404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal. Posibilitatea obligării asiguratorului de răspundere civilă la plata daunelor morale

Prin sentinţa penală nr.1567/2.06.2005 a Judecătoriei Brăila s-a dispus, în baza art. 184 alin.2 şi 4 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a, c Cod penal, art.76 lit.e Cod penal şi art. 63 Cod penal, condamnarea inculpatului P. V. la pedeapsa amenzii penale de 25.000.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedura penală, coroborate cu art. 998 Cod civil şi art.1000 alin.3 Cod civil, inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă SC Asigurare Reasigurare Ardaf SA -Sucursala Brăila şi partea responsabila civilmente SC Henning Transport Logistic SRL Brăila să plătească părţii civile C.V. suma de 53.625.000 lei reprezentând, despăgubiri materiale şi suma de 45.000.000 lei reprezentând daune morale, precum şi părţii civile Casa de Asigurări de Sănătate Brăila suma de 7.333.092 lei, reprezentând despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în ziua de 15.08.2003, inculpatul P.V., conducător auto, angajat al părţii responsabile civilmente SC Henning Transport Logistic SRL Brăila a cauzat un accident de circulaţie, soldat cu vătămarea corporală gravă a părţii civile C.V. şi avarierea în proporţie de 90% a autoturismului condus de aceasta.

Împotriva Sentinţei penale nr.60/R/5.02.2007 a Judecătoriei Brăila a declarat apel asiguratorul de răspundere civilă SC ARDAF SA CLUJ NAPOCA, invocând motivul că, în raport cu reglementările în vigoare în anul 2003, când s-a produs accidentul de circulaţie, este nelegală obligarea sa, în solidar cu inculpatul, la plata daunelor morale.

Prin decizia penală nr.319/3.11.2006, Tribunalul Brăila a respins ca nefondat apelul declarat de asigurator.

Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs asiguratorul, invocând ca şi în apel, motivul că în mod greşit a fost obligat, în solidar cu inculpatul la plata daunelor morale către partea civilă, deoarece reglementările speciale în vigoare la data producerii accidentului – respectiv Ordinul nr.9/2002 al Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asiguratorilor – prevăd că asiguratorul de răspundere civilă obligatorie nu răspunde pentru despăgubirile morale, în cazul accidentelor produse în anul 2003.

Prin Decizia penală nr.60/R/5.02.2007, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat recursul asiguratorului, pentru următoarele motive :

Răspunderea civilă delictuală, reglementată prin dispoziţiile art.998 – 999 din Codul civil, este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al prejudiciului.

Pe de altă parte, în baza raportului juridic stabilit prin contractul de asigurare încheiat între asigurat şi asigurator, acesta din urmă este obligat, potrivit art.41, art.49 şi art.50 din Legea nr.136/1995 (în forma pe care acest act normativ o avea la data producerii accidentului de circulaţie cauzator de prejudicii) să acorde persoanei vătămate despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de asigurat – fără ca legea să distingă între prejudiciile materiale şi cele morale.

Împrejurarea că prin Ordinul nr.9/2002 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nu s-a prevăzut obligaţia asiguratorului de a acoperi prejudiciile morale cauzate prin accidentul de circulaţie, nu poate constitui un impediment pentru acordarea daunelor morale, deoarece acest ordin, care este dat în aplicarea Legii nr.136/1995, nu poate să adauge la lege şi nici să stabilească restricţii privind aplicarea legii.

În consecinţă, în mod corect cele două instanţe au considerat, prin hotărârile recurate, că asiguratorul trebuie obligat nu numai la plata daunelor materiale, ci şi a daunelor morale.

Etichete:

Infracţiunea de vătămare corporală

Constată că prin rechizitoriul nr./P/20008 a Parchetului Moineşti, jud. Bacău şi înregistrată sub nr.45/260/2009 pe rolul Judecătoriei Moineşti, au fost trimişi în judecată inculpaţii

S C -fiul lui

D V -, ambii pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 Cod penal.

în actul de sesizare a instanţei se arată că inculpatul SC în după-amiaza zilei de 27.05.2008 , a lovit cu pumnul în faţă pe partea vătămată P D ,cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale , cu spitalizare iar inculpatul D V în aceleaşi împrejurări a lovit partea vătămată S D , provocându-i leziuni corporale vindecabile în 45-50 zile îngrijiri medicale , cu spitalizare .

Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală şi declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, instanţa a reţinut următoarele:

în ziua de 27.05.2008 inculpatul D V s-a deplasat la domiciliul numitului S M pe considerentul că acesta i-ar fi sustras material lemnos . A găsit-o pe bunica acestuia şi s-a manifestat agresiv motiv pentru care au fost anunţaţi de către o nepoată , telefonic numiţii S C şi S D care se aflau la munci agricole.

între timp, D V la barul AF A 1-a găsit pe S M pe care 1-a lovit cu palma peste faţă.

Pe stradă inculpatul s-a întâlnit cu P D şi M DFcu care s-a hotărât să meargă cu autoturismul condus de el , la masă în localitatea Ghimeş Făget, la un restaurant. Spre respectiva locaţie , la punctul Rampa în localitatea Palanca , s-au intersectat cu S C şi S D care le-au făcut semn să oprească pentru a cere socoteală lui D V asupra comportamentului faţă de mama şi nepotul lor.

Inculpatul D V iniţial şi-a continuat drumul dar a întors şi s-a întâlnit cu cei doi .

S D a fost lovit iniţial de P D cu pumnul . în momentul în care SD s-a ridicat , inculpatul D V i-a aplicat o lovitură în faţă , ocazie cu care i-a rupt maxilarul, fiindu-i necesare un număr de 45-50 zile îngrijiri medicale .

P D a fost lovit în aceeaşi împrejurare de către S C , suferind un traumatism de 35-40 zile îngrijiri medicale.

Prezent în instanţă inculpatul D V nu a recunoscut fapta arătând că S D 1-a lovit cu o scândură din gard şi doar a reuşit să fugă , nedându-şi seama dacă a lovit pe cineva. Nu a fost de acord cu plata despăgubirilor civile către partea vătămată motivând că nu el a fost cel care a lovit-o.

Fapta a fost dovedită prin audierea martorilor S G , SM , SCC , care se aflau prezenţi la locul conflictului.

Depoziţiile martorilor, declaraţiile părţilor coraborate cu concluziile certificatului medico-legal duc la stabilirea vinovăţiei inculpaţilor.

Mai mult decât atât aceştia relatează că martorul M D F care se afla în maşină iniţial , a fugit şi \ăzându-i pe P D şi S D jos şi plini de sânge a solicitat venirea salvării.

S-a solicitat de către apărătorul inculpatului D V să se reţină în favoarea acestuia scuza pro\ ocării deoarece iniţial acesta a fost lovit de către partea vătămată S D.

Art.73 lit.b Cod penal arată ca şi condiţie pentru aplicarea acestei circumstanţe atenuantă ca inculpatul să săvârşească infracţiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii . determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.

Singurul martor care confirmă această situaţie este M D F (fila 46 dosar) ce relatează că atât S C cât şi S D au lovit pe D V .

Totuşi chiar şi în aceste condiţii pentru a fi aplicabile prevederile art.75 lit.b Cod penal , actul de provocare trebuie să aibă o anumită gravitate , în prezenta acuză existând disproporţie dintre actul pretins de provocare şi ripostă .

Pe cale de consecinţă nu va putea fi reţinută această circumstanţă pe considerentul că lovitura aplicată de S D nu justifică lovirea sa de către DV în aşa manieră încât să-i rupă maxilarul.

Situaţia de fapt fiind dovedită,în drept fapta inculpatului D V care a lovit partea vătămată S D , provocându-i leziuni corporale vindecabile în 45-50 zile îngrijiri medicale , cu spitalizare .întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală , prevăzută de art.181 alin.l Cod penal , pentru care se va dispune pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepsei conf. art.72 C.pen. se va ţine seama de gradul de pericol social ridicat al infracţiunii dar şi de persoana inculpatului care deşi nu a recunoscut fapta nu a mai fost condamnat.

Conform art.52 Cod penal rolul educativ al pedepsei se poate realiza şi tară privare de libertate.

Vor fi interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a2a, lit.b Cod penal pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.71 al.2 Cod penal.

In baza art.81 Cod penal se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei inculpatului pe o perioadă a termenului de încercare conform art.82 Cod penal.

In baza art.71 alin.5 cod penal se va dispune suspendarea condiţionată şi executarea pedepselor accesorii pe perioada termenului de încercare.

în baza art.359 al.l Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penai în sensul că dacă în perioada termenului de

încercare va săvârşi alte infracţiuni se va dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Partea vătămată S D s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 15.000 lei daune morale şi 4000 despăgubiri civile reprezentând drumurile pe care le-a tăcut la spital, medicamentele şi transportul până la spitalul din Iaşi. S D nu a dovedit despăgubirile civile sub nici un aspect. In ceea ce priveşte daunele morale solicitate acestea se justifică în mare parte aşa cum s-au solicitat, deoarece daunele morale sunt, consecinţe de natura nepatrimoniale cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constind in atingerile aduse personalităţii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale daca fapta ilicita s-a produs in afara unui cadru contractual.

Daunele morale au fost clasificate astfel: daune morale constind in dureri fizice sau psihice numite pretium doloris; suferinţele psihice determinate de cauzarea morţii unei persoane iubite sau a unei rude apropiate, ori de rănirea, mutilarea, desfigurarea sau îmbolnăvirea grava a acesteia sunt denumite si prejudicii prin ricoşeu, iar despăgubirea datorata pentru repararea acestora se numeşte pretium affectionis;

Prejudiciul estetic cuprinde toate vătămările si leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau infatisarii persoanei, despăgubirile datorate pentru a-1 repara denumindu-se „pretium pulchritudinis”;

Prejudicul de agrement reprezintă restringerea posibilităţilor victimei de a se bucura de viata, de a avea parte din plin de satisfacţii materiale si spirituale pe care aceasta i le poate oferi .

S Da fost nevoit să consume o perioadă foarte mare alimentaţie lichidă iar durerile determinate de fractura de mandibulă sunt de intensitate mare .

Prezent în instanţă , partea vătămată P D arată că înţelege să-şi retragă plângerea faţă de inculpatul S C pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală.

Instituţia plângerii penale prealabile este o excepţie de la principiul oficialităţii şi constă în posibilitatea oferită de lege persoanei vătămate de a decide dacă sesizează sau nu organele competente în vederea tragerii la răspundere a făptuitorului.

Principiul oficialităţii ce domină procesul penal este ştirbit şi prin posibilitatea pe care o are partea vătămată de a-şi retrage plângerea prealabilă sau de a se împăca cu făptuitorul.

Potrivit art. 132 al. 1,2 Cp., retragerea plângerii prealabile în cazurile prevăzute de lege înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea civilă, situaţie care constituie, conform art. 10 alin.l lit. h C.p.p., o cauză de stingere a acţiunii penale.

Având în vedere manifestarea de voinţă a părţii vătămate , instanţa va dispune încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. raportat la

art. 10 alin. 1 lit. h C.p.p. cu privire la infracţiunea vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal.

în baza art.313 alini din Legea nr.95/2006, modificată va fi obligat D V la plata sumei de 278,02 lei pentru spitalizarea părţii vătămate S D, la plata sumei de 286,7 lei către Serviciul de Ambulanţă Bacău pentru partea vătămată S D , suma de 678,94 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi , sume la care se adaugă dobânda de referinţă a BNR , până la achitarea prejudiciului.

în baza art.346 alin.4 Cod proc.penală va fi nesoluţionată latura civilă privind pe partea vătămată P D , inculpat S C.

în baza art. 14 , 346 Cod proc.penală şi art.998 Cod civil va fi obligat inculpatul D V către partea civilă S D la daune morale în măsura admiterii lor.

în baza art. 192 pct.2 lit.c Cod proc. pen. va fi obligat pe P D la cheltuieli judiciare către stat.

Se va dispune plata onorariului apărător oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Se va lua act că apărătorul ales al inculpatului S C nu a solicitat cheltuieli de judecată.

în baza art. 191 alin.l Cod proc penală va fi obligat inculpatul DV la cheltuieli judiciare către stat din care şi onorariu apărător oficiu.

în baza art. 193 Cod proc penală obligă pe inculpatul D V către partea vătămată S D la plata cheltuielilor de judecată , respectiv onorariu avocat.

Etichete:

Infracţiunea de vătămare corporală

Constată că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, înregistrat sub nr. … din …., a fost trimis în judecată inculpatul A.G.O., fiul lui… şi …, născut la .,., în oraş …. judeţul…, domiciliat în …, str….,nr…., judeţul,.., CNP …, cetăţean român, stagiul militar nesatisfăcut, studii 8 clase, căsătorit, doi copii minori, fără ocupaţie, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută de art.181 al. 1 Cod penal, constând în aceea că în ziua de …, a lovit pe partea vătămată T.I., producându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 21-22 zile îngrijiri medicale cu spitalizare, fapta petrecându-se în târgul săptămânal de vite …, comuna ….

în cauză s-au depus acte, materialul de urmărire penală, au fost audiaţi inculpatul şi martori, probatorii din analiza cărora instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

în ziua de … ambele părţi se aflau în târgul de animale din …, comuna …, judeţul…. Inculpatul şi fratele acestuia au cumpărat de la partea vătămată doi cai şi au convenit să-i ducă la domiciliu căruţa părţii vătămate, rămasă fără cai. Deoarece, cei doi cumpărători întârziau să transporte căruţa, între inculpat şi partea vătămată a izbucnit un conflict în care inculpatul a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele. în acest timp partea vătămată a căzut între picioarele cailor de unde a fost scoasă de un martor.

La faţa locului au sosit organele de poliţie care se aflau prin apropiere şi au început cercetările, dar şi ambulanţa care a transportat partea vătămată la Spitalul… unde a fost internată.

în urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit un traumatism prin agresiune obiectivat prin echimoze, escoriaţii, plagă contuză şi fractură la coastele VIII Şl IX dreapta, pentru vindecarea cărora au fost necesare 21-22 zile îngrijiri medicale.

Audiat în instanţă, inculpatul recunoaşte săvârşirea faptelor aşa cum au fost reţinute, precizând că înainte de a lovi pe partea vătămată, aceasta i-a aplicat o lovitură cu o piatră peste faţă, dar nu a depus plângere penală împotriva acesteia.

Martorii audiaţi în cauză sub prestare de jurământ confirmă situaţia de fapt reţinută, în sensul că au văzut când inculpatul a lovit pe partea vătămată sau au văzut partea, plină de sânge, atunci când a fost luată de ambulanţă, şi au înţeles de la alte persoane din târg că fusese bătută de inculpat.

Starea de fapt fiind dovedită,în drept fapta săvârşită de inculpat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.181 al.1 Cod penal, în baza căruia va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea.

La individualizarea pedepsei, aplicate inculpatului, conform art.72 Cod penal, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social al infracţiunii, împrejurările concrete în care au fost săvârşite faptele, atitudinea inculpatului în instanţă, dar şi faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

Va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lita, teza II, lit.b Cod penal, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art.71 al.2 Cod penal.

Având în vedere circumstanţele reale şi personale reţinute,instanţa apreciază

că rolul pedepsei poate fi realizat într-o modalitate de executare fără privare de libertate.

Urmează ca instanţa, în baza art.81 Cod penal să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de doi ani plus durata pedepsei aplicate, conform art.83 Cod penal.

Va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal, în sensul că dacă pe durata termenului de încercare va săvârşi o nouă infracţiune se va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

în baza art.71 al.5 Cod penal va dispune suspendarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Sub aspectul răspunderii civile, instanţa reţine că cele două unităţi sanitare: Spitalul… şi Serviciul de Ambulanţă, s-au constituit părţi civile cu valoarea cheltuielilor de spitalizare şi transport a părţii vătămate la spital, iar partea vătămată T.l. s-a constituit parte civilă cu 2500 lei daune materiale, reprezentând venitul pe care l-ar fi realizat din munca în străinătate unde avea contract, diferenţa de preţ la biletul de avion şi c/valoarea îngrijirilor medicale plus 2500 lei daune morale.

Instanţa reţine că prin probatoriile administrate: acte şi declaraţia inculpatului, au fost dovedite cheltuielile de spitalizare şi de transport cu ambulanţa la spital.

Urmează ca, în baza art.14 şi 346 Cod procedură penală şi art.998 Cod civil să oblige inculpatul către cele două unităţi sanitare la despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de spitalizare şi respectiv de transport a părţii vătămate la spital.

Referitor la daunele materiale, solicitate de partea civilă T.L, instanţa constată că acestea nu au fost dovedite cu nici un mijloc de probă.

în ce priveşte daunele morale solicitate de aceiaşi parte, instanţa reţine că aceasta a suferit un prejudiciu moral, constând în suferinţa sa fizică şi morală şi este îndreptăţită la daune morale, însă cuantumul acestora va fi apreciat în raport de prejudiciul suferit.

Urmează ca instanţa, în baza art.14 şi 346 Cod procedură penală şi art.998 Cod civil, să oblige inculpatul către partea civilă T.l. la despăgubiri reprezentând daune morale într-un cuantum proporţional cu prejudiciul efectiv suferit.

Va respinge ca nefondate diferenţa de daune morale precum şi daunele materiale solicitate deoarece prin probatoriile administrate nu au fost dovedite.

Va dispune plata onorariului apărător din oficiu, care a asistat pe inculpat, din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul….

în baza art.191 al.1 Cod procedură penală va obliga inculpatul la cheltuieli judiciare către stat, în care va fi inclus şi onorariul apărător din oficiu.

în baza art.193 Cod procedură penală va obliga inculpatul la cheltuieli judiciare către partea vătămată reprezentând onorariu apărător.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro