunderea civila delictuala, în baza art.998-999 cod civil. Este necesara îndeplinirea conditiilor legale referitoare la vinovatie, prejudiciu si legatura de cauzalitate.

Deoarece între prejudiciul asiguratorului, adica al reclamantei, care este indirect, mediat, prin ricoseu si fapta autorului pagubei, adica a pârâtei, nu exista nici o legatura de cauzalitate, este exclusa formarea unui raport delictual sau contractual de reparatie.

Prin realizarea riscului nu se creeaza un drept la reparatie împotriva faptuitorului decât în folosul asiguratului, adica al BCR sucursala Husi, fiind de neconceput sa se nasca un drept la despagubire ex delicto si în favoarea persoanei care a acoperit prejudiciul.

În fine, prevederile art.1108 pct.3 cod civil impun conditia obligatorie ca cel care face plata si tertul raspunzator sa fie tinuti pentru „aceeasi datorie”, ori în cazul de fata, asiguratorul îsi îndeplineste o obligatie civila contractuala (contractul de asigurare nr.RCC 003), pe câta vreme faptuitorul raspunde, de regula, pe baza unui temei delictual de reparatie, ceea ce înseamna ca nu poate fi vorba de aceeasi datorie, mai ales ca fiecare dintre aceste doua obligatii îsi are propria sa cauza directa si indirecta.

Asadar, asiguratorul-reclamanta, nu poate actiona direct împotriva tertului raspunzator printr-o actiune delictuala, deoarece nu exista un raport de cauzalitate între prejudiciul suferit prin plata indemnizatiei de asigurare si fapta ilicita a tertului, pe de o parte, iar pe de alta parte, ceea ce a suferit asiguratorul nu este chiar un prejudiciu, întrucât plata indemnizatiei reprezinta contraprestatia lui fata de primele de asigurare primite si totodata, asiguratorul nu poate invoca subrogatia legala, întrucât el a platit asiguratului, adica bancii, o datorie proprie, iar nu pe cea altei persoane.

În realitate, între pârâta si Banca Comerciala Româna –Sucursala Husi, exista un raport juridic dedus din contractului de credit nr.1041 din 22.08.2003, al carui obiect îl constituia un împrumut în suma de 4.500 lei, rambursabil în 36 de luni.

Conform clauzei contractuale inserate la art.5 intitulate generic “Garantiile asiguratorii” împrumutatul, adica pârâta, se obliga sa garanteze creditul acordat cu doua tipuri de garantii: a) veniturile realizate sub orice forma de aceasta; b) cesiunea de creanta asupra drepturilor de încasat din contractul de asigurare Polita de asigurare AC 0297137 din-22.08.2003 (data încheierii contractului de credit).

Încheierea acestei polite de asigurare de catre împrumutat, adica de pârâta, a fost obligatorie prin predarea politei, la momentul încheierii contractului de credit, asa cum rezulta si din art.6 din contract, ea fiind obligata totodata sa cesioneze în favoarea bancii sumele cuvenite cu titlul de despagubire din contractul de asigurare încheiat.

Din dosarul de dauna încheiat ca urmare a neplatii de catre pârâta a ratelor 33 si 34, aferente lunii mai si iunie 2006, reiese ca polita de asigurare încheiata de pârâta la SC Omniasig acoperea ca valabilitate întreaga perioada de rambursare a creditului, adica 22.08.2003-21.08.2006.

În cazul în care împrumutatorul-BCR -Sucursala Husi, ar fi constatat neîndeplinirea obligatiei de catre pârâta, trebuia sa se dea eficienta art.8.2 din contractul de credit, prin care banca era îndreptatita sa procedeze la recuperarea creantelor prin valorificarea garantiilor asiguratorii (din cele doua categorii prevazute de art.5 lit.a si b).

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta SC BCR Asigurari SA, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie pentru urmatoarele considerente: în mod gresit a retinut prima instanta ca societatea nu are drept la actiune împotriva pârâtei, în conditiile în care art. 22 din Legea nr. 136/1995 prevede expres un caz de subrogare legala a asiguratorului în drepturile beneficiarului asigurarii, ca efect al platii despagubirii, în cauza societatea subrogându-se în drepturile BCR împotriva împrumutatului care nu a restituit la scadenta ratele de credit, producând un prejudiciu. Aceleasi dispozitii ale legii au fost reluate si în art. 7.1 din contractul de asigurare.

Legal citata, intimata nu s-a prezentat în fata instantei si nu a depus la dosar întâmpinare.

Pentru dovedirea motivelor de recurs, recurenta a depus la dosar înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului, dispozitiile legale aplicabile, sentinta primei instante prin prisma motivelor de recurs, tribunalul va aprecia ca recursul este întemeiat.

Recurenta SC. B.C.R. Asigurari S.A., în calitate de societate de asigurari a solicitat prin actiunea introductiva obligarea pârâtei la plata sumei de 1067,76 lei reprezentând credit nerambursat, precum si la plata dobânzii legale aferenta acestei sume de la data de 25.11.2008 si pâna la data achitarii efective a debitului, în baza dispozitiilor art. 998 si art. 22 din Legea nr. 136/2009.

Între intimata si Banca Comerciala Româna –Sucursala Husi s-a încheiat contractul de credit nr.1041 din 22.08.2003, al carui obiect îl constituia un împrumut în suma de 4.500 lei, rambursabil în 36 de luni. Conform art.5 din acest contract, intimata s-a obligat sa garanteze creditul acordat cu doua tipuri de garantii: a) veniturile realizate sub orice forma de aceasta; b) cesiunea de creanta asupra drepturilor de încasat din contractul de asigurare Polita de asigurare AC 0297137 din-22.08.2003 (data încheierii contractului de credit).

Pentru asigurarea riscului rezultat din neplata a doua rate scadente succesive, între recurenta, în calitate de asigurator si BCR SA, în calitate de asigurat, s-a încheiat la data de 22.03.2004 contractul de asigurare nr. RCC 003 privind asigurarea riscului de neplata a ratelor de credit si a dobânzilor acordate persoanelor fizice.

Din dosarul de dauna încheiat ca urmare a neplatii de catre pârâta a ratelor 33 si 34, aferente lunii mai si iunie 2006 rezulta ca, în baza acestui contract, recurenta a achitat catre BCR SA suma de 1067,76 lei reprezentând asadar suma datorata în cazul producerii riscului asigurat.

Este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art. 969 C. civ., conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante, iar contractul de asigurare nr. RCC 003 a fost încheiat între recurenta, în calitate de asigurator si BCR SA , intimata pârâta fiind parte doar în contractul de credit bancar.

În cauza însa nu se punea nici problema relativitatii efectelor contractului, nici problema existentei unui raport de cauzalitate între prejudiciul asiguratorului si fapta autorului pagubei, ci a transmiterii creantei catre asigurator, ca efect al subrogatiei legale.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, în limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule, si împotriva asiguratorului de raspundere civila, în limitele obligatiei acestuia, conform art. 54.

În acelasi sens, potrivit art. 8.1 din contractul de asigurare, dupa efectuarea platii despagubirilor de catre asigurator acesta se subroga în limitele despagubirii platite în baza Legii nr. 136/1995, iar potrivit art. 9.2 din contractul de credit banca, banca are dreptul sa recupereze din sumele aferente despagubirilor încasate de la societatea de asigurare, ca urmare a producerii evenimentului asigurat, obligatiile împrumutatului, existente la momentul respectiv.

În aceste conditii, nu se poate retine ca asiguratorul nu poate invoca subrogatia legala deoarece el a platit asiguratului, adica bancii, o datorie proprie, iar nu pe cea a altei persoane; o asemenea interpretare contravine dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, care consacra expres dreptul asiguratorului de a beneficia, în limita indemnizatiei platite, de toate drepturile asiguratului împotriva tertului.

Fata de aceste considerente, constatând incidenta motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. si vazând dispozitiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul si va modifica în tot sentinta instantei de fond, în sensul ca va admite actiunea civila formulata de reclamanta SC BCR Asigurari SA în contradictoriu cu pârâta, pe care o va obliga la plata catre reclamanta a sumei de 1067,76 lei reprezentând credit nerambursat, precum si la plata dobânzii legale aferenta acestei sume de la data de 25.11.2008 si pâna la data achitarii efective a debitului.

Vazând dispozitiile art. 274 C.pr.civ., va fi obligata pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 256 lei reprezentând cheltuieli de judecata, anume taxa judiciara de timbru si timbru judiciar la fond si în recurs, dar si onorariu aparator ales în cuantum de 114,06 lei (fila 26 din dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de SC BCR Asigurari SA împotriva sentintei civile nr. 335 din 31.03.2009 a Judecatoriei Husi, pe care o modifica în tot.

Admite actiunea civila formulata de reclamanta SC BCR Asigurari SA, înregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/10454/2001, CUI 14360018, cu sediul ales în Bucuresti, Splaiul Independentei, nr. 2J, et. 6, ap. 34, sector 3 în contradictoriu cu pârâta M C, domiciliata în mun.

Obliga pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 1067,76 lei reprezentând credit nerambursat, precum si la plata dobânzii legale aferenta acestei sume de la data de 25.11.2008 si pâna la data achitarii efective a debitului.

Obliga pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 256 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

IREVOCABILA.

Pronuntata în sedinta publica de la 14 Decembrie 2009.

Etichete: , ,

Cheltuieli de intretinere neachitate

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 12891 (06.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  dobânzi, plăţi, penalitati

Prin sentinta civila nr. 12891 din 6 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis in parte actiunea formulata de catre reclamanta Asociatia de proprietari bl. g8, formulata in contradictoriu cu paratul IC, prin care s-a solicitat instantei obligarea acesteia la plata urmatoarelor sume: 380,58 lei cu titlu cheltuieli de intretinere aferente perioadei mai 2007 – august 2008; 2113,01 lei cu titlu penalitati aferente perioadei august 2005 – august 2008.
Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a retinut ca paratul este membru al Asociatiei de Proprietari reclamante, care este recunoscuta ca atare in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari asa cum rezulta din inscrisurile de la dosar, iar potrivit sustinerilor reclamantei coroborate cu listele de plata aferente perioadei mai 2007 – august 2008, paratul nu a achitat cheltuielile de intretinere.

In drept, in conformitate cu art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari, iar in temeiul alin. 2 al art. 48, cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu furnizorul respectivului serviciu.

In ceea ce priveste suma solicitata de reclamanta cu titlu penalitati de intarziere aferente perioadei august 2005 – august 2008, in valoare de 2113,01 lei, din analiza inscrisului denumit fisa cont pentru operatii diverse si a inscrisului denumit lista penalizarilor instanta a retinut ca sumele mentionate in aceste inscrisuri pentru perioada de referinta nu insumeaza 2113 lei, existand un debit preluat in calcul de catre reclamanta dintr-o perioada anterioara.
Aplicand dispozitiile legale invocate la situatia de fapt depusa judecatii, instanta a apreciat ca in conditiile in care parata nu a achitat cheltuielile de intretinere datorate asociatiei de proprietari, aferente perioadei mai 2007 – august 2008, actiunea formulata de reclamanta este intemeiata cu privire la capatul de cerere privind cheltuielile de intretinere, dar nefondata cu privire la capatul de cerere avand ca obiect penalitati.

Etichete: , , ,

Asociatii de proprietari. Cheltuieli de intretinere neachitate. Penalitati

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13070 (07.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  dobânzi,  plăţi

Prin sentinta civila nr. 13070 din 7 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis in parte actiunea formulata de catre reclamanta Asociatia de Proprietari bl. A in contradictoriu cu paratul BA privind obligarea acestuia la plata sumei de 2676,81 lei cu titlu de cheltuieli de intretinere aferente perioadei 12.2006-02.2008 si 1937,23 lei cu titlu de penalitati de intarziere aferente perioadei 01.2005-12.2007.
Pentru a hotari astfel, instanta, dupa ce a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce priveste penalitatile de intirziere aferente perioadei 01.2005-04.2005 si a admis-o, intrucat s-a apreciat implinit termenul de prescriptie general de trei ani prevazut de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958 (motivandu-se ca penalitatile de intirziere au un caracter accesoriu fata de creanta principala astfel incit, odata cu stingerea dreptului la actiune privind debitul principal de creanta , se stinge si dreptul la actiune privind penalitatile aferente, iar dreptul la actiune privind debitul principal de creanta s-a prescris), a retinut pe fondul cauzei urmatoarele.
Potrivit dispozitiilor art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, proprietarii au obligatia de a achita cota de contributie care le revine in cadrul cheltuielilor asociatiei, iar in caz de neplata sau de intarziere in efectuarea platii in termenul stabilit, proprietarul este obligat sa plateasca si o penalitate in cuantumul stabilit prin hotararea adunarii generale a asociatiei, conform cu dispozitiile art. 49 din acelasi act normativ
Potrivit art. 12 lit A, d) din Hotarirea nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007, proprietarii membri ai asociatiei au dreptul de a contesta la presedintele asociatiei de proprietari modul de calcul al cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari , in termen de 10 zile de la afisarea listei de plata. Piritul nu a contestat modul de calcul al cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari si nu si-a formulat aparari fata de pretentiile reclamantei.
A retinut instanta ca paratul BA este proprietarul apartamentului nr.2 situat in mun. Iasi, bl. A, si are calitatea de membru al Asociatia de Proprietari A, in perioada 12.2006-02.2008 acesta nu a achitat cota de contributie ce ii revenea in cadrul cheltuielilor asociatiei de proprietari, astfel cum rezulta din fisele de plata.
In conformitate cu prevederile art. 379 alin.3 din Codul de procedura civila, creanta este certa atunci cand existenta ei rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte , chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 379 alin.4 din Codul de procedura civila, creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice fie emanand de la debitor, fie recunoscute de el, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta.
In ceea ce priveste caracterul exigibil al creantei, instanta a retinut dispozitiile art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, dispozitii potrivit carora cotele de contributie la cheltuielile asociatiei trebuie sa fie platite in termen de maximum 20 de zile de la data afisarii listei de plata. Prin urmare, in temeiul art. 46 si art 50 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, instanta a admite in parte actiunea , obligand paratul la plata catre reclamanta a sumei de 2.676,81 lei cu titlu de cheltuieli de intretinere aferente perioadei 12.2006-02.2008 si 1.894,26 lei cu titlu de penalitati de intarziere aferente perioadei 05.2005-12.2007.

Etichete: , , , , , ,

Asociatii de proprietari. Cheltuieli de intretinere neachitate.Penalitati de intarziere

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 11324 (16.10.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: dobânzi, plăţi

Prin sentinta civila nr. 11324 din 16 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a admis actiunea formulata de reclamanta Asociatia de Proprietari B 13, prin reprezentant conventional S.C. INAAP S.R.L., in contradictoriu cu paratul SV, prin care se solicita obligarea acestuia din urma la plata sumei de 901,38 lei RON, din care 507,32 RON reprezentand cheltuieli de intretinere restante si 394,06 RON penalitati de intarziere la plata cheltuielilor de intretinere neachitate in perioada septembrie 2005 – iulie 2008.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca, in fapt, paratul ocupa apartamentul situat in Iasi, , Bl. S, parter, ap.9, fiind arondat Asociatiei de Proprietari B 13, asociatie legal constituita conform incheierii de acordare a personalitatii juridice nr.181 din data de 14.07.2000 a Judecatoriei Iasi.
In aceasta calitate, potrivit art.25 din H.G. nr.400/2003, paratul este obligat la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de intretinere comune. Titlul legal de plata al cotelor de intretinere il reprezinta listele de plata, conform art.25 alin.1 si art.23 pct.A lit.b din HG nr.400/2003, membrii asociatiei avand obligatia de a achita sumele in 15 zile de la afisarea listei, respectiv posibilitatea de a contesta sumele stabilite in 10 zile de la afisare. In caz de neplata, proprietarii pot fi actionati in justitie de catre Asociatia de Proprietari (art.31 alin.2 din Regulamentul-cadru). De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 46 din Legea nr.230/2007, intrata in vigoare in august 2007, toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari.
Din listele de plata depuse la dosar, instana a retinut ca paratul figureaza, la nivelul lunii august 2008, cu o restanta de plata in cuantum de 507,32 lei RON, cu titlu rest plata cote de intretinere.
In ceea ce priveste penalitatile de intarziere solicitate de reclamanta, in cuantum de 394,06 RON, aferente aceleiasi perioade, din dispozitiile legale (art.25 din H.G. nr.400/2003 si art.13 din O.G. nr.85/2001) reiese ca, in masura in care proprietarii de apartamente nu platesc cotele de intretinere care le revin potrivit listelor de plata, asociatia poate aplica penalitati de intarziere, dar numai in conditiile in care exista o hotarare a Adunarii Generale a asociatiei in acest sens.
Mai mult, pentru a fi valabile, hotararile adunarii generale trebuie sa respecte conditiile de cvorum si majoritate legale, conform art.18 din H.G. nr.400/2003. De asemenea, art.49 din Legea nr.230/2007, intrata in vigoare in august 2007, prevede ca asociatia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizari pentru orice suma cu titlu de restanta, afisata pe lista de plata. Penalizarile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de intarziere si se vor aplica numai dupa o perioada de 30 de zile care depaseste termenul stabilit pentru plata, fara ca suma penalizarilor sa poata depasi suma la care s-au aplicat. Termenul de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, afisate pe lista lunara de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice.
In prezenta cauza, instanta retine ca, prin Hotararea din data de 7.02.2006, adoptata de catre Adunarea Generala a Proprietarilor din cadrul Asociatiei de Proprietari B 13, s-a statuat ca procentul penalitatilor percepute in caz de intarziere este de 0,06% pe zi de intarziere (conform procesului-verbal depus la filele 16-17). Pentru justificarea coeficientului de penalitate aplicat anterior perioadei prevazute in Hotararea adunarii generale, instanta retine faptul ca asociatia reclamanta a depus la dosar facturi prin care s-au aplicat acesteia, de catre furnizorii de utilitati, penalitati de intarziere in acelasi cuantum, respectiv 0,10%. Mai mult, la dosar a fost atasata si fisa de cont individuala pentru operatii diverse, in care este detaliata modalitatea de calcul al penalitatilor de intarziere percepute si pretinse paratului, fisa ce confirma temeinicia solicitarii reclamantei.
In lumina considerentelor de mai sus si in temeiul art. 46 si art 50 din Legea nr. 230/2007, privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, instanta a admis cererea formulata si a obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 901,38 RON, din care 507,32 RON cu titlu de cheltuieli de intretinere neachitate si 394,06 RON cu titlu de penalizari de intarziere, aferente perioadei septembrie 2005 – iulie 2008.

Etichete: , , , , ,

Neexecutarea obligatiilor contractuale. Daune cominatorii

Neexecutarea obligatiilor contractuale. Daune cominatorii
Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 10667 (06.10.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  Contracte, Dobânzi

Prin cererea inregistrata la Judecatoria Iasi, reclamantul NV a solicitat in contradictoriu cu parata S.C. W. G. S.R.L. obligarea acesteia la plata sumei de 7.000 lei reprezentand plata partiala a contractului de prestari servicii, daune conform art. 15 din contract si daune cominatorii.
Pe baza probelor administrate in cauza, instanta a retinut ca, in fapt, prin contractul de prestari servicii 2157/12.05.2008, parata s-a obligat fata de reclamant la confectionarea si montarea tamplariei PVC conform schitelor avizate de client; conform art. 3 din contract, valoarea contractului era de 5900 lei, iar conform art.5 plata urma a se face in urmatoarea modalitate: 60% avans la data incheierii contractului, iar restul in ziua programarii montajului; art.6 din contract prevedea faptul ca lucrarea trebuia executata in 30 zile lucratoare de la data incheierii contractului, iar art.15 din contract prevedea faptul ca, daca societatea nu isi respecta obligatia indeplinirii lucrarii in 30 zile din motive ce tin de vointa sa, clientul era indreptatit sa ceara daune ce decurg din neexecutarea contractului, daune ce pot concura cu 25 % din valoarea platii efectuate de client pana la acel moment.
Retinand ca reclamantul a facut dovada faptului ca a achitat suma de 2500 lei, dar nu si suma mentionata in actiune de 700 lei, precum si ca a efectuat demersuri pentru a fi finalizata aceasta lucrare la care parata s-a obligat, notificand-o in acest sens, instanta a apreciat ca in aceste conditii in cauza sunt indeplinite si dispozitiile art.7201 C.pr.civ.
Conform art.969 C.civil, contractul incheiat este obligatoriu pentru parti, fiecare parte fiind tinuta a-si indeplini obligatiile asumate in cadrul acestuia. Obligativitatea contractului este importanta nu numai pentru raporturile dintre parti ci si pentru certitudinea si eficienta raporturilor juridice in general. Instanta retine faptul ca ambele parti si-au insusit acest contract prin semnatura, respectiv stampila pentru parata.
Avand in vedere plata efectuata de catre reclamant, faptul ca parata nu si-a indeplinit obligatiile rezultate din cuprinsul contractului, pasivitatea manifestata de aceasta, instanta a dispus obligarea paratei la restituirea sumei de 2500 lei, achitat de reclamant. Fata de dispozitiile art.15 din contractul partilor, raportat la art. 969 C.civil, instanta a obligat parata la plata sumei de 625 lei (25% din 2500 lei) cu titlu de daune.
In ceea ce priveste daunele cominatorii solicitate, instanta a respins acest capat de cerere, retinand ca daunele cominatorii, constand in condamnarea debitorului la plata catre creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, saptamana sau luna de intarziere, pana la executarea obligatiei in natura ei specifica, isi au temeiul in dubla functiune – jurisdictio et imperium – pe care o are judecatorul, cu consecinta prerogativei sale de a ordona si masurile necesare ducerii la indeplinire a celor dispuse prin hotararea pe care o pronunta; daunele cominatorii reprezinta o sanctiune pecuniara, ce se aplica de instantele de judecata in vederea asigurarii executarii unei obligatii de a face sau de a nu face, determinata prin hotarare judecatoreasca, precum si ca suma de bani stabilita sa fie achitata cu acest titlu este independenta de despagubirile ce trebuie sa constituie echivalentul prejudiciului cauzat, iar ratiunea acordarii unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrangere asupra debitorului care persista in neexecutarea obligatiei pe care si-a asumat-o, prin silirea lui la plata catre creditor a unor sume calculate in raport cu durata intarzierii indeplinirii obligatiei de a face sau de a nu face (decizia 20/12.12.2005 ICCJ, Sectiile Unite). In cauza de fata, instanta a retinut ca reclamantul, solicitand restituirea sumei achitate cu titlu de avans pentru lucrarea pe care parata trebuia sa o efectueze, nu a insistat in executarea obligatiei de catre parata, intreaga actiune avand la baza tocmai imposibilitatea finalizarii acesteia. Daunele cominatorii apar ca un mijloc de constrangere prin amenintarea pe care o reprezinta pentru debitor spre a-l determina sa-si execute obligatia asumata (ele sunt un mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor) ori, asa cum am aratat reclamantul nu a insistat in indeplinirea acestei obligatii.

Etichete: ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro