Top

Încheiere – Cerere liberere sub control judiciar

La data de 12.03.2010 în dosarul nr. 2772/180/2010 a fost înregistrată cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inc. PV , trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracţiunile prev. de art.8 din Legea 39/2003 şi art.282 al.1 şi 2 din C.p.

In motivarea cererii, petentul a arătat ca solicita judecarea in libertate deoarece arestarea sa preventivă este netemeinică întrucât nu există probe care să dovedească vinovăţia sa sau că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică şi nu există nici date din care să rezulte că ar fugi ori s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească ori ar încerca în vreun mod să zădărnicească aflarea adevărului. De asemenea nu a săvârşit anterior vreo faptă penală, are în întreţinere 2 copii , unul din aceştia având serioase probleme de ordin medical, starea de arest având repercusiuni nefaste asupra familiei sale.

Aşa cum s-a menţionat si in cuprinsul practicalei , instanţa apreciază ca cererea de liberare provizorie sub control judiciar întruneşte cerinţele prev de lege pentru admisibilitatea in principiu din perspectiva dispoziţiilor art.160/8 alin.1 si art.160 /6 Cod procedură penala, referitoare la aspecte de forma ale cererii si limitele pedepsei prevăzute de lege pentru săvârşirea infracţiunilor intenţionate.

Instanţa apreciază insă că, pe fond, cererea de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată .

Instanţa nu va reanaliza temeinicia şi legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului PV , aspecte care exced cadrului procesual şi asupra cărora instanţa a statuat prin încheierea prin care s-a menţinut starea de arest, recursul împotriva acesteia fiind respins ca nefondat. Vor fi avute în vedere doar temeiurile de fapt şi influenţa acestora asupra împrejurărilor care împiedică liberarea sub control judiciar a inculpatului.

Astfel există riscul ca inculpatul să se sustragă judecăţii având în vedere că a încercat să facă acest lucru şi în timpul urmăririi penale , părăsind reşedinţa din or. … , fiind necesară emiterea unui mandat de aducere şi darea în consemn, aspect confirmat şi de transcrierile convorbirilor telefonice cu ceilalţi membri ai grupului infracţional precum şi de procesele verbale de localizare prin GPS.

De asemenea există pericolul ca inculpatul după punerea sa în libertate să contacteze celelalte persoane implicate în activitatea infracţională , zădărnicind astfel identificarea şi prinderea acestora , dar şi identificarea unor probe legate de activitatea infracţională a acestora din urmă.

Nici timpul scurs de la momentul luării măsurii arestării preventive a inculpatului PV ( aproape 2 luni ) nu este de natură să califice această măsură ca excesivă , având în vedere gravitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată , implicarea unui număr mare de persoane, afectarea mai multor comunităţi şi starea de insecuritate creată. De asemenea nu s-a dispus încă trecerea la cercetarea judecătorească în vederea administrării de probe , existând riscul împiedicării bunei desfăşurări a procesului penal datorită sustragerii inculpatului, iar eliberarea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică din motivele amintite anterior. Mai mult controlul judiciar ar fi ineficient în cazul acestuia , atât datorită existenţei mai multor reşedinţe, dar şi a desfăşurării unor activităţi comerciale pe raza mai multor judeţe din ţară ( în lipsa căreia nu şi-ar putea întreţine familia ) .

Împrejurările care ţin de nevoia de ocrotire a copiilor inculpatului şi a concubinei sale nu sunt de natură să determine punerea în libertate a inculpatului motivată de necesitatea prezenţei acestuia la domiciliu pentru îngrijirea minorilor ( de fapt acesta susţine că desfăşoară activităţi comerciale – vânzător ambulant – şi călătoreşte foarte mult prin ţară , astfel încât nu s-ar pune decât problema susţinerii financiare a familiei ).

Pe de altă parte o cererea anterioară de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă prin încheierea din 02.03.2010 a Judecătoriei Bacău, soluţie menţinută prin încheierea din 05.03.2010 a Tribunalului Bacău, iar inculpatul nu a invocat temeiuri noi şi instanţa constată că nu au apărut împrejurări noi care să determine punerea în libertate a acestuia .

Având in vedere aceste considerente, dar si faptul ca buna desfăşurare a procesului penal nu poate fi asigurata cu inculpatul in stare de libertate chiar si sub control judiciar, in conformitate cu prevederile art160/8a alin.6 Cod proc. penala rap. la art.160 alin.2 Cod proc. Penala, instanţa va respinge cererea de liberare provizorie formulata de către petent, ca neîntemeiată.

Etichete: