404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr.2913/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 59

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2263/88/2008, reclamanţii: …., au chemat în judecată pe pârâţii ORAŞUL SULINA PRIN PRIMAR…., CONSILIUL LOCAL SULINA şi PRIMĂRIA SULINA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi pârâţi la plata drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţia de dispozitiv, aferentă perioadei iulie 2005 – decembrie 2007 , sume actualizate în funcţie de rata inflaţiei, la data plăţii.

În motivare, s-a arătat că sunt angajaţi ai Primăriei Sulina, judeţul Tulcea, având calitatea de funcţionari publici şi angajaţi contractuali.

S-a menţionat că prin Ordinul nr. 496/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a completat şi modificat Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne.

Consideră că în cauză sunt relevante punctele 9.2 şi 31.1 din ordin, la emiterea căruia a fost avută în vedere Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţii publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, OUG nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici aprobată prin Legea nr.228/2003, OUG nr.63/2003 şi HG nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare.

Conform pct.9.2 din Ordinul nr. 496/2003 „indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”

Consideră reclamanţii că potrivit acestui ordin, trebuie să beneficieze de indemnizaţia de dispozitiv de 25% , calculată la salariul de bază, nu numai personalului din prefecturi, ci şi personalul din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi cel din cadrul consiliilor locale.

În drept, şi-au întemeiat cererea pe Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.496/2003, Legea nr.138/1999, OUG nr.192/2002 aprobată prin Legea nr.228/2003, OUG nr.63/2003, HG nr.281/1993, Constituţia României, Constituţia Europeană a Drepturilor Omului, OUG nr.30/2007, Legea nr.188/1999, OUG nr.92/2004, iar în dovedire au depus la dosarul cauzei în copie: tabel nominal cu salariaţii semnatari ai acţiunii şi plângerea prealabilă.

Primăria oraşului Sulina a depus la dosarul cauzei tabel cu personalul contractual şi funcţionarii publici.

În şedinţa publică din 5 decembrie 2008 instanţa a disjuns cererea cu privire la personalul contractual, respectiv reclamanţii: …..

Ca urmare a disjungerii cererii, s-a format dosarul nr. 2913/88/2008.

La data de 13 ianuarie 2009 Primăria oraşului Sulina a depus la dosarul cauzei adresa nr.91/9.01.2009.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele :

Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne a fost modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi In ternelor nr. 496/2003 după constituirea noului minister.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 138/1999 : „Dispoziţiile prezent ei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, S.R.I., S.I.E., S.P.P., S.T.S. şi Ministerului Justiţiei.

Potrivit prevederilor art. 47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate la art. 1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele dale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275 din 5.06.2002, au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul M.A.I. nr. 496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator : „Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1. din Ordin prevede că : „Prin personal civil, în sensul prezentului Ordin, se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta cerere, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.

Personalul din cadrul pârâtului nu face parte din Ministerul de Interne, astfel că ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministrului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa reclamanţilor.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter civil.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a respinge cererea, ca nefondată.

Capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la alocarea în continuare a fondurilor pentru plata acestor drepturi, urmează a fi respins ca inadmisibil, având în vedere că drepturile salariale reprezintă contraprestaţia pentru munca îndeplinită de salariat, iar instanţa nu poate dispune plata pentru viitor întrucât nu există certitudinea menţinerii raporturilor de muncă în viitor şi de asemenea, cadrul legislativ privind plata indemnizaţiei de dispozitiv nu-i priveşte şi pe reclamanţii din prezenta cauză.

Etichete:

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr. 2862/88/2008

SENTINTA CIVILA Nr. 1

Şedinţa publică din data de 07 Ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr.2862/88/2008, reclamanta …. a chemat în judecată CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MAHMUDIA şi PRIMĂRIA COMUNEI MAHMUDIA, PRIN PRIMAR, solicitând obligarea pârâţilor la plata îndemnizaţiei de dispozitiv pe perioada ultimilor trei ani.

În motivare, reclamanta a arătat că, este funcţionar contractual în cadrul Aparatului propriu al Consiliului local al comunei Mahmudia şi că în această calitate, în conformitate cu disp. Ordinului nr.496 din 28.07.2003 a Ministrului Administraţiei şi Internelor, prin care se modifică şi se completează Ordinul nr.275/2002 de completare a Legii nr.-138/1999, beneficiază de plata indemnizaţiei de dispozitiv, reprezentând 25% din salariul de bază.

A menţionat reclamanta că, deoarece până la această dată Consiliul local şi Primăria comunei Mahmudia nu au acordat această indemnizaţie, prevăzută de lege, solicită a obliga aceste două pârâte la plata acestei indemnizaţii pe perioada ultimilor trei ani, indexată cu indicele de inflaţie.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp.art.1 de introducere a artr.9.2 şi a art.3.1 de completare a art.47 din Legea nr.138/1999.

Pârâţii, legal citaţi nu au formulat întâmpinare şi nu au depus probe în apărare.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Sporul de dispozitiv solicitat are ca bază legală art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi Ordinul nr.496/2003 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului de interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de interne, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili beneficiază de o indemnizaţie de dispozitiv lunară de 25% din soldă,. Respectiv din salariul de bază conform art.1 din Legea nr.138/1999.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.138/1999 – „Dispoziţiile prezentei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei”.

Potrivit prevederilor art.47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate în art.1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr.275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr.138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul MAI nr.496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator: ” Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1 din Ordin prevede că: ”Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin , se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”.

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr.138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prev. în art.1 din Legea nr.138/1999.

Personalul din cadrul pârâtei face parte dintr-un organ al administraţiei publice locale, şi nu din cadrul Ministerului de Interne, astfel ca ordinul invocat nr.496/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa reclamantei, care are calitatea de personal contractual în cadrul aparatului propriu al Primăriei comunei Mahmudia..

Că este aşa reiese şi din punctul VI al ordinului, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanţii şi şefii de unităţi .

În aceste condiţii, ministrul administraţiei şi internelor nu avea nici o atribuţie în privinţa salarizării personalului contractual din cadrul administraţiei publice locale şi, prin urmare, ordinul sus menţionat nu poate fi aplicat în cazul pârâţilor şi cu atât mai puţin dispoziţiile Legii nr.138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administraţia publică locală.

Că este aşa o demonstrează şi denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar şi la personalul civil, dar din cadrul aceloraşi unităţi ( adică a unităţilor militare) –or, în mod evident, pârâtul Consiliul Local al Comunei Mahmudia nu are personal militar privind salarizarea.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter eminamente civil.

De asemenea, nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art.16 din Constituţia României şi nici cele din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, deoarece nu există nici o egalitate între persoanele care îşi desfăşoară activitatea într-un dispozitiv militar – în care există anumite reguli specifice de acces, de circulaţie în interiorul dispozitivului, de comunicare – şi o instituţie publică, în care toate acele reguli nu se aplică.

Aşa fiind, instanţa urmează a respinge cererea, ca nefondată.

Etichete:

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr.2850/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 58

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr.2850/88/2008, reclamanţii: …., prin Sindicatul ….Tulcea, au chemat în judecată Comuna Ciucurova – Consiliul Local Ciucurova, solicitând obligarea pârâtului la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor bîneşti reprezentând sporul de dispozitiv, pe perioada septembrie 2005 – septembrie 2008, actualizat în funcţie de rata inflaţiei la data efectivă a plăţii, cât şi la alocarea în continuare a sporului de dispozitiv.

În motivare, reclamanţii au arătat că, sunt angajaţi ai Consiliului Local Ciurova ca personal contractual.

Au precizat reclamanţii că, prin Ordinul nr.496/2003 al Ministrului Administraţiei şi Internelor s-a completat şi modificat Ordinul Ministrului de Interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne.

S-a menţionat că, în cauză sunt relevante punctele 9.2 şi 31.1 din ordin, la emiterea căruia a fost avută în vedere Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţii publice de apărare de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii,OUG nr.63/2003 şi HG nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare.

S-a precizat că, conform punctului 9.2 din Ordinul nr.496/2003 „indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Au subliniat reclamanţii că, astfel conform acestui ordin, trebuie să beneficieze de indemnizaţia de dispozitiv de 25%, calculată la salariul de bază, nu numai personalul din prefecturi, ci şi personalul din aparatul propriu al consiliilor locale.

Se specifică de către reclamanţi că, s-a precizat în ordin că personalul civil din administraţia publică beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din Legea nr.138/1999, deci de indemnizaţia de dispozitiv, şi nu beneficiază de celelalte drepturi prevăzute de lege.

Art.13 din Legea nr.138/1999 reglementează tocmai acest drept salarial, drept de care beneficiază, alături de salariaţii din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în calitate de lucrători în administraţia publică, personalul din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, din prefecturi, din cadrul mai multor consilii locale şi judeţene din ţară.

Au menţionat reclamanţii că, o astfel de interpretare a acestui text de lege vine în contradicţie cu prevederile din Constituţia României, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi cu dispoziţiile din Curtea Europeană a autonomiei locale.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.496/2003, Legea nr.138/1999, OUG nr.192/2002, aprobată prin Legea nr.228/2003, OUG nr.63/2003, HG nr.281/1993, Constituţia României, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Cartea Europeană a autonomiei locale, OUG nr.30/2007.

În dovedire, au depus la dosar copii xerox după următoarele înscrisuri: Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.496/2003; sentinţa civilă nr.2288/2007 a Tribunalului Călăraşi; sentinţa civilă nr.2138/2007 a Tribunalului Buzău; sentinţa civilă nr.261/2005 a Tribunalului Gorj; sentinţa civilă nr.2191/2006 a Tribunalului Mureş; decizia civilă nr.241/2006 a Curţii de Apel Craiova; sentinţa civilă nr.110CAF/2007 a Tribunalului Giurgiu; sentinţa civilă nr.3698/C/2007 a Tribunalului Braşov, sentinţa civilă nr.21/2008 a Tribunalului Călăraşi; sentinţa civilă nr.2377/2007 a Tribunalului Călăraşi, sentinţa civilă nr.1309/2008 a Tribunalului Tulcea; certificat de grefă eliberat de Curtea de Apel Bucureşti în dos.nr.2697/116/2007, dispoziţia nr.314/11 sept.2006, dispoziţia nr.18/15 febr.2007, contract individual de muncă nr.55/23.11.2005, decizia nr.13/14 mai 1990, decizia nr.11/26.02.1989, contractul individual de muncă nr.46/12.11.2007, nr.1197/01.10.2002, dispoziţia nr.128/23 mai 2004, decizia nr.28/29 apr.1991, contractul individual de muncă nr.45/16.08.2007, contractul individual de muncă nr.40/1/1.02.2008 nr.41/1/1.02.2008, nr.42/1/1.02.2008, nr.47/1/1.02.2008, Hot.nr.22 privind aprobarea organigramei şi a nr.de personal al Căminului Cultural Ciucurova din 17 mai 2004, contract individual de muncă nr.52/1/1.02.2008, sent.civ.nr.40/25 ian.2008 pronunţată de Judecătoria Babadag în dos.660/179/2008, Hot.nr.5/20 iun.2008.

În apărare, pârâtul Consiliul Local al com.Ciucurova a depus la dosar adresa nr.47/12 ian.2009.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.

În şedinţa din data de 21 ian.2009, instanţa din oficiu a invocat

Excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada septembrie 2005 – 26 nov.2005.

Analizând acţiunea, prin prisma excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, instanţa va reţine următoarele:

Potrivit prevederilor art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958:

„Dreptul la acţiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”.

Conform art.3 din acelaşi decret:

„Termenul de prescripţie este de 3 ani”

Având în vedere că reclamanţii solicită drepturi băneşti reprezentând indemnizaţia de dispozitiv începând cu luna septembrie 2005, iar aceştia au introdus acţiunea la instanţă la data de 27 noiembrie 2008, reţinând prevederile legale sus citate, instanţa urmează a admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, respingând acţiunea cu privire la plata drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţia de dispozitiv, pentru perioada sept.2005 – 26 nov.2005, ca fiind prescrisă.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Sporul de dispozitiv solicitat are ca bază legală art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi Ordinul nr.496/2003 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului de interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de interne, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili beneficiază de o indemnizaţie de dispozitiv lunară de 25% din soldă, respectiv din salariul de bază conform art.1 din Legea nr.138/1999.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.138/1999 – „Dispoziţiile prezentei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei”.

Potrivit prevederilor art.47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate în art.1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr.275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr.138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul MAI nr.496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator: ” Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1 din Ordin prevede că: ”Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin , se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”.

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr.138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prev. în art.1 din Legea nr.138/1999.

Reclamanţii au calitatea de personal contractual din cadrul Consiliului Local Ciucurova şi fac parte deci, dintr-un organ al administraţiei publice locale, şi nu din cadrul Ministerului de Interne, astfel ca ordinul invocat nr.496/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa acestora.

Că este aşa reiese şi din punctul VI al ordinulu, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanţii şi şefii de unităţi .

În aceste condiţii, ministrul administraţiei şi internelor nu avea nici o atribuţie în privinţa salarizării personalului contractual din cadrul administraţiei publice locale şi, prin urmare, ordinul sus menţionat nu poate fi aplicat în cazul pârâtului şi cu atât mai puţin dispoziţiile Legii nr.138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administraţia publică locală, în speţă Consiliul Local Ciucurova.

Că este aşa o demonstrează şi denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar şi la personalul civil, dar din cadrul aceloraşi unităţi ( adică a unităţilor militare) –or, în mod evident, pârâtul Consiliul Local Ciucurova, nu are personal militar privind salarizarea.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter eminamente civil.

De asemenea, nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art.16 din Constituţia României şi nici cele din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, deoarece nu există nicio egalitate între persoanele care îşi desfăşoară activitatea într-un dispozitiv militar -în care există anumite reguli specifice de acces, de circulaţie în interiorul dispozitivului, de comunicare- şi o instituţie publică, în care toate acele reguli nu se aplică.

Aşa fiind, instanţa urmează a respinge acţiunea privind drepturile băneşti solicitate pentru restul perioadei, ca nefondată.

Etichete:

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr.2756/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 57

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr.2331/88/2008, reclamanţii: …., au chemat în judecată Comuna Grindu, prin …., Consiliul Local Grindu şi Primăria Comunei Grindu, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la plata drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţia de dispozitiv, aferentă perioadei mai 2005 – august 2008, sume actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii şi la alocarea în continuare a indemnizaţiei de dispozitiv începând cu luna septembrie 2008.

În motivare, reclamanţii au arătat că, sunt angajaţi ai Primăriei Comunei Grindu, judeţul Tulcea, având calitatea de funcţionari publici şi angajaţi contractuali.

S-a menţionat că prin Ordinul nr.496/2003 al Ministrului Administraţiei şi Internelor s-a completat şi modificat Ordinul Ministrului de Interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne.

În cauză sunt relevante punctele nr.9.2 şi 31.1 din ordin.

Precizează reclamanţii că, conform punctului 9.2 din Ordinul nr.496/2003 „indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Consideră că modificarea este clară în sensul că, beneficiază de acest drept şi personalul civil din administraţia publică, fără a se face diferenţia între administraţia publică centrală şi cea locală.

Astfel, conform acestui ordin, trebuie să beneficieze de îndemnizaţia de dispozitiv de 25%, calculată la salariul de bază, nu numai personalul din prefecturi, ci şi personalul din aparatul propriu al consiliilor locale.

În drept, şi-au întemeiat cererea pe Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.496/2003, Legea nr.138/1999, OUG nr.192/2002 aprobată prin Legea nr.-228/2003, OUG nr.63/2003, HG nr.281/1993, Constituţia României, Constituţia Europeană a Drepturilor Omului, Cartea Europeană a autonomiei locale, OUG nr.30/2007, Legea nr.188/1999, OUG nr.92/2004.

În dovedire au depus în copie, la dosarul cauzei: tabel nominal cu salariaţii semnatari ai acţiunii şi plângerea prealabilă.

La data de 30 octombrie 2008, Primăria Comunei Grindu a depus la dosarul cauzei adresa nr.2833/2008 prin care a precizat că …., au calitatea de funcţionari publici în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Grindu, iar …. au calitatea de personal contractual.

Instanţa a disjuns cererea formulată de reclamanţii funcţionari publici de a celor cu contract de muncă, formându-se astfel dosarul nr.2756/88/2008.

Faţă de excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, instanţa reţine că reclamanţii solicită drepturile salariale aferente perioadei mai 2005 – august 2008, iar cererea de chemare în judecată au introdus-o la data de 5.09.2008.

Potrivit art.2 al.1 din Decretul nr.167/1958: „Dreptul la acţiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege” iar potrivit art.3 din acelaşi decret „termenul de prescripţie este de 3 ani.”

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respinge acţiunea cu privire la plata drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţie de dispozitiv pentru perioada mai 2005 – 4 septembrie 2005, ca fiind prescrisă.

Examinând cauza în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne a fost modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi In ternelor nr. 496/2003 după constituirea noului minister.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 138/1999 : „Dispoziţiile prezent ei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, S.R.I., S.I.E., S.P.P., S.T.S. şi Ministerului Justiţiei.

Potrivit prevederilor art. 47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate la art. 1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele dale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275 din 5.06.2002, au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul M.A.I. nr. 496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator : „Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1. din Ordin prevede că : „Prin personal civil, în sensul prezentului Ordin, se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta cerere, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.

Personalul din cadrul pârâtului nu face parte din Ministerul de Interne, astfel că ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministrului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa reclamanţilor.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter civil.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a respinge acţiunea privind drepturile solicitate pentru restul perioadei, ca nefondată.

Etichete:

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr. 2658/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 5

Şedinţa publică din data de 7 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.2658/88/2008 reclamanţii: ……, au chemat în judecată Consiliul local al comunei Valea Nucarilor şi Primăria comunei Valea Nucarilor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligate la plata îndemnizaţiei de dispozitiv, pe perioada ultimilor trei ani calculaţi de la data introducerii cererii precum şi pentru viitor pe toată durata valabilităţii contractelor lor de muncă şi a aplicabilităţii actului normativ care reglementează acordarea acestei indemnizaţii.

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt personal angajat cu contract de muncă în cadrul aparatului propriu al Primăriei Comunei Valea Nucarilor, judeţul Tulcea.

S-a menţionat că în conformitate cu preved. art.II pct.1 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496 din 28.07.2003 care modifică şi completează prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.275/2002, sunt beneficiarii indemnizaţiei de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază. Plata acestei indemnizaţii, deşi solicitată de ei le-a fost refuzată de către pârâte.

În drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.II pct.1 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496 din 28.07.2003.

În dovedire, reclamanţii au depus la dosarul cauzei în copie:C.I., contracte individuale de muncă şi certificatul de naştere seria N.Z. nr.027366.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de Interne a fost modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi In ternelor nr. 496/2003 după constituirea noului minister.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 138/1999 : „Dispoziţiile prezent ei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, S.R.I., S.I.E., S.P.P., S.T.S. şi Ministerului Justiţiei.

Potrivit prevederilor art. 47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate la art. 1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele dale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275 din 5.06.2002, au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul M.A.I. nr. 496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator : „Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1. din Ordin prevede că : „Prin personal civil, în sensul prezentului Ordin, se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta cerere, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.

Personalul din cadrul pârâtului nu face parte din Ministerul de Interne, astfel că ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministrului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa reclamanţilor.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter civil.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata drepturilor băneşti reprezentând indemnizaţie de dispozitiv, pe perioada ultimilor 3 ani, calculaţi de la data introducerii cererii.

Nefondat este şi capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata acestor drepturi băneşti pentru viitor.

Etichete:

Indemnizaţie de dispozitiv-personal contractual

Dosar nr. 2656/88/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4

Şedinţa publică din data de 7 ianuarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr.2656/88/2008, reclamanţii … şi …, au chemat în judecată Consiliul Local al com…. şi Primăria …, solicitând obligarea pârâţilor la plata în favoarea fiecărui reclamant a îndemnizaţiei de dispozitiv, pe perioada ultimilor trei ani, calculaţi de la data introducerii cererii, precum şi pentru viitor pe toată durata valabilităţii contractelor de muncă.

În motivare, reclamanţii au arătat că, au calitatea de primar şi viceprimar al comunei ….

Au precizat reclamanţii că, în această calitate de persoane angajate pe bază de contract, solicită ca, în conformitate cu prevederile art.9.2 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.275/2002 modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496 din 28.07.2003 pârâtele să fie obligate să le plătească indemnizaţia de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, pe perioada ultimilor trei ani calculaţi de la data introducerii cererii.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.11 pct.1 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.496 din 28.07.2003.

În dovedire, au depus la dosar copii xerox după următoarele înscrisuri: sent.civ.nr.1772/25 iunie 2004 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dos.nr.3805/2004, Hot.nr.5 din 25.06.2004 a Consiliului Local al com…., jurămintele depuse de reclamanţi în calitatea lor de primar şi viceprimar, sent.civ.nr.27/CC din 23 iunie 2008, pronunţată de Judecătoria Tulcea în dos.nr.2842/327/2008, Hot.nr.5/18.06.2008 a Consiliului Local al com. ….

În şedinţa din data de 28 nov.2008, instanţa de contencios administrativ a trimis cauza spre competenţă soluţionare completului de conflicte de drepturi şi asigurări sociale.

Pârâţii, legal citaţi nu au formulat întâmpinare şi nu au depus probe în apărare.

Examinând cererea în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată în fapt următoarele:

Sporul de dispozitiv solicitat are ca bază legală art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi Ordinul nr.496/2003 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului de interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul de interne, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili beneficiază de o indemnizaţie de dispozitiv lunară de 25% din soldă, respectiv din salariul de bază conform art.1 din Legea nr.138/1999.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.138/1999 – „Dispoziţiile prezentei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei”.

Potrivit prevederilor art.47 şi 49 din menţionata lege, personalul civil din ministerele şi instituţiile centrale enumerate în art.1, care desfăşoară activităţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora.

Prin Ordinul Ministrului de Interne nr.275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr.138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat şi completat prin Ordinul MAI nr.496/28.07.2003.

Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator: ” Indemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Punctul 31.1 din Ordin prevede că: ”Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin , se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepţia celui din domeniul administraţiei publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din lege, precum şi de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaţilor omologi din sectorul bugetar”.

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr.138/1999, trebuie ca personalul civil să-şi desfăşoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituţiile şi autorităţile prev. în art.1 din Legea nr.138/1999.

Personalul contractual din cadrul Primăriei … (inclusiv reclamanţii săi) fac parte dintr-un organ al administraţiei publice locale, şi nu din cadrul Ministerului de Interne, astfel ca ordinul invocat nr.496/2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor nu îşi are aplicabilitate în privinţa acestora.

Că este aşa reiese şi din punctul VI al ordinulu, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanţii şi şefii de unităţi .

În aceste condiţii, ministrul administraţiei şi internelor nu avea nici o atribuţie în privinţa salarizării personalului contractual din cadrul administraţiei publice locale şi, prin urmare, ordinul sus menţionat nu poate fi aplicat în cazul pârâtului şi cu atât mai puţin dispoziţiile Legii nr.138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administraţia publică locală.

Că este aşa o demonstrează şi denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar şi la personalul civil, dar din cadrul aceloraşi unităţi ( adică a unităţilor militare) –or, în mod evident, pârâta Primăria …, nu are personal militar privind salarizarea.

Chiar denumirea indemnizaţiei, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizaţie nu se aplică în cadrul instituţiilor cu caracter eminamente civil.

De asemenea, nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art.16 din Constituţia României şi nici cele din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, deoarece nu există nicio egalitate între persoanele care îşi desfăşoară activitatea într-un dispozitiv militar -în care există anumite reguli specifice de acces, de circulaţie în interiorul dispozitivului, de comunicare- şi o instituţie publică, în care toate acele reguli nu se aplică.

Aşa fiind, instanţa urmează a respinge cererea, ca nefondată.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro