404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Iesire din indiviziune

DOSAR CIVIL NR. 18/212/2008

JUDECATORIA CONSTANTA

SECTIA CIVILA

SENTINŢA CIVILĂ NR.9893

Şedinţa publică de la 05.06.2009

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect partaj judiciar/iesire din indiviziune, acţiune formulată de reclamantul FPcu domiciliul in Constanta, în contradictoriu cu paratii DE ŞI DA ambii domiciliati in Constanta, Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 25.05.2009 si au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face corp comun cu prezenta incheiere, când instanţa pentru a da posibilitatea reclamantului de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data 01.06.2009 si ulterior la 05.06.2009, cand,

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei acţiuni civile, constată:

Reclamantul FPa formulat o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu paratii DE ŞI DA, prin care a solicitat instanţei ca, pe baza probelor ce vor fi administrate, să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra scării de acces la nivelele superioare din imobilul situat în Constanţa, prin atribuirea către reclamant şi obligarea sa la plata sultei valorice corespunzătoare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că între reclamant în calitate de cumpărător şi pârâta DE ŞI DI- în calitate de vânzători – a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.5963/1996, având ca obiect imobilul compus din teren în suprafaţă de 201,5 mp şi cota de 1 din suprafaţa construită, respectiv 710,35 mp, situat în Constanţa.

S-a învederat instanţei că părţile au stabilit că vor deţine fiecare o cotă de 1 din scara de acces, folosinţa acesteia fiind comună. Se mai arată că după data decesului lui DI relaţiile dintre coproprietari s-au deteriorat, iar modul în care este utilizată scara de acces provoacă prejudicii reclamantului.

În drept, au fost invocate disp. art.728 C.civ.

Pârâţii, legal citaţi, au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În cauză au fost administrate: proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor, testimonială şi cu expertiza tehnică imobiliară.

Asupra excepţiei de inadmisibilitate

Se constată că părţile au făcut dovada calităţii de coproprietari asupra imobilului din litigiu cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5963/1996 la BNP CI (fila 7). Conform titlului de proprietate părţile deţine câte o cotă de 1 din scara de acces, folosinţa acestei scări fiind comună.

Având în vedere structura imobilului, identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, precum şi natura bunului ce se solicită a fi partajat, se constată că părţile deţin în proprietate comună pe cote părţi forţată şi perpetuă scara de acces către nivelul superior al construcţiei. De altfel, din probe rezultă faptul că pârâţii nu pot avea acces la mansardă decât utilizând această scară.

Reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune de ieşire din indiviziune asupra imobilului litigios întemeiată pe disp.art.728 C.civ.

În mod esenţial, situaţia premisă a unei acţiuni având ca obiect partajul o reprezintă existenţa unei proprietăţi comune pe cote –părţi sau indiviziune.

Ceea ce este specific proprietăţii comune pe cote-părţi sau indiviziunii este faptul că asupra bunurilor ce aparţin mai multor persoane, fiecare copărtaş sau coindivizar are o cotă abstractă din drept, fără a deţine în exclusivitate o porţiune determinată în materialitatea sa din bunul ce face obiectul indiviziunii.

Coproprietatea forţată are ca obiect un bun care prin natura sa sau prin destinaţie are menirea de a fi folosit de toţi coproprietarii în acelaşi timp. Această coproprietate se menţine independent de voinţa copărtaşilor şi este determinată de destinaţia bunului.

Bunul asupra căruia se exercită proprietatea forţată, respectiv scara de acces, este un bun accesoriu faţă de bunul principal, respectiv imobilele părţilor, deţinute în proprietate exclusivă. Coproprietarii nu pot cere împărţirea bunului comun accesoriu necesar bunului principal care formează obiectul dreptului de proprietate exclusivă şi care aparţine unor proprietari diferiţi.

Fiecare dintre coproprietari are dreptul de a folosi bunul comun fără a aduce atingere drepturilor egale şi reciproce ale celuilalt coproprietar.

Ieşirea din indiviziune şi atribuirea scării către unul dintre coproprietari este imposibil de realizat, întrucât ar avea drept consecinţă îngrădirea exercitării dreptului de proprietate de către pârâţi. Cu alte cuvinte, pârâţii nu ar mai acces şi nu ar mai putea folosi întregul imobil deţinut în proprietate exclusivă.

Raportat la considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa urmează să admită excepţia pusă în discuţie şi, în consecinţă, să respingă acţiunea ca fiind inadmisibilă.

Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care a căzut în pretenţii va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Constatând că reclamantul este cel care a căzut în pretenţii şi existând şi o cerere în acest sens, instanţa îl va obliga pe acesta la plata, în favoarea pârâţilor, a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul FPcu domiciliul in Constanta, în contradictoriu cu paratii DE ŞI DA ambii domiciliati in Constanta, ca fiind inadmisibilă.

În temeiul disp.art.274 C.p.c. obligă reclamantul la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea pârâţilor.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.06.2009.

Red.jud. R.I.S./24.09.2009

Dact.G.S./24.09.2009/ 5 ex

Etichete:

Iesire din indiviziune

Dosar nr.1174/179/2009

Domeniu alocat : Succesiuni/mosteniri

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 518/26.05.2010

Titlu: Iesire din indiviziune

Prin cererea adresata acestei instantei la data de 17.09.2009 si înregistrata la nr.1174/179/2009, reclamanta P.V. a chemat în judecata pe pârâtii G.D., S.L., T.N., C.I., si F.L., solicitând ca, pe cale de hotarâre judecatoreasca, sa se constatate ca de pe urma defunctului F.G., decedat la 2 mai 1977, au ramas ca mostenitori T.N., C.I., G.D., F.L., ca fiu al defunctului F.I., S.L. ca fiica a defunctului F.C. si reclamanta P.V., fiica lui F.N., sa se constatate ca de pe urma lui F.G. a ramas ca masa succesorala un imobil, casa de locuit si teren în suprafata de 2908,41 mp situate în intravilanul comunei Jurilovca, judetul Tulcea, sa se constate ca asupra masei de partaj partile au un drept de coproprietate în cote de câte 1/6 fiecare, sa se dispuna iesirea din indiviziune, iar în lotul ce urmeaza a-i fi atribuit ei sa se includa casa de locuit si o parte din terenul aferent, sa se constate ca are un drept de creanta reprezentând contravaloarea îmbunatatirilor aduse imobilului de catre tatal sau F.N., solicitând ca dreptul sau de creanta sa se impute masei de partaj prin obligarea pârâtilor, conform cotelor de proprietate detinute.

În motivarea actiunii, s-a sustinut ca de pe urma bunicului sau F.G., care a decedat la 2 mai 1977, în comuna Jurilovca, si a bunicii sale F.E., decedata în anul 1961, au ramas ca mostenitori: G.D., T.N., C.I., F.C. – care a decedat, având ca unic mostenitor pe S.L.-, F.I. – care, de asemenea, a murit, mostenitori fiind F.M. si F.L.(F.M. a decedat si ea, ramânând mostenitor pârât F.L.) si F.N., tatal sau, conform certificatului de mostenitor nr.132 din 10 august 1977 si nr. 33/1963 eliberate de Fostul Notariat de Stat Local Babadag, judetul Tulcea, fiecaruia dintre succesori revenindu-le o cota indiviza de câte 1/6.

S-a învederat ca dupa moartea bunicului sau F.G., tatal sau, F.N., a ramas în continuare singur în imobilul lasat mostenire pâna la data decesului, în 21.04.2009, ceilalti frati ai lui având fiecare alte imobile în comuna Jurilovca, iar, în perioada în care a locuit în imobilul în litigiu, tatal sau a adus urmatoarele îmbunatatiri: realizarea canalizarii pentru apa potabila în curte, gradina si în casa, darmarea anexelor vechi si nefunctionale, înlocuirea acoperisului cu tigla, construirea unei bai, cu doua anexe, înlocuirea majoritatii geamurilor si a usilor casei, cimentuirea fatadei si a partii laterale a casei, ridicarea a doua garduri din lemn în curtea casei, executarea unui gard din fier la casa si a unei poteci din beton în curte pâna la poarta.

Cum parintii sai au fost cei care au folosit imobilul si i-au adus îmbunatatiri, sporindu-i valoarea, reclamanta solicita ca în lotul ce urmeaza a-i fi atribuit sa se includa casa de locuit si o parte din terenul aferent.

Cererea nu a fost întemeiata în drept.

În sustinerea actiunii, s-a solicitat administrarea probei cu martori, cu interogatoriul pârâtilor si cu expertiza tehnica prin care sa se stabileasca valoarea imobilului în litigiu cu propuneri de lotizare.

La termenul de judecata din 21 octombrie 2009, avocatul reclamantei a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri, respectiv certificatul de mostenitor nr.132 din 10 august 1997 eliberat de fostul Notariat de Stat Local Babadag, judetul Tulcea, titlul de proprietate nr.102317 din 03.08.2009 al Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Tulcea, certificatul de casatorie al reclamantei, certificatul suplimentar de mostenitor nr.203 din 27.09.2006 încheiat la B.N.P. Dorina Sfircea din Babadag, judetul Tulcea, la certificatul de mostenitor nr. 569/1992 eliberat de fostul Notariat de Stat Local Babadag, si la certificatul suplimentar de mostenitor nr.269/1997 eliberat de BNP Dorina Sfircea din Babadag, certificatul de deces al lui F.N. si acte de stare civila.

La data de 29.10.2009, pârâtii au formulat întâmpinare prin care au achiesat la cererea de sistare a starii de indiviziune cu privire la imobilul, casa de locuit si teren în suprafata de 2908,41 mp, situate în intravilanul comunei Jurilovca, str. Zorilor, judetul Tulcea, imobil ramas de pe urma defunctilor F.G. si F.E., autorii lor, solicitând ca imobilul, casa de locuit si parte din terenul aferent cu deschidere la strada de aproximativ 12 m sa-i fie atribuit în deplina proprietate reclamantei, iar aceasta sa le plateasca sulta aferenta cotei de câte 1/6 pentru fiecare pârât si conform valorii ce se va stabili prin expertiza, iar diferenta de teren aferenta casei de locuit cu deschidere la strada de aproximativ 16 m, respectiv gradina, sa le fie atribuit lor prin formarea unui singur lot, în asa fel încât delimitarea lotului lor de cel al reclamantei sa se faca prin gardul de lemn existent.

Cu privire la pretinsele îmbunatatiri, pârâtii au sustinut ca imobilul supus partajarii nu este prevazut cu canalizare, ci numai cu instalatie de apa potabila în curte si în casa, o astfel de instalatie neexistând în gradina, ca reclamanta nu a precizat în concret ce fel de anexe vechi si nefunctionabile au fost darmate si ce destinatie aveau acestea, considerând ca s-a ajuns în aceasta situatie, urmare a faptului ca nu au fost întretinute de reclamanta, fiind vina ei pentru ca au ajuns în stare de ruina.

De asemenea, pârâtii au învederat ca fostul acoperis al casei a fost înlocuit cu azbociment si nu cu tigla cum se sustine în actiune, iar pentru construirea baii, s-au ridicat doi pereti în interiorul constructiei existente, astfel încât nu poate fi vorba de construirea a doua anexe care sa aiba destinatia de baie, ca au fost schimbate la casa de locuit doar doua geamuri la dormitor si la bucatarie, si ca a fost cimentuita doar fatada casei, cea pozitionata la str. Zorilor, pe celelalte laturi imobilul nu a suferit nicio îmbunatatire, iar gardul despre care face vorbire reclamanta este din stinghii de lemn cu înaltimea de aproximativ 1,10 m, dar, întrucât acesta nu a fost întretinut, se afla într-o stare avansata de degradare, solicitând ca acest gard sa constituie linia de hotar între cele doua loturi ce se vor forma în urma partajarii datorita pozitiei acestuia.

S-a sustinut ca în fata casei si pe întreaga deschidere a imobilului, casa de locuit si teren, exista un gard care este construit jumatate din beton si jumatate din fier care, datorita faptului ca nu au fost întretinute, sunt, de asemenea, într-o avansata stare de degradare ca si trotuarul din beton din curtea casei.

Cu referire la taxele si utilitatile aferente imobilului, considera ca acestea trebuiau achitate de cei care au folosit imobilul.

În dovedire, pârâtii au depus, în copie, acte de stare civila, respectiv certificatele de deces ale lui F.C.si F.I., certificatele de nastere ale pârâtilor, certificatele de casatorie ale pârâtelor S.L., T.N. si C.I..

Având în vedere dispozitiile Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, instanta a pus în vedere reclamantei sa timbreze actiunea cu taxa de timbru în cuantum de 3% din masa partajabila pentru constatarea masei succesorale, 50 lei/mostenitor pentru constatarea calitatii de mostenitor si 3% pentru partajul judiciar, conform art.3 lit.c din Legea nr.146/1997, sens în care s-a achitat taxa de timbru în valoare de 600 lei.

Solutionând cererea, pe baza evaluarii judiciare a materialului probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin certificatul de mostenitor nr.132 din 10 august 1977 emis de fostul Notariat de Stat Local Babadag, s-a constatat ca de pe urma defunctului F.G., decedat la data de 02 mai 1977, au ramas ca mostenitori legali G.D., în calitate de fiu, caruia i-a revenit o cota legala de 1/6 în baza art.669 Cod civil, F.C., în calitate de fiu, caruia i-a revenit o cota legala de 1/6 în baza art.669 cod civil, F.I., T.N., C.I., F.N., carora, în calitate de fii si fiice, le revine o cota de 1/6 fiecare în baza art.669 Cod civil.

S-a retinut ca masa succesorala se compune din cota indiviza de 5/8 din imobilul în litigiu format dintr-o locuinta construita din chirpici, acoperita cu stuf, formata în totalitate din cinci camere locuibile, camara, grajd si 250 mp teren curte, imobil situat în comuna Jurilovca, judetul Tulcea, defunctul F.G. dobândind terenul prin cumparare, casa fiind construita prin contributie egala cu sotia sa F.E., dupa moartea careia F.G. a dobândit cota de 1/8, conform certificatului de mostenitor nr.33 din 1963 eliberat de Fostul Notariatul de Stat Local Babadag, iar cealalta cota de 3/8 din casa si din teren este proprietatea indiviza a copiilor defunctului în cote de 1/16 fiecare.

Dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul localitatii Jurilovca supus partajarii în suprafata de 2908,41 mp a fost dobândit în temeiul titlului de proprietate nr.102317 din 03.08.2009 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Tulcea pe numele lui F.N., F.C., T.N., C.I., G.D. si F.L..

Ca atare, stabilindu-se masa succesorala, mostenitorii si cotele în procedura succesorala, în speta, se deduce necesitatea partajului judiciar, respectiv a încetarii starii de indiviziune.

Pentru a se hotarî asupra sistarii starii de indiviziune, în cauza s-a dispus încuviintarea si administrarea probei cu martori, respectiv A.A. si Z.O., si expertiza tehnica judiciara având ca obiective: stabilirea valorii de circulatie a imobilului, casa de locuit si teren aferent, propuneri de lotizare prin formarea a doua loturi, conform întelegerii partilor, si evaluarea îmbunatatirilor aduse imobilului de parintii reclamantei, probe propuse de reclamanta, pârâtii nesolicitând probe în aparare.

Din declaratiile celor doi martori propusi de reclamanta, instanta retine ca, dupa decesul lui F.G., în imobilul supus partajarii a locuit tatal reclamantei F.N., acesta aducând imobilului în litigiu o serie de îmbunatatiri: a înlocuit acoperisul existent care era din stuf cu azbociment, a realizat canalizare pentru apa potabila în curte si în casa, a tencuit partial casa de locuit, respectiv fatada casei si pe partile laterale, a facut o poteca din beton în curte, a construit o baie si un gard pe fundatie de beton si cu grilaj din fier, gardul existent fiind din scândura, a înlocuit geamuri si usi, acestea fiind în numar de câte doua fiecare, conform declaratiei martorei A.A., cealalta martora neputând preciza numarul acestora, a darmat anexele existente întrucât erau vechi si a fost edificata o anexa ce reprezinta în fapt o magazie, precum si a racordat imobilul la energie electrica.

Întrucât raportul de expertiza tehnica întocmit initial de catre expertul M.R. a continut variante de lotizare incluzându-o si pe pârâta T.N. care a decedat în cursul procesului de judecata, s-a dispus completarea raportului de expertiza tehnica, urmând a se calcula eventualele sulte în raport de actualele cote din imobilul detinut de parti, având în vedere ca succesorii pârâtei T.N. sunt celelalte parti în litigiu, cota aferenta de 1/6 din imobil apartinând acestei defuncte revenind în parti egale reclamantei si celorlalti pârâti, defuncta T.N. neavând descendenti.

Raportul de expertiza tehnica întocmit de expert tehnic judiciar M.R., intitulat „completare” a concluzionat ca imobilul, casa de locuit si teren aferent, are o valoare de circulatie de 61.420,609 lei, iar îmbunatatirile aduse imobilului în litigiu de catre parintii reclamantei sunt în cuantum de 23.537 lei.

S-au formulat propuneri de lotizare, formându-se doua loturi, conform învoielii partilor cu privire la atribuirea în indiviziune, din care un lot pentru reclamanta P.V., compus din casa de locuit si anexe, precum si teren în suprafata de 484,24 mp, lot în valoare de 31.724,527 lei, si un lot separat pentru pârâti, format din teren în suprafata de 2.424,17 mp, în valoare de 29.696,082 lei.

De asemenea a fost calculata si sulta datorata de reclamanta pârâtilor, care este în valoare de 13.636,185 lei.

Partile nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit în cauza.

Astfel, se retine ca masa supusa sistarii starii de indiviziune se compune din bunurile sus mentionate, retinând ca valoarea de circulatie a imobilului, casa de locuit si teren aferent în suprafata de 2908,41 mp, este cea statuata în raportul de expertiza intitulat „completare”, raport ce poate capata forta probanta în cauza, nefiind contestat de catre parti.

Raportat la dispozitiile art.728 cod civil, se apreciaza întemeiata cererea reclamantei de a obtine, pe cale de hotarâre judecatoreasca, sistarea starii de indiviziune, în cauza fiind întrunite conditiile pentru a se dispune sistarea starii de indiviziune.

Raportat la regula partajului instituita în art.741 Cod civil care consacra legislativ ca instanta, alcatuind loturile, trebuie sa împarta bunurile în asa fel încât între loturile formate sa se realizeze o dubla egalitate, în natura si în valoare, având în vedere si învoiala partilor cu privire la atribuirea imobilului în litigiu, instanta va da efect modalitatii de sistare concretizata în expertiza tehnica judiciara întocmita în cauza.

Retinând admisibilitatea cererii, instanta va constata ca de pe urma defunctului F.G., decedat la 2 mai 1977, a ramas o masa succesorala compusa din imobil – casa de locuit si teren în suprafata de 2.908,41 mp, situat în intravilanul comunei Jurilovca, str. Zorilor, nr.42, judetul Tulcea, în tarlaua 8, parcelele 270, 271. 272, 273, având urmatoarele vecinatati: la Nord – Consiliul Local Jurilovca, la Sud – str. Zorilor, la Est – A.N., la Vest – L.R.V., N.I., S.I., imobil în valoare de 61.420,609 lei.

Va constata ca de pe urma defunctului F.G. au ramas ca mostenitori reclamanta P.V. si pârâtii G.D., S.L., C.I. si F.L. cu o cota legala de 1/5 fiecare.

Va constata ca valoarea îmbunatatirilor aduse imobilului de catre tatal reclamantei P.V. este de 23.537 lei din valoarea de circulatie totala a imobilului.

Va dispune iesirea din indiviziune a partilor conform expertizei tehnice întocmita de expert Morfi Rozalia.

Ca efect al sistarii starii de indiviziune, se va atribui reclamantei P.V. lotul nr.I compus din casa de locuit si anexe, precum si teren în suprafata de 484,24 mp, lot în valoare de 31.724,527 lei, lot individualizat în raportul de expertiza tehnica întocmit de expert Morfi Rozalia si planul anexa la raport, parte integranta la prezenta hotarâre.

Se va atribui pârâtilor G.D., S.L., C.I. si F.L.lotul nr.II compus din teren în suprafata de 2.424,17 mp, în valoare de 29.696,082 lei ron, lot individualizat în raportul de expertiza si planul anexa, parte integranta la prezenta hotarâre.

Pentru egalizarea valorica a loturilor, va obliga pe reclamanta P.V. la 13.636,185 lei ron cu titlu de sulta catre pârâti.

În baza art.274 – 276 Cod procedura civila, va obliga pârâtii la câte 599 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta P.V., reprezentând cheltuieli determinate de plata taxei judiciare de timbru, onorariu expert si avocat.

Etichete:

Iesire din indiviziune

SENTINTA CIVILĂ NR. 674 din 02 martie 2009

Prin cererea adresată acestei instante la data de 21 nov.2008 şi inregistrată sub nr. …/327/2008 reclamanta .. a chemat in judecată pe pârâtul .. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate existenta dreptului de proprietate in indiviziune asupra apartamentului situat in Sulina, str. a II-a, …, jud. Tulcea, să se dispună ieşirea din indiviziune şi să i se atribuie apartamentul, cu obligarea la plata sultei corespunzătoare către pârât.

In motivarea cererii s-a arătat că anterior încheierii căsătoriei a achiziţionat împreuna cu pârâtul apartamentul din Sulina str. a II-a, … jud. Tulcea,prin actul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Elena Avram sub nr…./8 iunie 2000, in care au locuit până la căsătorie şi in timpul căsătoriei. După divorţ, reclamanta a părăsit domiciliul comun, pârâtul ocupând in continuare apartamentul. Aceste apartament, s-a mai arătat, a fost cumpărat cu contribuţii egale de ? fiecare, aşa cum rezulta din convenţia legal intocmită. Cum apartamentul este spatios,după ce l-a părăsit reclamanta, spaţiul excedentar a fost pus la dispozitia turiştilor pe timpul sezonului cald.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 111, art. 728 şi 1203 cod civil.

S-au ataşat la dosar, in copie, sentinţa civilă nr. 3113/7 nov.2007 a Judec.Tulcea,contractul de vânzare/cumpărare autentificat sub nr.2210/8 iunie 2000 de BNP Elena Avram fisa bunului imobil.

La termenul de judecată din data de 24 februarie 2009, părţile prezente in instanţă,depun la dosar tranzacţia încheiată, solicitând a se lua act de aceasta.

Instanta, având in vedere manifestarea de voinţa liber exprimată ,urmează a lua act şi a consfinţi învoiala părţilor cu următorul conţinut:

TRANZACTIE

încheiată la Tulcea astăzi 24 februarie 2009

Intre noi, … din oraşul Sulina, jud. Tulcea, cu domiciliul în str. …, identificată cu C.I. seria TC nr. …eliberata de Politia oraş Sulina la … CNP …, reclamantă în dosarul Judecătoriei Tulcea nr. …/327/2008 şi … din oraşul Sulina, jud. Tulcea, str. a II-a, …, legitimat cu C.I. seria TC nr. ..eliberată de Politia oraş Sulina la data de … CNP … pârât în dosarul Judecătoriei Tulcea nr. ../327/2008, astăzi 24 februarie 2008, la Tulcea, am convenit necondiţionat si irevocabil să punem capăt coproprietăţii în indiviziune asupra apartamentului dobândit cu contribuţie egală anterior încheierii căsătoriei situat in orasul Sulina, jud. Tulcea, str. a II-a…, în următoarele condiţii:

Eu, … primesc în natură apartamentul situat in oraşul Sulina, jud. Tulcea, str. a II-a, … format din 3 camere şi dependinţe, ocupând o suprafaţa utilă de 58,34 m.p. şi terenul în suprafaţa de 10,54 m.p. împreuna cu dreptul de coproprietate forţata si perpetuă asupra tuturor părţilor din imobil care prin natura sau destinaţia lor sunt in folosinţa comună a tuturor coproprietarilor, imobilul având număr cadastral, conform documentaţiei tehnice anexate contractului de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. 2210 din 8 iunie 2000, intabulat in C.F. cu nr. 70/N/ 3 iulie 2000( OJCGC nr. 7734/08.06.2000).

Eu , primesc suma de 65.000 lei RON (şase zeci şi cinci mii) reprezentând cota parte din apartamentul primit în natura de fosta mea soţie … de care am divorţat prin sentinţa civilă nr. ../07 noiembrie 2007, aşa cum am convenit anterior încheierii prezentei tranzacţii.

Noi părţile semnatare ale prezentei tranzacţii stabilim ca suma de 65.000 lei RON să fie predată în ziua în care va fi predat apartamentul descris mai sus de către deţinător prin proces-verbal.

Eu … asigur pe fosta mea soţie, sub sancţiunile prevăzute de legea penală pentru declaraţii care nu corespund adevărului, ca apartamentul care face obiectul dosarului Judecătoriei Tulcea nr. …/327/2008 nu este urmărit pentru datorii de orice fel, nu este gajat sau sechestrat, are taxele achitate la zi la organele fiscale, asociaţia de proprietari, electricitate, apă, c anal, gunoi, fiind liber de sarcini.

Noi părţile semnatare ale prezentei tranzacţii după semnare, cerem instanţei investite sa o valideze, aceasta reprezentând voinţa noastră liber exprimată.”

Etichete:

Iesire din indiviziune

Sedinta publica din data de 25 martie 2009

Sentinta civila nr.943

Sub numarul … din …., s-a înregistrat pe rolul acestei instante cererea formulata de catre reclamantele …, domiciliata în ….. si …, domiciliata în ….., prin care solicitau, în contradictoriu cu pârâtul …, domiciliat în …, iesirea din indiviziune cu privire la suprafata de teren de …. mp situat în extravilanul …., teren ce a facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit titlului de proprietate nr….., eliberat de ….. si cu privire la suprafata de … mp teren extravilan, cultivat cu vita de vie, ce face obiectul titlului de proprietate nr……

În motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca respectivele suprafete de teren au apartinut parintilor partilor, care erau decedati la data formularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, motiv pentru care titlurile de proprietate au fost eliberate pe numele tuturor descendentilor.

În probatiune, reclamantele au depus la dosarul cauzei, în fotocopie, titlurile de proprietate nr….. si numarul …..

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru în suma de … de lei potrivit chitantei atasata la fila ….

Pârâtul … a formulat întâmpinare si cerere reconventionala solicitând admiterea actiunii reclamantelor-pârâte si încetarea starii de indiviziune.

În motivarea cererii reconventionale, pârâtul-reclamant a precizat ca masa succesorala este compusa din terenurile indicate în actiunea principala si a solicitat ca iesirea din indiviziune sa aiba loc prin atribuirea în natura catre parti a terenurilor supuse partajarii, fara achitarea de sulte.

Cererea reconventionala a fost legal timbrata cu taxa de timbru în suma de .. lei, potrivit chitantei atasata la fila ….

La cererea ambelor parti, în cauza a fost efectuata o expertiza tehnica topografica, pentru stabilirea valorii de circulatie a terenurilor precum si a posibilitatilor de partajare în natura. Expertiza a fost efectuata de catre expert …, ambele parti cazând de acord cu privire la desemnarea acestui expert, la termenul din …. Raportul de expertiza în forma initiala a fost atasat la filele …, iar raspunsul la obiectiuni a fost atasat la filele ….

La termenul din …, avocatul reclamantelor a aratat ca reclamanta … este mama reclamantei .. si a pârâtului …, mentiunea facuta în cererea de chemare în judecata în sensul ca partile sunt frati fiind o eroare.

Fata de aceste precizari, instanta a dispus refacerea raportului de expertiza, tinându-se cont de cotele legale ale partilor. Raportul de expertiza a fost întocmit si atasat la filele ….

De asemenea, la dosar au fost depuse acte de stare civila, pentru a dovedi raporturile de rudenie între parti (filele ….), iar la solicitarea instantei, …. a depus actele care au stat la baza emiterii celor doua titluri de proprietate (filele …).

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca atât actiunea principala cât si cererea reconventionala sunt întemeiate. Din actele de stare civila depuse la dosar rezulta ca reclamanta-pârâta …. este sotia supravietuitoare a defunctului …, iar reclamanta-pârâta … si pârâtul-reclamant … sunt fii acestora.

Prin cele doua titluri de proprietate anterior mentionate a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor suprafete de …. mp si respectiv de … mp. Din adresa emisa de … si atasata la fila …din dosar rezulta ca aceste terenuri au apartinut defunctului …, înca din anul .., deci dinainte de a se casatori cu reclamanta …, casatoria încheindu-se pe data de …, potrivit certificatului de casatorie atasat la fila …. Prin urmare, cele doua suprafete de teren constituiau bun propriu al defunctului … iar nu bun comun dobândit în timpul casatoriei cu reclamanta-pârâta ….. Aceasta împrejurare are consecinte asupra cotelor de coproprietate ale partilor, în sensul ca reclamanta-pârâta … are o cota de doar 1/4, în calitate de sotie supravietuitoare, în timp ce reclamanta-pârâta … si pârâtul-reclamant …. au fiecare o cota de coproprietate de 3/8.

În ceea ce priveste valoarea de circulatie a celor doua imobile ce formeaza masa partajabila, aceasta este de …. lei, pentru terenul în suprafata de … mp si de … de lei, pentru terenul în suprafata de … mp, potrivit raportului de expertiza tehnica întocmit de catre expert …., partile neavând obiectiuni cu privire la aceste valori.

Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stari. În prezenta cauza modalitatea optima de a pune capat starii de indiviziune consta în atribuirea în natura a câte unui lot fiecaruia dintre coindivizari, atât timp cât împartirea terenurilor si formarea de loturi este posibila. Sub acest aspect, instanta apreciaza ca propunerea de lotizare formulata de catre expertul desemnat, de altfel, prin acordul partilor este în concordanta cu situatia concreta a terenurilor si este de natura sa satisfaca toate partile. În acest sens, trebuie observat ca în toate cele trei loturi stabilite de catre expert au fost cuprinse terenuri din toate categoriile mentionate în titlurile de proprietate, între parti neexistând nici o discrepanta din acest punct de vedere. Astfel, în fiecare lot exista atât teren arabil cât si teren cu vita de vie, situatie în care obiectiunile formulate de catre reclamante nu sunt întemeiate.

Mai mult decât atât, trebuie observat ca lotizarea propusa de catre expert respecta, în linii mari, cotele de coproprietate a partilor, acestea fiind obligate la sume foarte mici cu titlul de sulta, tocmai din acest motiv, acesta fiind un alt argument pentru valorificarea acestei propuneri de lotizare.

Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita atât actiunea formulata de catre reclamantele-pârâte ….. cât si cererea reconventionala formulata de catre pârâtul-reclamant …., având ca obiect iesire din indiviziune si va constata ca partile detin în indiviziune, cu o cota de 1/4 reclamanta-pârâta …. si de câte 3/8, fiecare, reclamanta-pârâta … si pârâtul-reclamant …, urmatoarele bunuri:

– un imobil-teren agricol situat în ….., valoarea de circulatie a întregului teren fiind de …. de lei, potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de catre expert ….

– un imobil-teren agricol situat în extravilanul ….potrivit titlului de proprietate nr….., valoarea de circulatie a întregului teren fiind de …. potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de catre expert …

Total valoare masa partajabila …. lei.

Va dispune iesirea din indiviziune a partilor.

Va atribui reclamantei-pârâta …., în proprietate exclusiva lotul nr.I, potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de catre expert …., lot format din : teren în suprafata de ….. ha, situat în sola …parcela … teren în suprafata de ..ha situat în sola .. parcela .., având ca vecini în partea de nord proprietatea … si teren în suprafata de .. ha situat în sola … parcela …, între vecini : la nord – …, la sud – …, la est – …, la vest – ….

Valoare de circulatie lot atribuit reclamantei-pârâta …. : … lei.

Va atribui reclamantei-pârâta …, în proprietate exclusiva, lotul nr. II potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de catre expert …, lot format din: teren în suprafata de .. ha situat în sola .. parcela … teren în suprafata de .. ha situat în sola ..parcela … si teren în suprafata de .. ha situat în sola …parcela …, între urmatoarele vecinatati: la nord – …, la sud – …, la est – …., la vest – proprietate ….

Valoare de circulatie lot atribuit reclamantei-pârâta ….

Va atribui pârâtului-reclamant … în proprietate exclusiva, lotul nr. III potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara întocmit de catre expert …, lot format din: teren în suprafata de … ha situat în sola .. parcela … teren în suprafata de … ha situat în sola … parcela … având ca vecini în partea de nord proprietatea … si teren în suprafata de … ha situat în sola ..parcela … având urmatoarele vecinatati : la nord-… la sud – …, la est -…., la vest – mostenitorii lui ….

Valoare de circulatie lot atribuit pârâtului-reclamant …..

Va fi obligata reclamanta-pârâta … la plata sumei de …. lei catre reclamanta-pârâta … si pe pârâtul-reclamant … la plata sumei de …. lei catre reclamanta-pârâta …., cu titlul de sulta, pentru egalizarea loturilor.

Vor fi compensate cheltuielile de judecata si va fi obligata reclamanta-pârâta … la plata sumei de câte … de lei catre reclamanta-pârâta ….si pârâtul-reclamant … reprezentând cheltuieli de judecata ramase necompensate.

Etichete:

Iesire din indiviziune

Sentinţa civilă nr.459

Şedinţa publică de la 10 februarie 2009

Asupra acţiunii civile de faţă:

Prin cererea adresată acestei instanţei la data 06.03.2008 şi înregistrată sub nr……/327/2008 reclamanţii ………. domiciliată în ………….., cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. ……, cu sediul în ………… şi ………….., domiciliat în T………… au solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii ………., domiciliat în ………., pârâtul ……….., domiciliat în ………, pârâtul …………, domiciliat în …………. şi pârâtul ………., domiciliat în …………, să se dispună ieşirea din indiviziune asupra imobilului – apartament, situat în ……………, compus din două camere şi dependinţe, cu o suprafaţă totală de 57,38 mp şi terenul aferent în suprafaţă de 9,5 mp.

În motivarea cererii reclamanţii arată că la data de 09.05.2007 a decedat numita …….., soţia reclamantului ………….. şi mama celorlalţi coindivizari. Prin certificatul de moştenitor nr.102/27.11.2007 eliberat de BNP Elena Avram, s-a dezbătut succesiunea rămasă de pe urma acesteia, stabilindu-se că din masa succesorală face parte cota indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra unui apartament, situat în ………, restul cotei de indivize de 1/2 aparţinând soţului supravieţuitor, respectiv …………. Cotele ce au revenit moştenitorilor sunt următoarele : Urse Grigore cu o cotă indiviză de 5/20, …………., cu o cotă indiviză de 3/20, din cota indiviză de 1/2, în calitate de fii ai defunctei.

În drept au fost invocate disp. art.728 Cod civil.

În probaţiune, reclamanţii au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 6-8).

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în sumă de 20 lei potrivit chitanţei ataşate la fila 5 şi timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, anulate la dosar.

In cauză a fost efectuată o expertiză tehnică imobiliară, la cererea ambelor părţi, de către expert …………, desemnat prin tragere la sorţi, expertiza având ca obiective identificarea imobilului, dacă este comod partajabil, cu propuneri de lotizare şi stabilirea sultelor pentru pârâţi(filele 39-52).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că acţiunea formulată de reclamanţii …….. şi ………. este întemeiată.

Astfel, din certificatul de moştenitor nr. 102/27.11.2007, depus la dosar rezultă că atât reclamanţii cât şi pârâţii sunt moştenitorii numitei ……….., decedată la data de 09.05.2007, reclamanta ………. şi pârâţii în calitate de descendenţi, iar reclamantul ………. în calitate de soţ supravieţuitor.

Din actele de proprietate depuse la dosar rezultă că în timpul vieţii defuncta, împreună cu reclamantul ……….. au dobândit un imobil alcătuit din apartamentul compus din două camere şi dependinţe situat în mun. ……….., cu o valoare de circulaţie de 161.470,742 lei, conform raportului de expertiză efectuat de expert …….

Masa succesorală partajabilă este compusă din cota indiviză de 1/2 din apartament, restul cotei de 1/2 fiind bun propriu al soţului supravieţuitor ……….

Referitor la cotele pe care părţile le au asupra masei succesorale, acestea au caracter legal, fiind prevăzute de dispoziţiile art.670 Cod civil, coroborate cu cele ale Legii nr.319/1944 privind dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, adică soţului supravieţuitor ……….. îi revine o cotă de 5/20 , iar ………….. în calitate de fii, vor primi câte o cotă de 3/20, din dreptul de proprietate asupra masei succesorale anterior menţionată. Masa succesorală, moştenitorii şi cotele ce le revin au fost stabilite şi prin certificatul de moştenitor nr.102/27.11.2007 emis de Biroul Notarului Public ………..

Se reţine că prin actul de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere nr.3707/27.11.2007, ………. a înstrăinat reclamantei ……….., nuda proprietate a cotei indivize de 25/40, compusă din cota de 20/40 dobândită în baza art.30 din Codul Familiei la încetarea comunităţii de bunuri şi cota indiviză de 5/40, prin moştenire legală de la soţia sa ………….. Astfel, reclamanta ……… deţine cota indiviză de 28/40, restul de 12/40 revine celorlalţi descendenţi.

Tot prin acelaşi act de vânzare cumpărare, ………… şi-a rezervat dreptul de uzufruct viager, pe cota de 28/40 a cărui nudă proprietate a fost înstrăinată.

Potrivit art.728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune şi oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stări.

În prezenta cauză modalitatea optimă de a pune capăt stării de indiviziune constă în atribuirea în natură a bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală.

În ceea ce priveşte modul de atribuire a acestor loturi, instanţa va avea în vedere valoarea loturilor cuvenite fiecărui moştenitor, modul de stăpânire al bunurilor, precum şi învoiala părţilor.

Deoarece loturile atribuite moştenitorilor sunt inegale valoric, în sensul că lotul pe care-l va primi reclamanta ……….., are o valoare superioară, reclamanta trebuie obligată la plata unor sulte în favoarea pârâţilor, tocmai în vederea egalizării loturilor.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să admită acţiunea formulată de către de reclamanţii ………, în contradictoriu cu pârâţii …………, având ca obiect ieşirea din indiviziune.

Astfel, urmează să constate că în urma decesului numitei ………… produs la 09.05.2007, a rămas o masă succesorală alcătuită din cota de 1/2 din apartamentul compus din două camere şi dependinţe situat în mun. …………, cu o valoare de circulaţie de 161.470,742 lei, conform raportului de expertiză efectuat de expert …………..

De asemenea, urmează să constate că au calitatea de moştenitori ai defunctei ………, reclamantul ……………. în calitate de soţ supravieţuitor cu o cotă de 5/20, reclamanta …………… şi pârâţii U……………, în calitate de fii, cu o cotă de 3/20 fiecare din masa partajabilă.

Va constata că ………… a înstrăinat nuda proprietate în cotă de 25/40 din apartament către fiica sa ………….. prin actul de vânzare cumpărare nr.3707/27.11.2007 rezervându-şi dreptul de uzufruct viager asupra acestei cote şi va menţine acest drept în favoarea acesteia.

Urmează să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor.

Astfel, va atribui reclamantei ……………, în proprietate exclusivă apartamentul compus din două camere şi dependinţe situat în mun. ………….., cu o valoare de circulaţie de 161.470,742 lei, conform raportului de expertiză efectuat de expert ………..

Va obliga pe reclamanta ……….. să plătească pârâţilor ……………fiecăruia câte 12.110,306 lei cu titlul de sultă.

Etichete:

Iesire din indiviziune

SENTINŢA CIVILĂ NR.969

Şedinţa publică de la 27 martie 2009

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr…./327/2007, reclamanta …. Rodica a chemat în judecată pe pârâţii … Cristina, … Romeo, … Viorel şi … Pavel, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajul averii succesorale privind bunurile rămase la decesul defunctului Staicu Ion.

În motivarea acţiunii s-a arătat că defunctul Staicu Ion a decedat la data de 04.10.1994, rămânând de pe urma acestuia un imobil de 1 ha şi 4600 mp situat pe teritoriul satului Partizani, conform titlului de proprietate nr.5917/11.03.1993. Acest imobil a fost dobândit de către Staicu Ion prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 9600 mp şi prin constituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5000 mp.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.673 alin.1-673 (14) C.pr.civ.

În dovedirea acţiunii au fost depuse la dosar înscrisuri reprezentând titlul de proprietate nr.5917/11.03.1993 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Tulcea, certificatul de moştenitor nr.71/31.07.2000, încheieri de intabulare în cartea funciară, acte de stare civilă.

Reclamanta nu a solicitat alte probe în dovedirea acţiunii, iar pârâţii nu au depus întâmpinare şi nu au solicitat probe în apărare.

Analizând cauza instanţa reţine următoarele:

La data de 04.10.1994 a decedat numitul Staicu Ion, de pe urma căruia a rămas ca masă succesorală conform certificatului de moştenitor nr.71/31.07.2000, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în extravilanul satului Partizani, comuna Maliuc, format din suprafaţa de 5000 mp. teren arabil situat în sola 4 parcela 163 precum şi cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în intravilanul satului Partizani, comuna Maliuc, judeţul Tulcea format în totalitate din suprafaţa de 9600 mp teren individualizat astfel: 4970 mp teren arabil situat în sola 2 parcela 46, suprafaţa de 3530 mp teren arabil situat în sola 2 parcela 49, suprafaţa de 500 mp teren vie situat în sola 2 parcela 51, suprafaţa de 600 mp. teren curţi construcţii situat în sola 2 parcela 47 şi casă de locuit construită din ceamur acoperită cu tablă compusă din corpul principal alcătuit din 3 camere şi un balcon şi separat alt corp de casă compus din două camere şi o bucătărie .

Din certificatul de moştenitor rezultă că imobilul a fost dobândit de defunct împreună cu soţia supravieţuitoare … Cristina prin construirea casei de locuit cu contribuţie egală în anul 1970 pe terenul atribuit de fostul C.A.P. şi reconstituit dreptul de proprietate conform Legii 18/1991, potrivit titlului de proprietate nr. 5917/11.03.1993 depus la dosar ( fila 4), restul cotei de 1/2 aparţinând soţiei supravieţuitoare.

Prin acelaşi certificat de moştenitor s-au stabilit moştenitorii şi cotele stabilite acestora respectiv … Cristina 4/16 în calitate de soţie supravieţuitoare, … Romeo 3/16 fiu, … Viorel 3/16 fiu , … Pavel 3/16 fiu şi … Rodica 3/16 fiică.

La termenul din data de 13 ianuarie 2009, reclamanta a învederat că înţelege să renunţe la judecată cu privire la terenul situat în extravilan.

În cauză s-a administrat proba cu expertiza tehnică imobiliară fiind depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert Mohonea Victor (fila 198 şi următoarele, vol. I), rezultând că valoarea totală a masei partajabile este de 397511 lei. De menţionat este faptul că odată cu efectuarea măsurătorilor expertul a individualizat că suprafaţa de teren situată în intravilanul satului Partizani, comuna Maliuc, jud. Tulcea este de 5.570 mp şi nu aşa cum s-a reţinut prin încheierea de admitere în principiu iniţial întrucât prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2336/ 19.07.2002 ( filele 2200 -202 , vol. I ) s-a procedat la vânzarea unei părţi din teren în suprafaţă de 3.530 mp şi 500 mp.

Pentru considerentele expuse având în vedere dispoziţiile art.728 Cod civil, instanţa va admite acţiunea şi va constata că părţile deţin în indiviziune în cote de 20/32 … Cristina, 3/32 … Rodica, 3/32 … Romeo, 3/32 … Viorel, 3/32 … Pavel imobilul situat in intravilanul satului Partizani, com. Maliuc jud. Tulcea, format în totalitate din suprafaţa de 5570 m.p. teren individualizat astfel: 4970 m.p. teren arabil situat in sola 2 parcela46, suprafaţa de 600 m.p. teren curţi construcţii situat in sola 2 parcela 47 şi casa de locuit construită din ceamur acoperită cu tablă compusă din corpul principal alcătuit din 3camere şi un balcon şi separat alt corp de casă compus din 2 camere şi o bucătărie, valoare totală a masei partajabile fiind de 397511 lei.

Se va dispune partajarea urmând a atribui reclamantei … Rodica lotul nr. 5 individualizat conform raportului de expertiză efectuat de expert Mohonea Victor( schiţa de la fila 203 vol. I dosar) cu o valoare de circulaţie de 37.263 lei.

Se va atribui pârâtei … Cristina lotul nr. 1 invidualizat conform raportului de expertiză Mohonea Victor ( schita de la fila 203 vol.I dosar) cu o valoarea de circulaţie de 248.459 lei.

Se va atribui pârâtului .. Romeo lotul nr. 2 individualizat conform aceluiaşi raport de expertiză cu o valoare de circulaţie de 37263 lei.

Se va atribui pârâtului … Viorel lotul nr. 3 individualizat conform aceluiaşi raport de expertiză cu o valoare de circulaţie de 37263 lei.

Se va atribui pârâtului … Pavel lotul nr. 4 individualizat conform aceluiaşi raport de expertiză cu o valoare de circulaţie de 37263 lei.

Se va lua act că reclamanta renunţă la judecată pentru terenul situat în extravilan.

Se va constata că nu se datorează sulte, urmând ca instanţa să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete:

Iesire din Indiviziune

SC.380/04.02.2009

A. ASUPRA CAUZEI CIVILE DE FATA:

1. In prezenta cauza, reclamantul …………… a chemat in judecata pârâţii …………………….., solicitând ieşirea din indiviziune in ceea ce priveşte terenul situat in intravilanul satului Patlageanca, com. Ceatalchioi, in suprafaţa de 19.500 mp. In cuprinsul cererii, reclamantul a arătat ca prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 123/27.02.2007, a cumpărat de la …………………….. suprafaţa de 3250 mp (1/6 din suprafaţa de 19.500 mp). Restul terenului aparţine pârâţilor ………………… (care au dobândit suprafaţa de teren de 3250 mp), …………………….. (care au cumpărat cate 6500 mp). Alăturat cererii de chemare in judecata, reclamantul a depus copii de pe contractul de vânzare cumpărare nr. 123/27.02.2007, extras de către funciara, schiţa cadastrala (cu adnotare proprie in ceea ce priveşte suprafeţele aflate in proprietatea părţilor), contract de vânzare cumpărare nr. 6917/10.11.1992 si contract de vânzare – cumpărare nr. 195/21.02.2002.

2. La termenul din 04.09.2008, reclamantul prin apărător a învederat ca soţiile pârâţilor ……………….. au decedat, solicitând un termen pentru a depune la dosar actele de deces respective. La termenul următor insa, acesta a revenit asupra celor arătate precizând ca solicita introducerea in cauza a soţiilor pârâţilor decedaţi ………………, respectiv …………. si ……………………. Ulterior, la termenul din 17.12.2008, reclamantul prin apărător, a făcut precizarea ca nu a putut face dovada ca soţiile pârâţilor ………………….. au decedat, situaţie in care a solicitat pronunţarea unei încheieri de admitere in principiu.

3. După rămânerea in pronunţare pe admiterea in principiu, instanţa a repus cauza pe rol, iar la termenul din data de 28.01.2009 a pus in discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului. După rămânerea in pronunţare, reclamantul a depus la dosar o serie de acte de stare civila (certificat de deces al numitelor ………………………………., precum si certificatele de naştere ale descendenţilor acestora).

B. ANALIZAND ACTELE SI MATERIALUL PROBATOR AL CAUZEI, INSTANTA RETINE URMATOAREA SITUATIE DE FAPT :

4. In ceea ce priveşte cadrul procesual al cauzei, instanţa constata ca până la termenul din data de 28.01.2009 reclamantul, deşi a precizat fie ca pârâţii ………………, fie ca soţiile acestora au decedat, nu şi-a modificat in niciun fel cererea de chemare in judecata, in sensul de a introduce in cauza soţiile pârâţilor anterior menţionaţi, astfel ca la momentul pronunţării prezentei hotărâri, in ceea ce priveşte părţile, cadrul procesual este cel iniţial, având calitatea de pârâţi doar ………………………

5. Prin urmare, instanţa apreciază ca certificatele de deces depuse la dosarul cauzei nu privesc parti din prezenta cauza, astfel ca la termenul din 28.01.2009, procedura de citare a fost legal îndeplinita.

6. In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului …………., instanţa constată ca prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 123/27.02.2007 reclamantul ……………….. a cumpărat de la ………………… “dreptul de proprietate asupra imobilului situat in intravilanul satului Patlageanca, comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea, format in totalitate dintr-o locuinţa , construita din ceamur, acoperita cu stuf, compusa din doua camere, care ocupa o suprafaţa construita la sol de 45 mp si terenul aferent in suprafaţa de 3250 mp, cu următoarele vecinatati: la N – ………….., la S – …………, la E – …………….. si la V – drum, având număr cadastral 77 si intabulat in C.F. nr. 89/N a loc. Ceatalchioi, la O.C.P.I. Tulcea.”

7. Se observa din cuprinsul titlului de proprietate, ca reclamantul a cumpărat nu o cota ideala din terenul de 19.500 mp, ci o suprafaţa bine determinata, având stabilite inclusiv vecinatatile cu proprietăţile pârâţilor ……………………. Deşi in cuprinsul cartii funciare reclamantul este înscris ca având o cota indiviza de 2/6, totuşi dovada dreptului acestuia de proprietate este făcuta doar de contractul de vânzare – cumpărare nr. 123.

8. Prin urmare, reclamantului ii lipseşte calitatea necesara introducerii unei acţiuni de partaj judiciar, aceea de coindivizar, el având doar calitatea de proprietar exclusiv asupra unei suprafeţe determinate de teren de 3250 mp. Având in vedere cele arătate anterior, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ………………………., urmând sa respingă acţiunea formulata in cauza de către acesta ca fiind introdusa de către o persoana fara calitate procesuala activa.

Etichete:

Iesire din indiviziune

Senciv.nr.457/2009

Iesire din indiviziune

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr….. din …., reclamantul …… a chemat în judecată pe pârâţii …….., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de ….. mp teren situat în ……., în sola … parcela …, sola …..parcela ….. respectiv sola .. parcela ……

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin …… ca moştenitor al defunctei ……, a dobândit suprafaţa ……. mp teren situate în extravilanul ……, în sola … parcela …, sola … parcela …, respectiv sola … parcela …..

A mai arătat reclamantul că pe 1/2 din această suprafaţă de teren, pârâţii au un act din anul ……, de când defuncta lui soţie a vândut cota acesteia indiviză de 1/2 din cota indiviză de 1/6 respectiv cota de 1/12, ……, care la rândul său a vândut pârâţilor mai sus menţionaţi. De asemenea, reclamantul a mai precizat că terenul poate fi supus lotizării în cel puţin două loturi.

La termenul de judecată din data de ……, reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că a solicitat ca ieşirea din indiviziune să aibă ca obiect o suprafaţă de teren de …… mp.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri, ……..

În drept au fost invocate dispoziţiile art.728 C.civ. şi art.274 C.proc.civ.

La termenul de judecată din …….., părţile prezente personal au depus la dosarul cauzei un înscris intitulat „tranzacţie” şi au solicitat să se ia act de învoiala lor, precizând că tranzacţia depusă reprezintă voinţa lor de a pune capăt litigiului.

Instanţa, având în vedere disp.art.271 C.pr.civ., potrivit căruia „părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească învoiala lor”, va lua act de învoiala părţilor, pe care o va consfinţi, cu următorul conţinut:

„TRANZACŢIE,

Încheiată azi …..

Subsemnatul …………. în calitate de reclamant şi ……………. având calitatea de pârâţi în dosarul nr………………., ce are ca obiect partaj judiciar-ieşire din indiviziune înţelegem să încheiem următoarea tranzacţie.

Masa bunurilor de partaj se compune dintr-un imobil compus din – teren arabil în suprafaţă de …… m.p. situat în ….., …., cota ce ne revine fiecăruia fiind de 1/2 ……

Eu, ……., sunt de acord să-mi fie atribuit imobilul-teren arabil situat în extravilanul ….., lotul nr……… stabilite în rapoartele de expertiză extrajudiciară ataşate la dosar şi sunt de acord să le fie atribuit pârâţilor …… imobilul-teren arabil situat în ……., lotul ……… mp stabilite în rapoartele de expertiză extrajudiciară ataşate la dosar.

Noi, …….., suntem de acord să ne fie atribuit imobilul-teren arabil situat în extravilanul ……. ……. în suprafaţă de ……. mp stabilite în rapoartele de expertiză extrajudiciară ataşate la dosar şi suntem de acord să-i fie atribuit reclamantului ……., imobilul-teren arabil situat în ……., lotul nr……… mp stabilite în rapoartele de expertiză extrajudiciară ataşate la dosar.

Noi părţile arătăm că am intrat în posesia terenurilor aşa cum ele au fost identificate prin expertizele extrajudiciare şi că nu mai avem nici un fel de pretenţii una împotriva celeilalte astfel înţelegem să stingem litigiul dintre noi.

Solicităm să pronunţaţi o hotărâre de expedient care să consfinţească înţelegerea dintre noi, în conformitate cu art.271-273 Cod proc.civ.”

Etichete:

Ieşire din indiviziune

Prin decizia civilă nr. 108 din 1.07.2009 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 10299/196/2007 a admis ca fondat apelul declarat de reclamantul S.C. Turometru S.R.L. , împotriva sentinţei civile nr. 7843/23.12.2008 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 10299/196/2007, în contradictoriu cu intimaţii Municipiul Brăila prin Primar şi Direcţia Serviciilor Publice Brăila şi în consecinţă a schimbat în totul sentinţa şi în rejudecare, a admis ca fondată acţiunea formulată de reclamantul S.C. Turometru S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Brăila prin Primar şi Direcţia Serviciilor Publice Brăila; a dispus ieşirea din indiviziune asupra imobilului situat în municipiul Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 29 ( vechi 31) format din construcţii şi teren în suprafaţă de 513,90 mp; a atribuit reclamantului S.C. Turometru S.R.L. întregul imobil respectiv şi a cotei indivize de 214,8 mp teren şi construcţia de la etaj cu destinaţie de locuinţe , proprietatea Municipiul Brăila şi aflată în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice Brăila şi a obligat pe reclamant la plata unei sulte de 123.712 lei RON ; a obligat pe pârâţi să plătească reclamantului suma de 3.720,25 lei cheltuieli de judecată la fond şi apel.

Instanţa de apel a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 7843/23.12.2008, pronunţată în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 10299/196/2007, Judecătoria Brăila a respins ca nefondată acţiunea de ieşire din indiviziune formulată de reclamanta SC Turometru SRL Brăila în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Serviciilor Publice Brăila şi Municipiul Brăila prin Primar.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că reclamanta a chemat în judecată pe pârâţi pentru a se dispune ieşirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafaţă totală de 513,90 mp aferent imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 29, din care reclamanta a dobândit o suprafaţă de 299,10 mp, restul e 214,80 mp fiind proprietatea Municipiului Brăila şi aflat în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice Brăila. Din actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a constatat că reclamanta a cumpărat un imobil situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 31 format din teren în suprafaţă de 299 mp indiviz din suprafaţa totală de 513,90 mp construcţii – spaţiul situat la subsolul şi parterul construcţiei C1, din schiţa anexă, restul de teren de 214,80 mp este proprietatea pârâtului Municipiul Brăila, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12692/25.11.2005.

Construcţiile situate la etaj sunt proprietatea pârâtului municipiul Brăila şi se află în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice Brăila.

Prin încheierea de rectificare nr. 4835/16.03.2006 s-a dispus rectificarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12692/25.11.2005 în sensul că imobilul ce a făcut obiectul contractului este situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 29 şi nu 31, fiind numărul vechi al imobilului.

Din raportul de expertiză depus la dosar se constată că imobilul nu este comod partajabil în natură, cota reclamantei fiind mai mare şi expertul a precizat că se impune atribuirea întregii proprietăţi reclamantului şi stabilirea unei sulte.

Pârâtele au susţinut că imobilul face parte din categoria monumentelor istorice protejate de lege şi nu se poate face înstrăinarea părţii ce aparţine pârâtei, în conformitate cu Legea nr. 422/2001.

Din susţinerile părţilor şi din probele administrate în cauză instanţa de fond a constatat că cererea formulată de reclamantă iniţial se referea la ieşirea din indiviziune, cerere care ulterior a fost transformată în obligaţie de a face, constând în obligarea pârâtelor la vânzarea cotei părţi de proprietate ce le aparţine, atât dreptul de proprietate asupra suprafeţei indivize de 214,80 mp din suprafaţa totală de 513,90 a curţii aferente imobilului.

Faptul că reclamanta a deschis în spaţiu cumpărat un local de alimentaţie publică nu este de natură să oblige pe pârâţii coproprietari să-i cedeze acesteia partea lor de proprietate.

În consecinţă, instanţa a constatat că imobilul nu este comod partajabil în natură, iar în ce priveşte curtea consideră că este în coproprietate perpetuă şi forţată şi nu se pot forma două unităţi locative distincte care să permită părţilor să folosească separat partea din curtea aferentă imobilului şi pe aceste considerente a respins ca nefondată acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta SC TUROMETRU SRL motivând că este nelegală şi netemeinică .

Apelanta a susţinut că instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei aspecte străine de dispoziţia finală şi anume:

– instanţa a constatat că este necesar un aviz din partea Ministerului Culturii şi Cultelor pentru orice înstrăinare, luând în considerare faptul că pârâtele au invocat că imobilul face parte din categoria monumentelor istorice şi nu se poate face înstrăinarea părţii ce aparţine Municipiului Brăila fără respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 422/2001;

– în mod eronat a reţinut instanţa de fond că iniţial s-a solicitat prin acţiune ieşirea din indiviziune, iar ulterior s-a transformat într-o cerere prin care se solicită obligarea pârâtelor la vânzarea cotei-părţi;

– se reţine împrejurarea legată de faptul că reclamanta a deschis în spaţiul ce îi aparţine un local de profil de alimentaţie publică ceea ce echivalează cu invocarea propriei sale culpe.

Apelanta consideră că nu avea relevanţă existenţa unui aviz pentru că niciodată nu şi-a modificat acţiunea din ieşire din indiviziune într-o obligaţie de a face.

Instanţa s-a pronunţat cu privire la necesitatea avizului fără să fi pus în discuţia părţilor acest aspect ce a fost invocat de pârâte în concluziile scrise.

Acest aviz exista deja la dosarele chiriaşilor care au solicitat cumpărarea apartamentelor închiriate.

În ceea ce priveşte varianta de ieşire din indiviziune propusă de expert prin raportul de expertiză şi însuşită de părţi, instanţa a ignorat-o în considerente.

În opinia apelantei, problema supusă atenţiei instanţei era aceea de a stabili modul în care coproprietarii exercită atributele dreptului de proprietate şi anume : posesia, folosinţa şi dispoziţia.

În exercitarea dreptului de folosinţă un coproprietar are obligaţia de a nu împiedica pe ceilalţi coproprietari să-şi exercite dreptul lor de folosinţă.

Instanţa de fond a concluzionat în mod lapidar că este un caz de coproprietate forţată şi perpetuă şi nu a analizat dacă sunt respectate atributele dreptului de proprietate de către coproprietari.

Tribunalul, examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate prin prisma motivelor de apel invocate, a apărărilor formulate de intimaţi în întâmpinare , a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză a constatat că apelul este fondat pentru următoarele considerente

Ieşirea din indiviziune este operaţiunea juridică ce constă fie în împărţirea în natură a bunului imobil , fie încetarea acestei stări de fapt prin atribuirea întregului imobil unui coindivizar, cu obligarea acestuia la plata echivalentului valoric al părţii de imobil deţinut în proprietate de celălalt coindivizar.

Prin urmare, ieşirea din indiviziune este posibilă nu numai în natură.

În conformitate cu dispoziţiile art. 673/10 alin. 4 Cod de procedură civilă , în cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică , la cererea unuia dintre coproprietari , instanţa poate atribui întregul bun, direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

Invocarea acestui temei de către apelantă în apel nu împiedică instanţa să cerceteze dacă îşi are sau nu aplicabilitatea.

În conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. 4 Cod de procedură civilă , cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicaţii oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare.

Invocarea greşită sau omisiunea unui temei de drept nu atrage nulitatea cererii.

De asemenea, în apel se pot completa temeiurile de drept.

Prin urmare, instanţa va lua în considerare temeiul legal invocat şi va constata că este incident în cauză.

Având în vedere că imobilul în cauză nu este comod partajabil în natură şi reclamantul a solicitat atribuirea şi a părţii din imobil ce aparţine pârâtului , cu obligaţia de a consemna valoarea cotei părţi, instanţa de apel consideră că aceasta este modalitatea legală de încetare a stării de indiviziune.

Pe lângă argumentele de drept expuse , se mai pot reţine în favoarea acestei soluţii şi considerente ce privesc siguranţa imobilului, starea de degradare avansată în care se află partea aflată în proprietatea şi administrarea pârâţilor, precum şi prejudiciile de natură economică pe care le are de suferit reclamanta prin menţinerea unei stări de indiviziune incomode.

Conform constatărilor expertizei tehnice , partea din imobil aflată în proprietatea şi administrarea pârâţilor este într-o stare avansată de degradare, în procent de 80% şi necesită reparaţii urgente.

Partea din imobil ce aparţine reclamantei a fost consolidată şi există interesul din partea acesteia, în cazul atribuirii celeilalte părţi , să investească în lucrări de consolidare şi restaurare, evident, cu respectarea arhitecturii iniţiale şi a celorlalte prevederi legale privind conservarea imobilelor din centrul istoric al oraşului.

Aşa cum rezultă din probele dosarului, chiriaşii din partea de imobil cu destinaţie de locuinţă nu numai că împiedică buna funcţionare a părţii din imobil ce aparţine reclamantei, dar sunt ei înşişi expuşi riscului prăbuşirii imobilului din cauza degradării avansate .

Aceştia au îngrădit folosirea corespunzătoare a terenului ce constituie curtea imobilului cu diferite anexe gospodăreşti, fapt sesizat şi de reclamantă şi care rezultă din planşele foto depuse la dosar.

Un alt argument în favoarea ieşirii din indiviziune prin atribuirea imobilului reclamantei îl constituie şi faptul că pârâţii au intenţionat să vândă partea din imobil cu destinaţie de locuinţe chiriaşilor lor.

În aceste condiţii nu mai poate invoca faptul că ar constitui o deposedare forţată sau o încălcare a voinţei proprietarului şi nici faptul că imobilul este protejat prin Legea nr. 422/2001.

Instanţa de apel nu poate reţine nici starea de indiviziune forţată ca impediment al ieşirii din indiviziune, aşa cum în mod greşit a reţinut prima instanţă şi cum au invocat în apărare pârâţii.

Potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.

Din raportul de expertiză tehnică rezultă că imobilul poate fi atribuit unui singur coindivizar, deoarece poate fi exploatat în interes economic de către reclamant.

Mai mult decât atât, utilităţile ( apă, canal, gaz, energie electrică) nu pot fi separate, iar menţinerea stării de indiviziune ar da naştere la conflicte permanente din cauza exploatării în comun a acestora.

Potrivit raportului de expertiză, valoarea de circulaţie a terenului în suprafaţă de 299,10 mp deţinut de reclamant este de 89.431 lei RON, iar valoarea de circulaţie a terenului în suprafaţă de 214,80 mp deţinut de pârâţi este de 64.225 lei RON .

Valoarea construcţiei proprietatea Municipiului Brăila şi aflată în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice Brăila este de 59.487 lei RON, iar valoarea construcţiei proprietatea reclamantei este de 444.729 lei RON.

Valoarea totală, teren şi construcţie, a părţii din imobilul proprietatea pârâtului Municipiului Brăila şi aflată în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice Brăila este de 123.712 lei RON.

Prin atribuirea în totalitate a imobilului către reclamant, se impune plata contravalorii cotei de 123.712 lei RON către pârâţi.

NOTĂ: Decizia a fost atacată cu recurs iar prin decizia civilă nr. 65/10.02.2010 pronunţată de Curtea de apel Galaţi în dosarul nr. 10299/196/2007 a admis recursul şi cererea de intervenţie în interesul recurentei Municipiul Brăila – Direcţia Serviciilor Publice Brăila , a modificat sentinţa în sensul că a respins ca nefundat apelul declarat de S.C. Turometru S.R.L.

Etichete:

Ieşire din indiviziune

Dosar nr. 767/829/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR.1387/16.12.2010

Şedinţa publică de la 16.12.2010?????

Completul compus din:

PREŞEDINTE : JUDECĂTOR PANFIL SIMONA-CARMEN

GREFEIR : BRADEA ANGELICA?????

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta PAROHIA ____, reprezentant legal ____ şi pe pârâta COMUNA STĂNIŞEŞTI – prin primar, având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reprezentantul legal – Barcan Neculai pentru reclamanta PAROHIA ___ lipsind pârâta – COMUNA STĂNIŞEŞTI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că procedura de citare este completă, după care:

Instanţa, având în vedere obiectul acţiunii, art. 111 Cod procedură civilă, invocă excepţia inadmisibilităţii cererii.

Reprezentantul reclamantei, având cuvântul pe excepţie, arată că este de acord.

. Nemaifiind alte cereri de formulat şi alte probe de administrat în cauză instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamantei, având cuvântul, lasă soluţia la aprecierea instanţei.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare:?????

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecăţii constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 767/829/01.07.2010, reclamanta PAROHIA ____ a chemat în judecată pe pârâta COMUNA STĂNIŞEŞTI, pentru ca instanţa, prin hotărâre judecătorească să constate că este proprietara bisericii parohiale, bisericii de cimitir şi a casei parohiale.

La termenul din 23.09.2010, reclamanta şi-a modificat cererea, arătând că doreşte să se constate că este proprietara terenurilor pe care sunt situate şi care împrejmuiesc aceste clădiri: 11 200 mp, 4206 mp şi respectiv 602 mp.

În motivarea cererii, reclamanta arată că prin legile fondului funciar i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru terenul extravilan, eliberându-i-se TP 109368/1994, precum şi faptul că cererile de reconstituire formulate ca urmarea a apariţiei Legii 169 şi 247 au fost înregistrate la Comisie sub nr. 362.

În drept, cererea a fost motivată prin dispoziţiile art. 111 C.pr.civ.

Cererea a fost timbrată la valoare, potrivit dispoziţiilor Lg. 146/1997, potrivit valorilor stabilite de expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici din Bacău, cu suma de 860 de lei.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a solicitat ca instanţa să constate că este proprietara unor suprafeţe de teren pe care le-a dobândit prin împroprietărire sau prin cumpărare, terenuri înscrise la rol potrivit certificatelor ataşate la dosar la filele 6,7 şi 8.

Potrivit art.111 Cod pr.civ. pe calea acţiunii în constatare se poate solicita

constatarea existentei sau neexistentei unui drept si nu constatarea unei situaţii de fapt.

Teza finala a dispoziţiilor mai sus menţionate consacră şi caracterul subsidiar al acţiunii în constatare faţa de acţiunea în realizare (“cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului”).

Prin urmare, textul art.111 Cod pr.civ. impune, pentru admisibilitatea

acţiunii în constatare condiţia ca partea sa nu poată cere pe calea unei alte acţiuni realizarea dreptului dedus judecăţii.

Or, în speţă, reclamanta are calea realizării dreptului său prin urmarea procedurilor prevăzute de legile de restituirea proprietăţilor, şi nu are alegerea unei alte proceduri aşa cum este cea pendinte. De altfel, reclamanta a şi început această procedură, aşa cum rezultă din cererile adresate Comisiei Locale Stănişeşti şi înregistrate la aceasta încă din anul 2005, ataşate în copie la dosar la filele 24- 26.

Pe cale de consecinţă, având în vedere consideraţiile teoretice asupra cererii formulate de reclamantă şi situaţia concretă (obligativitatea derulării procedurilor demarate în vederea reconstituirii terenurilor), instanţa urmează a admite excepţia invocată şi a constata că este inadmisibila acţiunea in constatare deoarece reclamanta are la dispoziţie acţiunea in realizare

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii şi în consecinţă respinge acţiunea civilă având ca obiect „acţiunea în constatare” formulată de reclamanta Parohia ___ prin reprezentant legal ___, domiciliat în comuna ___, sat. ___, jud. Bacău în contradictoriu cu pârâta Comuna Stănişeşti, jud. Bacău – prin primar.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.12.2010.

Preşedinte, Grefier,

judecător Panfil Simona-Carmen Bradea Angelica

red./tehnored. 4 ex.

S.P./A.B.

11.01.2011

Sentinţa civilă a rămas definitivă la data de 16.12.2010 şi a devenit irevocabilă la data de 01.02.2011.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro