404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Executarea silită a unor creanţe împotriva instituţiilor publice . Aplicabilitatea prevederilor OG nr. 22/2002

În cadrul procedurii de executare silita a unor creante izvorâte din hotarâri judecatoresti împotriva unor institutii publice nu se poate proceda la poprirea conturilor de trezorerie a acestora

Prin sentinta civila nr. 3037 din 7 decembrie 2006 Judecatoria Roman a respins ca neîntemeiata sesizarea pentru validarea popririi înfiintate asupra contului debitorului Primarul com. Cordun , deschis la tertul poprit Trezoreria Roman , sesizare formulata de Biroul executorului judecatoresc Postelnicu Spiridon din Camera executorilor judecatoresti de pe lânga Curtea de Apel Bacau în dosarul de executare silita nr. 135/2006 , privind pe creditoarea urmaritoare C.A. de asemenea , a fost desfiintata poprirea înfiintata de executorul judecatoresc în dosarul sus-mentionat asupra contului pe care debitorul îl detine la tertul poprit .

Pentru a hotarî astfel instanta a retinut ca prin sentinta civila nr. 99/CA din 16 august 2005 a Tribunalului Neamt , astfel cum a fost modificata prin decizia civila nr. 45/2006 a Curtii de Apel Bacau , a fost admisa contestatia formulata de C.A. , a fost anulata dispozitia nr. 137 din 27 aprilie 2005 emisa de Primarul com. Cordun privind destituirea sus-numitei din functia de referent de specialitate în cadrul serviciului financiar-contabil , s-a dispus reîncadrarea acesteia în functia avuta anterior emiterii dispozitiei atacate , iar Primarul com. Cordun a fost obligat la plata tuturor drepturilor salariale corespunzatoare acestei functii începând cu data de 3 mai 2005 si pâna la reintegrarea efectiva , precum si la plata cheltuielilor de judecata în suma de 700 RON .

În vederea punerii în executare a acestei hotarâri , învestite cu formula executorie , creditoarea s-a adresat Biroului executorului judecatoresc Postelnicu Spiridon din Camera executorilor judecatoresti de pe lânga Curtea de Apel Bacau , care a format dosarul de executare silita nr. 135/2006 . În vederea realizarii creantei constând în plata sumelor de bani datorate cu titlu de drepturi salariale si cheltuieli de judecata s-a procedat la poprirea contului pe care institutia Primarului com. Cordun îl are la Trezoreria Roman . Apreciind ca tertul poprit nu si-a îndeplinit obligatiile ce-i reveneau în vederea executarii popririi , în sensul art. 460 Cod proc. civila , executorul judecatoresc a sesizat instanta de executare în scopul validarii acesteia .

Cererea de validare a popririi a fost apreciata ca neîntemeiata , pentru considerentele ce urmeaza :

Potrivit art. 1 din OG nr. 22/2002 , act normativ care priveste executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice în temeiul titlurilor executorii , urmarirea silita se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreaza obligatia de plata respectiva . Potrivit art. 2 , ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun , inclusiv virari de credite bugetare , în conditiile legii , pentru asigurarea în bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii . De asemenea , în procesul executarii silite a sumelor datorate de catre institutiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operatiuni privind plati dispuse de catre ordonatorii de credite , în limita creditelor bugetare si a destinatiilor aprobate potrivit legii . Rezulta cu claritate ca în procesul executarii silite a creantelor împotriva institutiilor publice , aceasta faza procesuala are un continut atipic , derogator de la dreptul comun care îl reprezinta normele Codului de procedura civila . Executarea silita se face , într-adevar , la initiativa creditorului, dar presupune o plata voluntara din partea institutiei debitoare , care are obligatia legala , prin ordonatorul de credite , sa asigure sumele necesare în vederea executarii titlurilor de creanta . În eventualitatea în care obligatia de plata nu este executata de institutia debitoare si nici nu sunt întreprinse demersuri pentru asigurarea sumelor necesare acoperirii datoriei , executarea silita nu se poate face prin poprire , concluzie ce rezulta cu claritate din redactarea art. 3 din acest act normativ . Interdictia unitatilor trezoreriei de a efectua alte plati decât cele dispuse de ordonatorii de credite se traduce în interdictia de a da curs unor dispozitii de plata ( spre exemplu prin înfiintarea popririi ) venite din partea unor organe de executare silita ( precum Birourile executorilor judecatoresti ) .

Drept urmare , cererea Biroului executorului judecatoresc a fost respinsa ca neîntemeiata , desfiintându-se , în acelasi timp , poprirea înfiintata de acesta .

Etichete:

Contestatie executare silita

Dosar nr. 49/89/2009
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 4/A
Şedinţa publică de la 20 Ianuarie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE MIRELA-CRISTINA ŢÂRLEA
Judecător DIANA ELENA SÎRGHI
Grefier VIVIANA-MIHAELA IFRIM

Pe rol judecarea apelului Civil privind pe apelant AC, domiciliată în şi pe intimat SC B.S.T.xx SRL, cu sediul , intimat A.GH. , domiciliat, având ca obiect – contestaţie la executare împotriva sentinţei civbile nr. 255/29.01.2008 a Judecătoriei Bârlad.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă av. F C. pentru apelanta A C, cu împuternicire la dosar şi av. MA. pentru intimata SC B.S.T.xxSRL, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind intimat A. GH. .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că: nu se solicită judecata şi în lipsă, iar cauza este la primul termen de judecată.

S-au citit şi verificat actele şi lucrările de la dosar, după care;

Av. F. C., având cuvântul pentru apelantă, arată că în decizia de casare se menţionează ca această cauză să fie trimisă pentru rejudecare Tribunalului Vaslui Secţia comercială.

Av. M A.,a vând cuvântul arată că lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa, consultându-se apreciază că în condiţiile în care tribunalul nu are secţie comercială, există doar complete specializate în judecarea litigiilor comerciale şi care judecă numai fonduri şi recursuri comerciale nu şi apeluri comerciale şi având în vedere şi motivarea Curţii de Apel în care se face referinţă numai la compunerea completului de judecată şi nu la natura litigiului, apreciază că respectivele dispoziţii nu obligă instanţa în sensul judecării prezentei cauze de către un complet specializat de litigii comerciale, în consecinţă prezenta cauză instanţa este legal învestită cu soluţionarea apelului civil.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi dă cuvântul părţilor prezente.

Av. F C., având cuvântul pentru apelantă, arată că în mod corect instanţa de apel a reţinut că A C este o persoană terţ vătămată prin executare, aceasta fiind soţia lui A Gh. , cel care în nume propriu încheie anumite acte cu societatea creditoare. La instanţa de fond nu i s-a permis apelantei să îşi facă întreg probatoriul pe care ar fi vrut să-l facă. Probatoriul a fost administrat în faţa instanţei de apel cu ocazia primei judecăţi. Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că aceşti doi soţi A Gh. şi A C sunt căsătoriţi din anul 1988 şi au copii născuţi în anul 1992 şi 1994. Aceştia au dobândit bunurile supuse executării în timpul căsătoriei. Această executare este făcută ilegal. Debitorii trec la executarea silită a acestor bunuri despre care ştiau că sunt dobândite în timpul căsătoriei. Dispoziţiile codului de procedură civilă cu privire la executare silită a bunurilor comune sunt imperative. Precizează că grajdul transformat ulterior în fabrică de ulei este achiziţionat în anul 1991, adică în timpul căsătoriei. Terenul ce se arată a fi prin titlul de proprietate constituire din 4.07.2000, tot în timpul căsătoriei. autorizaţia de construire a casei, care face obiectul executării, este din anul 1996 , tot ulterior căsătoriei încheiată în anul 1988. Dacă atunci când s-a trecut la executare, creditorii ar fi fost corecţi şi ar fi făcut expertizele aşa cum a fi trebuit , ar fi constatat toate aceste aspecte , respectiv că toate aceste bunuri sunt de fapt bunuri comune, dobândite în timpul căsătoriei, nu ar mai fi trecut la executare. Acesta fiind temeiul pentru care A C a formulat contestaţie la executare. Singurul debitor obligat este A Gh. . A C nu a semnat şi nu a beneficiat de această creanţă.

În consecinţă solicită admiterea apelului şi rejudecând să se admită contestaţia la executare aşa cum a fost formulată. Fără cheltuieli de judecată.

Av. M A., având cuvântul arată că societatea creditoare şi-a luat o „ţeapă” de 100 mii de Euro cu aceste persoane, A Gh. şi A C, fiind şi un subiect de dezbatere în presa locală. Mai mult decât atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui cercetează acest caz de înşelăciune cu privire la aceste persoane. Precizează că prima greşeală pe care a făcut-o contestatoarea este că nu a respectat termenul de 15 zile pentru formularea acestei contestaţii, aceasta formulând contestaţie după termenul de 15 zile de la comunicare actelor de executare. Toate actele de executare au fost comunicate soţilor A Gh. şi A C, la domiciliul comun . Apelanta avea cunoştinţă de executarea silită în dosarul nr. 143/2007 întocmit de executorul judecătoresc Mihai Boboc anterior datei de 18.09.2007. Cererea formulată de aceasta nu este decât un mod de a zădărnici efortul societăţii creditoare de aşi recupera prejudiciul. Angajamentul luat în faţa executorului de către A Gh. , că îşi va achita datoriile faţă de societatea creditoare , era cunoscut de către apelantă. Cu privire la legalitatea actelor de executare silită şi făcând referire la dispoziţiile art. 493 Cod pr. civ. şi art. 33 Codul familiei, precizează că nu se află în prezenţa unei exceptări de la urmărirea silită a bunurilor care ar atrage anularea întregii executări, ci numai despre instituirea unui impediment temporar de natură numai să întârzie urmărirea silită. În aceste condiţii face referire la hotărârea recurată, prin care s-a anulat executarea silită începută împotriva debitorului A Gh. , hotărâre care este nelegală. Tot aceeaşi instanţă a pierdut din vedere situaţiile prevăzute de art. 32 Codul fam., deoarece prin anumite creanţe pot fi urmărite bunurile comune, fără a fi necesară o prealabilă împărţire a lor. Soţii A, în momentul în care le intră în patrimoniu 100 mii Euro, aveau şi obligaţia de a-i restitui. În concluzie bunurile comune nu sunt numai cele dobândite în timpul căsătoriei, ci şi obligaţiile corelative prin situaţia descrisă mai sus.

Pentru aceste aspecte solicită respingerea apelului şi să se menţină hotărârea dată de prima instanţă. Cu cheltuieli de judecată printr-o acţiune separată.

În replică av. F C., precizează că practica şi jurisprudenţa arată că nu pot fi executate bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei.

Av. M A., având cuvântul arată că a răspuns punctual cu text de lege care corespunde realităţii. Instanţa nu poate să ratifice nişte excrocherii pe care le fac anumiţi indivizi.

S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a trecut las deliberare, când;

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei Bârlad sub nr. 3634/189/2007 contestatoarea AC a formulat contestaţie împotriva executării silite începută la stăruinţa creditorului SC „BTS xx”SRL şi care formează obiectul dosarului de executare nr. 143/2007 al Biroului executorului Judecătoresc Mihai Boboc solicitând anularea tuturor actelor de executare întocmite asupra bunurilor proprietate comună motivat de faptul că ea nu este debitor al creditorului care a început executarea silită asupra bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu A Gh. .

Prin sentinţa civilă nr. 255/2008 a Judecătoriei Bârlad a fost respinsă excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare.

A fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatoarea A C în contradictoriu cu intimata SC BST SRL.

Judecătoria Bârlad a reţinut prin sentinţa civilă că:

Potrivit art. 401 C.p.c., contestaţia la executare se introduce in termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de actul de executare pe îl contesta.

În cauza, contestatoarea A C a luat cunoştinţă de conţinutul publicaţiei de vânzare din 13-09-2007, cu privire la imobilul grajd transformat in fabrica de ulei cu depozit pentru floarea – soarelui si cu teren aferent in suprafaţa de 648,15 m.p. din com., jud. Vaslui, la data de 18-09-2007, conform comunicării aflate la fila 6 dosar fond.

Contestaţia la executare a fost introdusa la data de 03-10-2007, cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 C.p.c., motiv pentru care excepţia tardivităţii a fost respinsa.

Din conţinutul contestaţiei formulate rezulta ca din publicaţia de vânzare emisa la data de 13-09-2007 si comunicata la data de 18-09-2007, contestatoarea A C a luat cunoştinţa ca se efectuează acte de executare asupra bunurilor dobândite in timpul casatoriei ei cu numitul A I.

Examinand publicatia de vanzare rezulta ca s-a pornit executarea asupra imobilului grajd transformat in fabrica de ulei cu depozit pentru floarea – soarelui si cu teren aferent in suprafata de 648,15 m.p. din com. Rosiesti, jud. Vaslui, proprietatea debitorului A I.

Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezulta data dobandirii respectivului imobil, astfel incat nu s-a putut constata daca avea calitatea de bun comun, in sensul art. 30 C. fam. Conform art. 33 alin. 1 si alin. 2 C. fam., creditorii personali ai unuia dintre soti nu pot urmari bunurile comune decat dupa executarea celor proprii. In cauza, neexistand dovada ca imobilul grajd transformat in fabrica de ulei cu depozit pentru floarea – soarelui si cu teren aferent in suprafata de 648,15 m.p. din com. , jud. Vaslui, este bun comun, in mod legal Birou Executor Judecatoresc Boboc Mihai a pornit executarea asupra acestui bun proprietatea debitorului A I.

Avand in vedere ca A C nu a facut dovada ca actul de executare contestat priveste un bun comun, instanta a apreciat ca dispozitiile referitoare la executarea silita au fost respectate şi în temeiul art. 399 C.p.c., a respins contestatia la executare formulata in contradictoriu cu intimata S.C.’’BST’’ S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel A C, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Soluţia pronunţată de Judecătoria Bârlad este total greşită, arată apelanta, pentru faptul că nu s-a ţinut cont de calitatea de bun comun a imobilului supus executării.

Se arată că este căsătorită cu A I din 1988 şi toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt comune. Instanţa de fond a analizat doar situaţia juridică a unui grajd situat în curtea imobilului.

Astfel, acest grajd a fost achiziţionat prin licitaţie în 1991, fiind transformat în 2006 în fabrică de ulei.

Terenul pe care se află aceste construcţii este proprietate comună, fiind constituit dreptul de proprietate prin titlul nr. 1116/2000.

În anul 1992 a fost cumpărată o moară, iar casa de locuit a fost construită în anul 1996.

Din toate actele depuse la dosarul de executare rezultă că data dobândirii acestor bunuri, de altfel, a tuturor bunurilor executate, se situează în timpul căsătoriei.

Apelanta a depus la dosar copii după actele despre care a făcut vorbire în cererea de apel, precum şi mai multe acte de stare civilă.

S-a dispus ataşarea dosarului de executare nr. 143/2007, întocmit de executorul judecătoresc Mihai Boboc.

Prin decizia civilă nr. 98 din 11.06.2008 Tribunalul Vaslui a admis apelul declarat de A C împotriva sentinţei de fond pe care a schimbat-o în parte în sensul admiterii contestaţiei la executare şi anularea tuturor formelor de executare întocmite de Biroul executorului judecătoresc Mihai Boboc în dosarul de executare nr. 143/2007 şi s-a menţinut dispoziţia sentinţei cu privire la excepţia de tardivitate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata creditoare SC BST SRL, recurs admis de Curtea de Apel Iaşi prin Decizia nr. 512 din 03.11.2008 care a casat decizia Tribunalului Vaslui şi a trimis cauza pentru rejudecare acestuia în complet de apel.

În considerentele deciziei s-a reţinut că apelul a fost judecat de o instanţă care nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale , respectiv de un complet format din trei judecători în loc de doi faţă de calificarea căii de atac ca fiind apel, fără a se mai analiza şi celelalte motive de recurs.

Apelul a fost înregistrat pentru rejudecare pe rolul tribunalului Vaslui sub nr. 49/89/2009.

Rejudecând apelul în raport de actele dosarului şi a motivelor de apel invocate, instanţa constată că acesta este întemeiat,urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 30 Codul familiei „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune”. Potrivit art. 30 alin. 3 Codul fam. calitatea de bun comun nu trebuie dovedită.

Din certificatul de căsătorie depus la dosar (fila 13) rezultă că apelanta – contestatoare A C s-a căsătorit cu soţul său, A I, la data de 19 mai 1988.

Din actele depuse la dosar, atât la instanţa de fond, cât şi la instanţa de apel, inclusiv din dosarul de executare, rezultă că celor doi soţi li s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2000 m.p. Nu are importanţă că titlul de proprietate a fost eliberat doar pe numele unuia dintre soţi, respectiv al lui A I. Se poate observa că suprafaţa de teren menţionată a fost dobândită prin constituirea dreptului de proprietate şi nu ca urmare a reconstituirii pentru ca acest bun să aibă caracter de bun propriu în condiţiile art. 31 lit. b Codul Familiei.

Din procesul de licitaţie pentru imobilul reprezentând grajd rezultă că acesta a fost adjudecat de către A Gh. la data de 31.12.1991, deci în timpul căsătoriei celor doi soţi, astfel încât, în mod eronat a reţinut instanţa de fond că nu rezultă din actele depuse la dosar data dobândirii bunurilor supuse executării.

Fabrica de ulei a fost construită prin transformarea acelui grajd, în baza unei autorizaţii de construcţie eliberată în 2006, dată ce se situează tot în timpul căsătoriei.

Din factura nr. 2/1992 şi dispoziţia de livrare – aviz de expediere rezultă că şi moara identificată în cartea funciară nr. 119/A4 este dobândită în timpul căsătoriei, fiind bun comun.

Casa de locuit a fost construită în 1996, aşa cum rezultă din autorizaţia eliberată sub nr. 6/14.03.1996, fiind dobândită în timpul căsătoriei.

Aşa cum rezultă din actul de adjudecare nr. 143/2007, aflat la fila 21 din dosarul de executare, intimata SC BST SRL Bucureşti a adjudecat atât casa de locuit (C1) cu terenul aferent de 1007,06 m.p. cât şi garajul (C2)

Conform unui alt act de adjudecare, cu acelaşi nr., aflat la fila 87 din dosarul de executare, rezultă că şi moara proprietate comună a celor doi soţi a făcut obiectul executării, fiind adjudecată de către intimată.

De fapt, din cele două extrase de carte funciară depuse la dosar de către apelantă la termenul din 11.06.2008 rezultă că intimata SC BST SRL şi-a intabulat dreptul de proprietate pentru moara şi terenul aferent de 344,79 m.p., precum şi pentru casa de locuit şi terenul aferent de 1007,06 m.p., în baza actului de adjudecare nr. 143/2007.

Rezultă cu certitudine faptul că executarea silită s-a format împotriva unor bunuri proprietate comună a celor doi soţi.

Intimata SC BST Bucureşti este un creditor personal al lui A Gh. .

Datoriile soţilor sunt comune numai dacă legea, prin art. 32 lit.a – d Codul fam. le califică astfel. În consecinţă, orice alte datorii sau cheltuieli ale fiecăruia dintre soţi, vor fi considerate datorii personale ale acestuia.

Potrivit art. 33 al. 1 Cod. fam., creditorii personali vor putea urmări numai bunurile proprii ale soţului debitor, nu şi pe cele cuprinse în comunitatea matrimonială. Când bunurile proprii ale debitorului sunt neîndestulătoare, în limitele necesare acoperirii restului de creanţă, creditorul personal este îndreptăţit să solicite, pe cale judecătorească, partajarea bunurilor comune (art. 33 alin. 2 Cod. fam.). În acest fel, bunurile care vor fi atribuite soţului debitor devin proprii ale acestuia, ceea ce permite continuarea urmăririi asupra patrimoniului al debitorului personal.

Întrucât creditorii nu pot urmări bunurile comune ale soţilor pentru datoria unuia dintre ei, oricare dintre soţi, au interesul de a scoate de sub urmărire, pe calea contestaţiei la executare, bunurile comunitare.

Potrivit art. 399 al. 1 Cod proc. civ. „împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”.

În consecinţă , instanţa de apel în baza art. 296 Cod proc. civilă va schimba în parte sentinţa civilă nr. 255/2008 a Judecătoriei Bârlad şi în consecinţă, va admite contestaţia formulată de A C în baza disp. art. 401 pct. 2 Cod proc. civ.

În baza art. 401 (1) Cod proc civ. instanţa va anula toate formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 143/2007.

Tribunalul va menţine dispoziţia . din sentinţă cu privire la excepţia tardivităţii, excepţie care în mod legal a fost respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de A C împotriva sentinţei civile nr. 255 din 29.01.2008 a Judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă în parte:

Admite contestaţia formulată de A C împotriva intimaţilor SC SRL Vaslui şi A I.

Dispune anularea tuturor formelor de executare întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc Boboc Mihai în dosarul de executare nr. 143/2007 privind executarea silită a imobilului situat în com. , jud. Vaslui compus din casă de locuit, garaj şi teren aferent în suprafaţă de 1007,06 m. p. şi moară cu teren intravilan (344,79 m. p. ).

Menţine dispoziţia din sentinţă cu privire la excepţia tardivităţii.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 20 Ianuarie 2009.

Etichete: ,

Contestatie in anulare

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr.2460/88/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILĂ NR.13
Şedinţa publică din data de 08 ianuarie 2009

Asupra contestatiei în anulare, tribunalul, deliberând retine urmatoarele:

Prin Decizia civila nr. 630 din 18 septembrie 2008, Tribunalul Tulcea a respins ca nefondat recursul formulat de pârâtii reclamanti …….., a admis recursul declarat de reclamantii pârâti ………, a modificat în parte hotarârea atacata numai cu privire la cuantumul taxei de timbru aferenta cererii reconventionale si cu privire la modul de solutionare a capetelor de cerere privind cheltuielilor de judecata, a dat în debit si a obligat pârâtii recurenti …….. la plata catre bugetul de stat a sumei de 100,53 lei reprezentând taxa de timbru neachitata pentru cererea reconventionala, a compensat cheltuielile de judecata facute de parti la instanta de fond pâna la concurenta sumei de 2621,63 lei facuta de pârâtii reclamanti si i-a obligat pe pârâtii reclamanti la plata sumei de 168,87 lei cheltuieli de judecata catre reclamantii pârâti, a pastrat restul dispozitiilor hotarârii atacate si a obligat recurentii intimati la plata cheltuielilor de judecata efectuate în recurs.

Impotriva acestei decizii, au formulat contestatie în anulare contestatorii …….

In motivarea contestatiei în anulare, contestatorii au aratat ca, admitând recursul în parte, tribunalul a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare invocate; ca în recursul declarat au solicitat ca iesirea din indiviziune asupra imobilului teren si casa de locuit sa se faca astfel cum a fost stabilit în expertiza tehnica …….

Au mai aratat contestatorii ca în dispozitivul deciziei nu se specifica care este sentinta civila modificata, în ce dosar a fost pronuntata si de catre cine, si cum dispozitivul hotarârii este cel care se executa, prin nementionarea acestor date creându-se confuzie în cazul executarii silite pentru ca nu se cunoaste exact care este hotarârea modificata;

– ca, desi în recurs a invocat faptul ca asupra modului de împartire a constructiei coproprietarii s-au înteles în fasa expertului Hritcu Florin, iar acesta a format laturile din constructie potrivit învoielii lor, însa instanta de recurs nu a examinat acest aspect si nu l-a înlaturat în niciun fel cu toate ca avea aceasta obligatie instituita de lege.

Au mai aratat contestatorii ca, potrivit art. 673 indice 4 alin. 1 Cod proc. civ., instanta de judecata are obligatia de a starui în tot cursul procesului ca partile sa împarta bunurile prin buna învoiala, însa, atât instanta de fond cât si cea de recurs au încalcat aceste dispozitii, ignorând ca expertiza ….. a fost criticata numai cu privire la suprafata totala a terenului care a fost stabilita la 3600 m.p. în loc de 4500 m.p. cum prevedea actul de vânzare-cumparare, motiv pentru care au solicitat admiterea contestatiei în anulare, desfiintarea deciziei civile nr. 630/2008, pronuntata de Tribunalul Tulcea si rejudecând recursul, sa se dispuna modificarea sentintei civile nr. 337/2008 a Judecatoriei Tulcea în sensul partajarii în natura si a constructiei asa cum a stabilit expertiza ……, atribuindu-se camera 4 si beciul reclamantului Sandu Gheorghe, camerele 3 si 5 reclamantului ……, iar camerele 1 si 2 pârâtilor …….., conform întelegerii initiale a coproprietarilor, împartirea fiind posibila deoarece constructia este prevazuta cu doua intrari, una dintre ele în latul pârâtilor, iar cealalta putând fi folosita de catre reclamanti.

Din acele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca motivele invocate nu pot fi primite.

Motivul principal întemeiat pe dispozitiile art. 318 teza a II-a Cod proc. civ., tine de judecata recursul. Din aceasta perspectiva, verificând daca instanta de recurs a cercetat si a raspuns la toate motivele de modificare sau casare invocate în recursul declarat împotriva Sentintei civile nr. 33//2008 a Judecatoriei Tulcea, tribunalul constata ca nu a fost omis niciun motiv, instanta de recurs a cercetat cauza sub toate aspectele, preocupându-se de examinarea legalitatii hotarârii atacate.

Aspectele evidentiate de cei doi contestatori relative, în esenta, la nevalidarea expertizei tehnice efectuate de expertul ….. sunt critici de fond în legatura cu solutia pronuntata de instanta de recurs si care reprezinta, practic, un recurs la recurs.

Asa fiind, tribunalul considera ca cei doi contestatori nu pot exercita contestatia în anulare speciala pentru remedierea unor presupuse greseli de judecata, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale de drept substantial sau procedural si nici pentru reformarea unor eventuale greseli de fond.

In motivarea contestatiei, contestatorii invoca si o greseala materiala, mai exact, nespecificarea sentintei civile modificate.

Referitor la acest aspect, tribunalul retine ca greseala materiala despre care se face vorbire în art. 318 teza I Cod proc. civila, se apreciaza în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronuntarii hotarârii, eroarea trebuind sa fie evidenta si savârsita de instanta de recurs datorita omiterii sau confundarii unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei.

Omisiunea indicarii numarului sentintei civile recurate, nu atrage incidenta dispozitiilor art. 318 teza I Cod proc. civ. De altfel, numarul acestei sentinte se regaseste în considerentele deciziei pronuntate de instanta de recurs, astfel ca nu vor exista confuziuni în faza executarii silite.

Pentru toate aceste motive, tribunalul va respinge contestatia în anulare ca nefondata.

Etichete: ,

Contestatie la executare silita. Declinare de competenta

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 144/88/2009
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 383
Şedinţa publică de la 06 Martie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 144/88/2009, reclamanta PRIMĂRIA COMUNEI „…”a formulat contestaţie la executare silită împotriva M.F.P. – A.N.A.F. – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Tulcea, solicitând anularea tuturor formelor de executare începute în dosarul fiscal nr. 1 „…”precum şi suspendarea tuturor formelor de executare începute în dosarul fiscal nr. 1 „…”.

Din oficiu, instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Tulcea în soluţionarea prezentei cauze, având ca obiect contestaţie împotriva executării silite a unei creanţe fiscale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Obiectul cauzei îl constituie contestaţie împotriva actelor de executare silită, efectuate de către M.F.P. – A.N.A.F. Tulcea, conform procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.

Atât somaţia cât şi titlul executoriu nr. 730051 din 9 ianuarie 2009 au fost emise în baza deciziei nr. 18879 din 1 octombrie 2008 a Agenţiei de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, decizie ce a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa.

In cauză, există titlu executoriu astfel cum este reglementat de dispoziţiile art. 145 Cod proc. fiscală şi competenţa de a soluţiona o astfel de contestaţie la executare revine, potrivit art. 172 alin. 4 Cod proc. fiscală, instanţei judecătoreşti competente.

Potrivit dispoziţiilor art. 400 alin. 1 Cod proc. civilă, contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, iar potrivit art. 373 alin. 2 Cod proc. civilă, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.

Intrucât competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine judecătoriei iar ceea ce se contestă nu este titlul de creanţă ci tocmai titlul executoriu ca şi act de executare, se va admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Tulcea şi se va dispune declinarea competenţei Judecătoriei Tulcea.

Etichete: , ,

Contestaţie la executare

Dosar nr. 25083/212/2008
JUDECATORIA CONSTANTA SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 1577
Sedinta publica de la 27.01.2009

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator BOC, intimati B.E.J. VS, DIM, MAR, SOC, SAG, având ca obiect contestatie la executare suspendare la executare
La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta reprezentantul contestatorului avocat BO conform împuternicirii avocatiale depusa la dosar, lipsind intimatii..
Prezenta actiune s-a timbrat cu suma de 194 ,00 lei conform chitantei depusa si anulata la dosar si 3.00 lei timbru judiciar.
Procedura este legal îndeplinita.
Reprezentantul contestatorului precizeaza ca la dosarul cauzei nu se regaseste actul de adjudecare emis de catre executorul judecatoresc, solicitând emiterea unei adrese catre Biroul Executorului Judecatoresc pentru a comunica actul de adjudecare , urmând ca în masura în care este depus, sa atace si acest înscris si sa cheme în judecata si adjudecatarul.
Instanta, respinge solicitarea contestatoarei de a se depune la dosar actului de adjudecare de catre Biroul Executorului Judecatoresc, nefiind util cauzei în raport cu obiectul cererii de chemare în judecata, acest act neavând legatura cu fondul pretentiilor deduse judecatii, respectiv modalitatea emiterii actului de adjudecare.
Instanta, acorda cuvântul pe exceptia tardivitatii formularii prezentei contestatii invocata de intimat în cuprinsul întâmpinarii.
Reprezentantul contestatoarei solicita respingerea exceptiei întrucât prezenta contestatie a fost formulata în special împotriva procesului verbal de licitatie întocmit la data de 27.10.2008 si actelor subsecvente acestuia, iar termenul limita de înregistrare a contestatiei s-ar fi împlinit la data de 12.11.2008. Solicita a se observa ca actiunea a fost înregistrata la data de 11.11.2009.
Instanta acorda cuvântul contestatoarei pe fondul cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul contestatoarei, solicita admiterea contestatiei la executare sa se dispuna anularea tuturor formelor de executare întocmite de catre executorul judecatoresc, acestea fiind îndeplinite cu încalcarea dispozitiilor legale prevazuta de 506 C.p.c. , art 43 din Statul Uniunii nationale a Executorilor.

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.11.2008, sub nr. 25083/212/2008, contestatorul BOC a solicitat, in contradictoriu cu intimatii B.E.J. VS, DIM, MAR, SOC si SAG, pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea tuturor formelor de executare silita efectuate in cadrul dosarului de executare nr. x/2008 intocmit de executorul judecatoresc VS.
In motivarea cererii, contestatorul arata ca s-a inscris la o licitatie publica avand ca obiect un imobil apartament, a carei publicatie de vanzare a fost intocmita si afisata de Biroul executorului judecatoresc VS. Arata contestatorul ca pretul de pornire al licitatie a fost de 362.024 lei, dar, intrucat la data stabilita nu s-a prezentat niciun participant la licitatie, aceasta a fost reprogramata pentru data de 27.10.2008, orele 10.00. La aceasta data, conform prevederilor legale aplicabile in materie, pretul de pornire al licitatiei a fost diminuat cu 25%, respectiv ajungand la suma de 271.518 lei. Invedereaza contestatorul ca, desi a achitat o cautiune de 10% din cuantumul sumei de pornire a celei de-a doua licitatii, executorul judecatoresc i-a solicitat achitarea diferentei pana la nivelul de 10% din pretul de pornire a primei licitatii. Precizeaza contestatorul ca a plecat imediat sa achite contravaloarea diferentei, dar, in momentul in care s-a intors la biroul executorului judecatoresc, i s-a adus la cunostinta ca, intre timp, licitatie s-a tinut, imobilul fiind adjudecat.
Pentru dovedirea actiunii, au fost depuse la dosar inscrisuri, filele 4-7. De asemenea, a fost solicitat de la B.E.J VS dosarul de executare nr. x/2008.
In drept, cererea a fost motivata pe dispozitiile art.112, 399, 488, 500 si 504 Cod procedura civila.
Intimatii B.E.J VS si SAG au formulat intampinare. Primul intimat a aratat, in esenta, ca pretul care trebuia achitat de contestator drept cautiune era de 10% din pretul initial de pornire al licitatiei pentru imobilul-apartament si nu de 10% din pretul de pornire a celei de-a doua licitatii. Intimatul SAG a invocat, pe cale de exceptie, tardivitatea formularii contestatiei la executare, aratand ca publicatia de vanzare a fost afisata la data de 13.02.2008, iar actiunea a fost introdusa la instanta pe data de 11.11.2008, asadar cu depasirea termenului de 15 zile, prevazut de art.401 alin.1 C.p.c. Pe fond, a solicitat respingerea contestatiei motivat de imprejurarea neachitarii de catre contestator a cautiunii in cuantum de 10% din pretul de pornire al licitatiei, respectiv 10% din suma de 362.024 lei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In dosarul de executare silita nr.257/2008 al Biroului Executorului Judecatoresc VS a fost scos la licitatie publica imobilul-spatiu comercial situat in mun.Constanta, str. SM. Ca urmare a expertizei tehnice imobiliare extrajudiciare efectuate in dosarul de executare silita mentionat, valoarea de circulatie a imobilului apartament a fost stabilita la suma de 362.024 lei.
Pretul stabilit prin raportul de expertiza extrajudiciara a fost fixat si de executorul judecatoresc ca pret de pornire al licitatiei publice pentru vanzarea spatiului comercial supus executarii silite. In acest sens, executorul judecatoresc a afisat publicatia de vanzare pentru imobil, iar data fixata pentru licitatie a fost stabilita ca fiind 13.10.2008. Din actele aflate la dosar, rezulta ca nicio persoana nu a fost prezenta la acest termen, in calitate de licitator.
Licitatia a fost reprogramata pentru data de 27.10.2008. In continutul publicatiei de vanzare efectuata de executorul judecatoresc si afisata, spre aducere la cunostinta publica, la data de 13.10.2008, se mentioneaza ca pretul de pornire al licitatiei este de 75% din valoarea pretului initial stabilit, respectiv 271.518 lei. La final se specifica faptul ca ofertantii care doresc sa participe la licitatie sunt obligati sa depuna o cautiune de 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul.
La termenul stabilit pentru cea de-a doua licitatie, contestatorul nu este admis ca participant, executorul judecatoresc solicitandu-i acestuia completarea cautiunii cu diferenta dintre procentul de 10% achitat de acesta din pretul de pornire a licitatiei ce avea loc in acea zi si procentul de 10% datorat pentru prima licitatie. In intervalul de timp in care contestatorul a lipsit de la sediul biroului judecatoresc pentru a achita aceasta diferenta, licitatia s-a tinut, la intoarcere contestatorul fiind informat ca imobilul a fost adjudecat.
Prin urmare, observand succesiunea actelor de executare silite efectuate in dosarul de executare nr.x/2008, instanta retine ca interesul contestatorului BOC de a contesta aceste acte s-a nascut la data de 27.02.2008, data la care nu a putut participa la licitatia publica desfasurata pentru vanzarea imobilului pe care acesta dorea sa-l achizitioneze. In raport cu aceasta data, momentul promovarii actiunii civile pe rolul instantei de judecata, respectiv 11.11.2008, apare ca fiind in interiorul termenului de 15 zile edictat de art.401 alin.1 Cod procedura civila.
Pentru considerentele expuse, instanta va respinge ca neintemeiata exceptia tardivitatii formularii prezentei contestatii, exceptie invocata in continutul intampinarii de catre intimatul SAG.
Pe fondul cauzei, va fi retinuta incidenta dispozitiilor art.506 alin.1 Cod procedura civila, potrivit carora persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depuna la Trezoreria Statului, la C.E.C. -S.A. sau la orice alta institutie bancara, la dispozitia executorului judecatoresc, pana la termenul stabilit pentru vanzare, o cautiune reprezentand 10% din pretul de incepere a licitatiei pentru termenul respectiv. Dovada consemnarii se va atasa ofertei de cumparare.
Dupa cum se poate observa, textul legal suscitat este redactat intr-o forma lipsita de echivoc, impunand participantilor la licitatia publica obligatia de a achita o cautiune in cuantum de 10% din pretul de pornire al licitatiei pentru acel termen, indiferent daca, precum a fost ipoteza in speta, pretul de pornire al licitatiei pentru termenele anterioare a fost mai mare.
Concluzionand asupra cauzei deduse judecatii si retinand ca persoana contestatoare a fost privata de dreptul sau de a participa la licitatia din data de 27.10.2008 organizata de B.E.J VS, instanta urmeaza a admite contestatia la executare formulata de BOC, cu consecinta anularii tuturor formelor de executare silita efectuate in dosarul de executare nr. x/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia tardivitatii contestatiei la executare invocate în continutul întâmpinarii de intimatul SAG.
Anuleaza formele de executare silita efectuate de B.E.J. VS în dosarul de executare silita nr. x/2008.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi 27.01.2009.

Etichete: , , ,

Investire cu formulă executorie a ordonanţei emise în temeiul O.G. 5/2001. Condiţii

Tip: Decizie
Nr./Dată: 300 (18.03.2005)
Autor: Samoil Maria
Domenii asociate: executarea silită

Potrivit disp. Art. 6 alin. 4 din O.G. nr. 5/2001 , ordonanta care contine somatia de plata catre creditor se va înmâna partii prezente sau se va comunica fiecarei parti, de îndata, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001 prevede ca ordonanta de admitere a cererii creditorului este irevocabila daca împotriva ei nu a fost introdusa cererea în anulare.
Cum debitoarei nu i-a fost comunicata ordonanta prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, aceasta nu este irevocabila si nu este susceptibila de investire cu formula executorie.

Sectia civila – decizia nr. 300 din 18.03.2005

Prin încheierea pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 09.12.2004, în dosarul nr. 9422/2004 s-a respins cererea formulata de creditoarea X prin care s-a solicitat investirea cu formula executorie a ordonantei emise de Judecatorie motivat de faptul ca nu sunt întrunite conditiile prevazute de art. 6 alin. 4 din O.G. nr. 5/2001, respectiv comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire a ordonantei catre debitor.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs creditoarea , solicitând modificarea încheierii în sensul admiterii cererii si a investirii cu formula executorie a ordonantei.
Recursul a fost respins ca nefundat.
Art. 6 alin. 4 din O.G. nr. 5/2001 dispune ca ordonanta care contine somatia de plata catre debitor se va înmâna partii prezente sau se va comunica fiecarei parti de îndata, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Debitorul poate exercita împotriva acestei ordonante cerere a în anulare reglementata de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001 în termen de 10 zile de la data înmânarii sau comunicarii ordonantei.
Asa cum rezulta din dispozitiile art. 9 alin. 1 si 2 din O.G. 5/2001 , aplicabile raportului juridic devenit litigios si dedus judecatii, potrivit adagiului tempus regit actum ordonanta de admitere în tot sau în parte a cererii creditorului este irevocabila daca împotriva ei nu a fost introdusa cererea în anulare.
Totodata, investirea cu formula executorie , potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila , se poate dispune cu privire la ordonanta prevazuta la alin. 1 (cea de admitere împotriva careia nu a fost introdusa cerere în anulare) sau, dupa caz cu privire la ordonanta împotriva careia s-a introdus cerere în anulare , care a fost respinsa prin hotarâre ramasa irevocabila, prin nerecurare sau prin respingerea recursului.
Legiuitorul, punând la îndemâna debitorului cererea în anulare a carui termen de exercitare curge de la comunicarea ordonantei cuprinzând somatia de plata si conditionând investirea cu formula executorie de ramânerea irevocabila a ordonantei, a înteles sa dea în puterea instantei investite competenta verificarii formale a conditiilor impuse de art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001 privite prin prisma art. 376 Cod procedura civila.
Or, în speta, debitoarei nu i-a fost comunicata ordonanta nr. 109/09.12.2004 prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, întrucât aceasta a fost înapoiata cu mentiunea „destinatar negasit”.
Astfel, ordonanta susmentionata nu este irevocabila si nu este deci susceptibila de investire cu formula executorie.
În considerarea celor mai sus expuse, încheierea pronuntata de Judecatorie este legala si temeinica si în baza disp. Art. 312 Cod procedura civila , Tribunalul urmeaza sa respinga recursul.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro