404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Infractiuni

Dosarul nr. 13410/212/2009

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINŢA PENALĂ NR. 995

Şedinţa publică din 28.08.2009

S-a luat în examinare plângerea formulată de petenta FC împotriva rezoluţiei emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa .

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 20.08.2009, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta , când instanţa ,a încuviintat cererea de amanare a pronuntarii formulata de apărătorul intimatului CN şi amânat pronunţarea la data de 27.08.2009, apoi acelasi complet avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 28.08.2009, când a dispus următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

La data de 20.05.2009 a fost formulată plângere de către petenta FC cu privire la tergiversarea urmăririi penale în dosarul nr 196/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa .

Instanţa constată că legiuitorul român a instituit printr-o procedură specială posibilitatea atacării la judecător a unei dispoziţii de netrimitere în judecată dispuse de procuror . Astfel art. 2781 alin 1 c.pr.pen sub titlul „ Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata” prevede „ Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu” .

Instanţa reţine că deşi în cauza Soare c.România din 16.06.2009 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art 13 din Convenţie ca urmare a inexistenţei unei căi de atac efective prin care reclamantul să se poată plânge de durata excesivă a procedurii penale , în condiţiile în care în procedura penală nu s-a intervenit legislativ în sensul reglementării unei asemenea căi de atac prin prevederea condiţiilor de formulare, termenului de formulare a unei asemenea plângeri precum şi a soluţiilor –remediu (stabilirea nerezonabilităţii duratei procedurii, acordarea de daune , stabilirea unor termene pentru efectuarea unor acte ş.a) ce pot fi dispuse de instanţă într-o asemenea situaţie, se constată că instanţa penală nu dispune de mijloace procedurale pentru soluţionarea unei asemenea plângeri.

Reamintim că în cauza Kudla împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul semnatar al Convenţiei are obligaţia de a institui în sistemul său juridic intern o cale de recurs specifică, permiţându-i justiţiabilului să conteste durata procedurii, în caz contrar constatându-se încălcat art. 13 din Convenţie.

Mai mult decât atât, în cauza Grecu c.României Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art 6 par 1 din Convenţie în condiţiile în care o instanţă penală a soluţionat pe fond o plângere îndreptată împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată, plângere a cărei posibilitate de formulare , la acea vreme -25.04.2000 – nu era reglementată de legea procesual penală ; Curtea a reţinut că „ normele de procedură aplicabile plângerilor împotriva ordonanţei procurorului, întinderea competenţei instanţei sesizate cu o astfel de plângere, precum şi existenţa unor căi de atac împotriva hotărârii pronunţate de o instanţă într-un astfel de caz nu erau, la data respectivă, stabilite nici de lege şi nici de o jurisprudenţă constantă a instanţelor naţionale. Având în vedere absenţa regulilor de procedură aplicabile acestor plângeri, completul de judecată, format dintr-un judecător unic, ce s-a pronunţat asupra plângerii reclamantului nu îndeplineşte condiţia de tribunal instituit de lege , neavând plenitudine de jurisdicţie şi nici nu oferea garanţiile de procedură în materie penală impuse de art. 6 din Convenţie”.

În aceste condiţii instanţa reţine că o asemenea plângere a petentei este admisibilă în temeiul art 21 alin 3 din Constituţie (conform căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil) în sensul că se poate adresa instanţei civile pentru obţinerea unei reparaţii materiale şi/morale pentru tergiversarea procedurii , asemenea cereri fiind soluţionate pe fond de completele civile până în prezent .

Faţă de cele expuse mai sus , ca urmare a faptului că instanţa specializată în materie penală nu are la dispoziţie soluţii şi nici remedii prevăzute de legea procesual penală, care să poată fi impuse organului de urmărire penală şi care, în caz de nerespectare să atragă sancţiuni, în baza art 2781 alin 8 lit a c.pr.pen se va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petenta FC cu privire la tergiversarea urmăririi penale în dosarul nr 196/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa .

În baza art 192 alin 2 c.pr.pen petenta va fi obligată la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 193 c.pr.pen petenta FC va fi obligată la plata sumei de 2000 lei în favoarea intimatului CN cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de această parte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art 2781 alin 8 lit a c.pr.pen respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petenta FC cu privire la tergiversarea urmăririi penale în dosarul nr 196/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa .

În baza art 192 alin 2 c.pr.pen obligă petenta la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 193 c.pr.pen obligă petenta FC la plata sumei de 2000 lei în favoarea intimatului CN cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de această parte.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţa publică azi 28.08.2009

Tehnored jud CML, 24.09.2009,4 ex

Etichete:

INFRACŢIUNI.Schimbare de încadrare juridică din infracţiunea prev. de art.193/1, cu aplic. art.33 lit.a C.p., în infr. prev. de art.193/1 cu aplic. art.41/2 C.p. Unicitatea rezoluţiei infracţionale

Asupra acţiunii penale de faţă.

Prin rechizitoriul nr.1048/P/2008 întocmit la data de 25.02.2009 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului B.C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prev. de art.193 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal , constând în aceea că pe parcursul mai multor luni de zile, începând cu luna mai 2007 a dat zeci de telefoane şi SMS-uri cu caracter ameninţător, precum şi scrisori cu acelaşi conţinut la adresa părţii vătămate R.B., prin care acesta urmărea să-i distrugă căsnicia şi să fie dată afară de la serviciu. Totodată s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 205 şi 206 din Codul penal.

Pentru dovedirea acestei situaţii de fapt, în cursul urmăririi penale, s-au administrat următoarele mijloace de probă: mesaje telefonice primite de partea vătămată şi soţul ei (filele 10-15) , scrisori de avertizare transmise la locul de muncă al soţului părţii vătămate (filele 16-23), mesaje telefonice şi scrisori adresate directorului de la locul de muncă al părţii vătămate , P.V. (filele 24-31), declaraţiile părţii vătămate şi ale soţului acesteia(filele 32-39), documente privind percheziţia domiciliară şi listingul telefoanelor transmise de pe numărul inculpatului 0722356805 (filele 40-73), listingul telefoanelor mobile utilizate de salariaţii **** – beneficiari ai telefoanelor mobile oferite de societate, pe care inculpatul le bifa, in special convorbirile părţii vătămate cu directorul societăţii, găsite în maşina inculpatului (filele 74 – 162), imagini descărcate de pe Hard Disk-ul marca MAXTON din componenţa calculatorului ce aparţine inculpatului la SC **** S.A. (filele 167-185), planşă fotografică realizată in urma examinării criminalistice (filele 187-199), planşă fotografică cu imagini criminalistice a telefoanelor mobile care o vizează pe partea vătămată , transmise pe telefoanele ce aparţin inculpatului (filele 205-292), dovada că de pe cartela telefonică seria 21556255 găsite la domiciliul inculpatului au fost transmise între 5 şi 12.04.2008 11 mesaje către R.F. (fila 298), declaraţia inculpatului (filele 303-315), declaraţii de martor (filele 316-324), mesaje text , transmise de pe telefoanele inculpatului (filele 325-346), scrisori la care sunt ataşate imagini porno, identice cu cele depistate pe Hard-Disc-ul calculatorului de la serviciu aparţinând inculpatului şi în borseta acestuia de la domiciliu, CD marca FILIPS conţinând convorbiri telefonice înregistrate pe telefonul mobil aparţinând soţului părţii vătămate R.F..

Iniţial, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Focşani, iar ca urmare a admiterii cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală , a fost înaintat Judecătoriei Pătârlagele, fiind menţinute actele îndeplinite în faţa instanţei de la care se strămută judecarea cauzei.

Pe rolul acestei instanţe cauza a fost înregistrată sub nr. 1115/277/2009.

In faza de cercetare judecătorească au fost administrate următoarele mijloace de proba: declaraţia inculpatului B.C. prin care acesta nu recunoaşte săvârşirea faptei , declaraţia părţii vătămate , precum şi declaraţiile martorilor R.F.-D., P.V., S.C., B.M. şi G.E..

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă in cauză .

Au fost ataşate la dosar, în copie, „Ziarul de Vrancea” din data de 13 şi 20 oct.2009, precum şi chitanţele nr.148/22.09.2009 şi 152/23.10.2009.

In şedinţa publică de la data de 26.11.2009 reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, in conformitate cu dispoziţiile art.334 C.p.penală a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunii prev. de art.193 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, în infracţiunea prev. de art. 193 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 Cod penal, acordând termen in vederea pregătirii apărării.

Faţă de actele şi lucrările cauzei, analizând ansamblul probator existent, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Partea vătămată R.B. a formulat plângere penală faţă de autori necunoscuţi înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea sub nr.1048/P/2008 prin care arată că prin scrisori, telefoane şi SMS-uri este ameninţată, insultată, calomniată, plângere care a fost înaintată la data de 20.05.2008 la Serviciul de Investigaţii Criminale a I.P.J.Vrancea.

R.B. este salariata SC ****, iar în perioada mai-august 2007, până când fiul acesteia a început anul şcolar, a lucrat după orele de program la Societatea privată proprietatea lui B.C., având ca obiect arhivarea de documente.

In acest interval a început să primească pe telefonul de la societatea privată, apeluri de la o voce totdeauna voalată care părea a unei persoane de sex feminin, apeluri ce conţineau injurii, calomnii, ameninţări, solicitându-i-se să întrerupă relaţia extraconjugală pe care a avut-o cu B.C.

De la sfârşitul lunii august, R.B. nu a mai lucrat la societatea privată a lui B.C., dar începând cu 09.10.2007 atât ea ,cât şi soţul ei R.F. au început să primească SMS-uri pe telefoanele mobile pe e-mail-uri cu caracter obscen, calomnios, din care rezultă că R.B. întreţine relaţii extraconjugale cu mai mulţi colegi de la SC **** S.A. printre care se regăsea şi B.C. – salariat în acea perioadă la această societate.

Concomitent si soţul părţii vătămate a primit pe adresa de la locul său de muncă SC ***** SRL Odobeşti scrisori cu caracter vulgar, insultător şi ameninţător, la adresa soţiei sale şi a sa, din care rezultă că soţia sa îl înşeală cu diferiţi bărbaţi (fila 205-260).

Intr-un limbaj trivial, lui R.F. i se înfăţişau relaţii extraconjugale ale soţiei, fiind somat să divorţeze de aceasta (fila 245). Astfel, au fost trimise următoarele mesaje: la fila 247 „ţi-a spus c…. că s-a f… cu P*** miercuri? ; sau cel de la fila 248 „îţi jurăm că vei primi documente şi vei da răspuns la tot ce a ce suporţi nevinovat pentru o mare c…..”; fila 251 şi 252 unde este catalogat drept „bou” sau mesajul din 13.04.2008 ora 7.56, fila 254 prin care i se spune „trimite c….. la biserica să se roage înainte să înnebunească pentru că vei afla tragicul adevăr” sau de la fila 257 foto 153 „nu tu eşti vinovat că ai o c….ci că stai cu ea, să-ţi iei măsuri de siguranţă dacă suferi cu

inima când vei primi primul document. Ai grijă de tine”.

Pentru că nu a reuşit să-l determine pe R.F. să divorţeze de R.B., inculpatul şi-a orientat atacul către directorul societăţii unde aceasta lucra transmiţând prin scrisori şi pe telefonul mobil al acestuia (fila 274-292) ameninţări cu darea publicităţii a unei presupuse relaţii între cei doi, dacă nu o dă afară din serviciu pe R.B..

Astfel mesajul foto 6,7 fila 277 “moş c.a…..ai crezut că relaţia ta cu c….. de B**** nu se va afla ? Ai termen până pe 25 să o dai afară, dacă nu dăm documentul lui F***”; foto 9, 10 fila 278 “…….dacă nu rezolvi se va face public tot scandalul “; foto 12 fila 279 “pentru ceea ce faci ai mari şanse să îţi pierzi familia şi poziţia ta pentru o mare c…….” foto 14 fila 280 “te va distruge m…. mai ai câteva zile sa o dai afară “;foto 16, 17 fila 281 “boşorog c…. număraţi zilele până vor afla de relaţia ta cu c….” foto 21 fila 283 “golanule ai timp să-ţi dai m… afară daca nu vrei sa dispari cu ea..”; foto 25 fila 285 “nenorocitule trezeşte-te că îţi vei pierde familia si poziţia socială pentru un WC public”; foto 28 fila 286 “dacă până marţi 13 mai nu-şi face lichidarea c…. îţi jur ca vom da drumul la documente trezeşte-te în ceasul al 12…..” foto 33 fila 288 “ mai ai o zi de linişte lângă m… după care vei fi un om mort….”foto 36 fila 289 “mai ai o oră să o dai afară pe c…..”.

P.V. – directorul SC **** SA nu a formulat plângere penala împotriva inculpatului, dar a acceptat să depună mărturie împotriva acestuia (fila 322-324), din care rezulta ca in anul 2008 a primit SMS-uri pe telefonul mobil personal, ce avea caracter calomnios şi prin care se ameninţa de a face publică o relaţie ce o întreţine cu partea vătămată, dacă nu-i desface acesteia contractul de muncă.

De asemenea, martorul a mai declarat că atât el cât ţi soţia sa au primit scrisori cu caracter obscene însoţite de imagini cu caracter pornografic atribuite relaţiei dintre el şi partea vătămată.

O dată cu declaraţia formulată, martorul a depus şi unele scrisori de genul arătat mai sus, care au fost adresate şi altor persoane din cadrul SC.**** S.A.

Martorul P.V. a făcut trimitere la B.C. ca posibil autor al scrisorilor şi telefoanelor primate deoarece in una din scrisori a descoperit un listing telefonic la care acesta avea acces.

In ceea ce o priveşte pe partea vătămată R.B., aceasta a primit telefoane şi mesaje SMS precum şi scrisori cu caracter obscen şi de ameninţare (fila 206-260) dintre care cele primite in data de 09.04.2008, ora 17.57 şi 18.00 fila 213-214 era ameninţată cu moartea precum şi cele primate la 10.04.2008 ora 12.12 continua cu ameninţări la viata sa (fila 216) au speriat-o in aşa măsură încât a formulat plângere penală.

Mărturie stau mesajele de natura celor ce le vom exemplifica : foto 10,11,12,13 fila 209-210 “… el a simţit ca-l înşeli dar nu a putut sa ajungă când l-am chemat sa se convingă de ceea ce mi-a spus ca te ameninţ c…”foto 16 fila 211 “m…. papagalu va primi documentul din care reiese relaţia ta cu P***” ; foto 21 fila 212 ”….nu vei mai ţipa in scurt timp “; foto 24 fila 213 “este sfârşitul tău…” foto 31 fila 216 “caută-ţi alt loc de muncă”; foto 37, fila 218 “numără-ţi zilele de fericire alături de p “; foto 45 fila 220 “mai e puţin până vor afla amanţii de P** şi sa vezi ce va urma, ai să înnebuneşti”; foto 74 fila 230 “la nebuni sau pe centură vei ajunge, WC public, să vezi când va afla populaţia”; foto 80 fila 232 “ înumără-ţi zilele până va afla F*** de noi“ foto 87 fila 235 “nu ai plecat c…. ordinară? Ai să ajungi la nebuni în scurt timp m….” foto 101 fila 239 “c…ordinara dacă mai ţii la familie şi la amantul P. dă-ţi demisia până mine la ora….”.

Conform propriei declaraţii , partea vătămată R.B. a primit la data de 5.04.2008 un telefon prin care era ameninţată cu moartea.

Instanţa mai reţine că partea vătămată R.B. are un copil în vârstă de 8 ani care era uneori sunat şi întrebat de mama sa, iar pentru că unele mesaje telefonice le primea în timpul nopţii, nu numai că o deranjau, dar trezeau suspiciuni copilului care întreba cine este cel care îi deranjează atât de des cu telefonul.

Din lucrările Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul I.P.J. Vrancea, care au procedat la cercetarea şi stabilirea numerelor cartelelor SIM utilizate pentru transmiterea mesajelor cu caracter ameninţător şi injurios la adresa părţii vătămate, dar şi a lui R.F. şi P.V., s-a stabilit că toate mesajele au fost transmise de pe telefoanele ce aparţineau inculpatului.

In urma percheziţiei domiciliare autorizate şi cu acordul şi în prezenţa inculpatului s-a verificat si autoturismul acestuia, fiind ridicate şapte bucăţi de hârtie cu fotografii xeroxate reprezentând imagini pornografice despre care inculpatul a declarat că îi aparţin, două cartele ROMTELECOM de telefonie fixă, listinguri telefonice şi telefonul mobil Vodafone cu cartela SIM 073*******, toate recunoscute ca aparţinând inculpatului. De asemenea a fost ridicat telefonul Nokia cu cartela SIM 072******, un laptop Toshiba seria X27091829 cu accesorii, un stick de memorie, toate aparţinând inculpatului.

In urma cercetărilor efectuate asupra lucrărilor ridicate la percheziţie, organele de cercetare penală au stabilit următoarele: SC **** i-a predate inculpatului pentru utilizare telefonul mobil cu seria IMEI 35981201760252 şi cartela SIM 073********.

Din cercetări a rezultat că acest IMEI a fost folosit şi cu numărul de telefon 073******* de pe care i-au fost transmise părţii vătămate SMS-uri cu caracter ameninţător.

De la SC **** SA a fost ridicat pentru investigaţii un hard discul cu seria 48692527, de pe calculatorul utilizat de învinuit şi cu ocazia percheziţiei informatice efectuată asupra acestei unităţi, au fost identificate în memorie 20 de fişiere tip, ce conţineau imagini în format digital, reprezentând persoane de sex feminin şi masculin întreţinând raporturi sexuale.

Aceste imagini sunt identice cu cele găsite în borseta învinuitului dar şi cu cele transmise prin scrisori la diferite persoane din cadrul S.C. **** S.A. (fila 166-185; 190-203).

Atât in cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei inculpatul a negat că el ar fi autorul SMS-urilor, scrisorilor şi a telefoanelor de ameninţare, susţinând că îşi lăsa telefoanele nesupravegheate şi nu ştie cine le-ar fi putut utiliza. In ceea ce priveşte imaginile pornografice a declarat că le-a făcut pentru uzul personal. De asemenea inculpatul a declarat că a avut o relaţie extraconjugală cu partea vătămată R.B..

Martora B.M. – soţia inculpatului a declarat că ştia despre faptul că soţul său avea o relaţie extraconjugală cu partea vătămată R.B., situaţie cunoscută şi de către sora inculpatului S.C..

In drept, fapta inculpatului care pe parcursul mai mult luni de zile ,începând cu luna mai 2007 a dat zeci de telefoane şi SMS-uri cu caracter ameninţător,precum şi scrisori cu acelaşi conţinut la adresa părţii vătămate R.B. prin care urmărea să-i distrugă căsnicia şi să fie dată afară de la serviciu,întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare prev. de art.193 alin.1 Cod penal.

Infracţiunea a fost săvârşită în formă continuată, în condiţiile în care, aceeaşi persoană, în speţă inculpatul, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiaşi hotărâri infracţionale a săvârşit acţiuni (telefoane, SMS-uri, scrisori) care prezintă fiecare în parte conţinutul infracţiunii de ameninţare .

Astfel fiind instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice, din infr. prev. de art.193 alin.1 Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, în infracţiunea prev. de art. 193 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

Ameninţarea este fapta persoanei care ameninţă o altă persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare împotriva ei , a soţului ei ori a unei rude apropiate, dacă ameninţarea este de natură să o alarmeze. Este o faptă socialmente periculoasă , fiindcă prin tulburarea pe care o creează în psihicul persoanei ameninţate stânjeneşte desfăşurarea normală a relaţiilor sociale , punând în pericol, în ultimă instanţă, însăşi existenţa societăţii. Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de ameninţare, adică de încercare de a insufla unei persoane temerea pentru un pericol ce o aşteaptă , făcându-i cunoscut că ii va cauza un anumit rău fie prin săvârşirea unei infracţiuni, fie prin săvârşirea unei fapte păgubitoare, în ambele variante , fapta trebuie să fie susceptibilă de a alarma.

In speţă, prin acţiunile sale tendenţioase inculpatul a reuşit să-i creeze părţii vătămate o stare de temere, de nelinişte cu privire la păstrarea căsniciei proprii şi a locului de muncă, a prestigiului la locul de muncă şi în societate dar şi a vieţii sale.

Infracţiunea săvârşită atrage răspunderea penală a inculpatului în sensul art.17 din Codul penal.

In consecinţă instanţa va dispune condamnarea inculpatului, având în vedere la individualizarea pedepsei criteriile prev. de art.72 Cod penal: limitele pedepsei fixate de Codul penal în partea specială pentru această infracţiune,pericolul social al faptei (astfel cum rezultă din modul concret de săvârşire,anterior prezentat), urmarea imediată (fapta este susceptibilă de a alarma pe partea vătămată), persoana inculpatului care nu a recunoscut fapta, însă s-a prezentat in faţa instanţei pentru audiere şi nu are antecedente penale .

Pentru aceste motive instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de art.193 al.1 Cod penal, considerând că aplicarea unei pedepse de 3 luni închisoare, pentru infracţiunea săvârşită este suficienta pentru reeducarea inculpatului si pentru atingerea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 alin.1 C.pen.

Fiind îndeplinite condiţiile cu privire la pedeapsa aplicată şi natura infracţiunii, condiţiile cu privire la persoana inculpatului la care se adaugă convingerea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de doi ani şi trei luni stabilit conform dispoziţiilor art. 82 alin.1 Cod penal.

Convingerea instanţei că scopul pedepsei, reeducarea inculpatului se poate atinge şi fără executarea pedepsei se formează din aprecierea de ansamblu a faptei săvârşite, a împrejurărilor în care ea s-a săvârşit, a personalităţii inculpatului. In formarea convingerii, instanţa are în vedere întreaga conduită a inculpatului înainte de săvârşirea faptei, după săvârşirea faptei,în timpul judecăţii.

In temeiul art. 71 C.pen., instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) si b) C.pen., cu excepţia dreptului de a alege in cadrul alegerilor legislative, (instanţa face aplicarea art. 3 din Protocolul 1 la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului care garantează dreptul de a vota in cadrul alegerilor legislative si a jurisprudenţei CEDO din cauza Hirst contra Marii Britanii, raportate la art. 20 din Constituţia României), pe perioada executării pedepsei.

In baza art. 71 alin. 5 C.pen., va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii stabilite prin prezenta hotărâre, pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni , stabilit conform art. 82 C.pen.

In baza art. 359 C.p.p., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

In temeiul art.346 C.p.penală urmează să ia act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

In temeiul art.193 C.p.penală urmează să oblige pe inculpat la plata sumei de 2000 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanţelor nr.59/8.06.2009, nr. 148/22.09.2009 şi 152/23.10.2009.

In baza art. 191 alin.1 C.pr.pen., instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare in favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRAŞTE

In temeiul art.334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică din art.193 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, în art.193 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În temeiul art. 193 alin 1 Cod penal cu art. 41alin 2 Cod penal condamnă pe inculpatul B.C. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

In temeiul art.71 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b C.pen., cu excepţia dreptului de a alege in cadrul alegerilor legislative, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei aplicate prin aceasta hotărâre.

In temeiul art. 81 C.pen., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 3 luni stabilit conform dispoziţiilor art. 82 alin.1 C.pen.

In temeiul art. 71 alin 5 din C.penal, suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

In temeiul art. 359 C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 si 84 C.pen., privind cauzele de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

In temeiul art. 346 Cod procedură penală ia act că partea vătămată nu s-a constitut parte civilă în cauză.

In temeiul art.193 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare în favoarea părţii vătămate R.B. .

In temeiul art. 191 alin.1 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă.

Etichete:

Infractiuni

Sentinţa penală nr. 193/25.03.2011

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1349/P/2010 din 27.09.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B. M. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 239 alin.l, 2 şi 5 Cod penal.

In fapt s-a reţinut că în seara zilei de 08.05.2010, în jurul orei 18:30, inculpatul a purtat unele discuţii contradictorii cu soţia sa B. A., iar la sosirea fiului acestora B.L. M., acesta a solicitat telefonic să se prezinte organele de poliţie deoarece inculpatul a ameninţat-o pe mama sa cu moartea.

Se mai arată în actul de sesizare a instanţei că în urma apelului telefonic , s-a prezentat agentul de poliţie B. E. , în vederea aplanării conflictului dintre inculpat şi soţia acestuia, moment în care inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona capului şi 1-a tras de uniformă rupându-i un nasture părţii vătămate B. E..

Pentru dovedirea situaţiei de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: sesizările martorilor B. L. M. şi B. A. ( fi. 5-7 dup), procesele -verbale de folosire a forţei (fi. 8-10), declaraţiile şi raportul de eveniment al părţii vătămate – ag. de poliţie B. E. , planşa foto şi certificatul medico-legal ( 13-23 dup), declaraţiile martorilor (fl.24-35), declaraţiile învinuitului (fi. 40 dup).

In faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească inculpatul a recunoscut parţial fapta săvârşită şi nu a propus probe în dovedirea nevinovăţiei.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, instanţa retine următoarele:

¦A

In seara zilei de 08.05.2010, orele 18.30 numitul B. M. . a sesizat prin SNUAU-112, faptul că inculpatul B. M. în stare de ebrietate, provoacă scandal şi o ameninţă cu moartea pe mama sa, B. A..

In urma apelului, la faţa locului s-a deplasat ag. B. E., care era de serviciu şi asigura intervenţia la evenimentele de pe raza comunei A..

în momentul sosirii părţii vătămate – ag. B.E., inculpatul a devenit violent, lovindu-i cu pumnul în zona feţei, continuând să o ameninţe cu moarte pe soţia acestuia.

Datorită atitudinii violente a inculpatului, partea vătămată a solicitat ajutorul colegului său, ag. P. C, acesta sosind la locul faptei reuşind să îl imobilizeze pe inculpat, încătuşându-1 după care l-au condus la sediul Postului de poliţie A.

Fapta este probată prin raportul privind folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare (fila 9 dup), procesul-verbal întocmit de partea vătămată cu privire la

2

fapta săvârşită de inculpat (filai 1), declaraţia părţii vătămate date atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, planşele foto (fi. 18-22 dup), certificatul medico-legal (fl.23 dup), declaraţiile martorilor.

în ce priveşte declaraţiile date în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească în conformitate cu dispoziţiile art. 69 Cod procedură penală, declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. In cauză, declaraţia inculpatului B. M. prin care nu recunoaşte că ar fi lovit partea vătămată fapta pentru care a fost trimis în judecată nu este susţinută de nici un alt mijloc de probă, astfel că instanţa va înlătura aceste afirmaţii, ca nefiind conforme adevărului.

în drept, fapta inculpatului B. M. care, în data de 08.05.2010 a lovit ag. B. E., în timp ce-şi exercita atribuţiile de serviciu cauzându-i leziuni corporale pentru care a necesitat un număr de 4-5 zile îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj prevăzute de art. 239 alin.l, 2 şi 5 Cod penal.

în privinţa laturii obiective, elementul material al infracţiunii s-a realizat prin acţiunea de lovire.

Urmarea imediată în atingerea adusă autorităţii , precum şi în leziunile suferite de partea vătămată ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Fiind vorba de o infracţiune de rezultat, legătura de cauzalitate dintre fapta ce constituie elementul material şi urmarea imediată există şi rezultă din materialitatea faptei.

în privinţa laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă în sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, având reprezentarea faptei sale şi urmărind producerea rezultatului.

Reţinând că fapta a fost săvârşită de inculpat, fiindu-i dovedită vinovăţia, instanţa va dispune condamnarea acestuia.

Dispoziţiile părţii speciale ale codului prevăd pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani care se majorează cu Vz conform art. 239 alin.4 Cod penal.

La alegerea şi individualizarea sancţiunii aplicabile inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin. 1 Cod penal.

Din situaţia de fapt reţinută, instanţa apreciază că fapta săvârşită prezintă gradul de pericol concret al unei infracţiuni. Astfel cum a fost încadrată, este vorba de o infracţiune care a adus atingere unor norme penale ce ocrotesc relaţiile sociale referitoare la respectul autorităţii de stat şi în secundar relaţiile sociale referitoare la integritatea persoanei.

Având în vedere că art. 52 Cod penal stabileşte că pedeapsa este o măsura de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, al cărei scop este prevenirea săvârşirii de infracţiuni, faţă de modalitatea de săvârşire a faptei inculpatul lovind partea vătămată în timp ce-şi exercita atribuţiile de serviciu,

3

La stabilirea cuantumului vor fi avute în vedere ansamblul împrejurărilor cu privire la fapta şi persoana inculpatului, întrucât numai o pedeapsă individualizată, proporţionată, care să ţină seama de cel căruia îi este destinată poate fi eficientă.

De asemenea instanţa reţine faptul că acesta nu a recunoscut fapta săvârşită. Astfel, instanţa nu va reţine circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului din considerentele expuse mai sus.

In aceste condiţii instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârşirea de ultraj prevăzute de art. 239 alin.l, 2 şi 5 Cod penal.

In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa reţine că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităti în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.

Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentru care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepselor aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art.82 din Codul penal.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei accesorii.

în baza dispoziţiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare

în ceea ce priveşte latura civilă , instanţa urmează să i-a act de tranzacţia încheiată între părţi conform procesului -verbal (fila 63 dosar), şi că inculpatul a avut apărător ales.

4

In baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Etichete:

Infractiuni

Sentinţa penală nr. 192/25.03.2011

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă, constată următoarele :

Prin rechizitoriul nr.l941/P/2010 din data de 20.08.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti au fost trimişi în judecată inculpaţii S. C, S. I., S. D., S. G. şi S. B. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.l – 209 alin.l lit.a,g şi i din Codul penal.

In actul de sesizare este reţinută următoarea situaţie de fapt:

In seara zilei de 07/08.07.2010, au pătruns prin efracţie în curtea locuinţei părţii vătămate T. D. din comuna S., sat G., judeţul B., de unde au sustras mai multe bunuri, după care au pătruns tot prin efracţie în curtea părţii vătămate B. M. de unde au sustras un cazan de ţuică.

Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: sesizările şi declaraţiile părţilor vătămate (fi. 10, 11 şi 27-30); dovezile de primire -predare a bunurilor sustrase către părţile vătămate (fi. 18 şi 19), procesele -verbale de identificare învinuiţilor şi predarea acestora de la B. la Poliţia S. (fi. 16 şi 17), declaraţiile martorilor (fl.20-26), procesele-verbale de reconstituire (fi.12-15), declaraţiile martorilor (fi.10 şi 21-27) şi declaraţiile inculpaţilor.

Atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească inculpaţii au fost audiaţi, aceştia recunoscând faptele săvârşite şi au formulat probe în circumstanţiere apărarea .

Legal citată, partea vătămată T. D. s-a prezentat în instanţă, constituindu-se parte civilă cu suma de 880 lei reprezentând daune materiale iar vătămată B. M. nu s-a constituit parte civilă deoarece prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

La dosar au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 07/08.07.2010 , inculpaţii S. C., S. L, S. D., S.G. şi S.B. i-au solicitat numitului CV., conducător auto să se îi transporte din or. D. în mun. B..

Când au ajuns în localitatea G.de pe raza comunei Se, inculpaţii au solicitat conducătorului auto să se deplaseze pe uliţa principală a satului G., deoarece au de ridicat mai multe bunuri de la o cunoştinţă. Ajungând la locuinţa părţii vătămate T. D., inculpaţii au escaladat gardul de unde au sustras de la un autoturism ce se afla în curte, un acumulator marca Montbac iar de pe un tractor un filtru de aer şi un rezervor de răcire.

După ce au sustras bunurile, s-au deplasat la locul unde era parcat taxiul şi după introducerea bunurilor respective în portbagajul autoturismului, inculpaţii au solicitat conducătorului auto să se deplaseze la o altă locuinţă şi ajungând la locuinţa părţii vătămate B. M., au descuiat sistemul de siguranţă a porţii, apoi au

2

pătruns pe poarta principală în curte de unde au demontat dintr-o vatră cu cuptor un cazan de cupru cu o capacitate de 50 litri, după care s-au deplasat la autoturism, unde au introdus cazanul în portbagajul taxiului.

După ce au sustras bunurile de la locuinţa celor două părţi vătămate , inculpaţii au solicitat şoferului de taxi să se deplaseze spre comuna B., judeţul Bacău şi în timp ce se deplasa au observat un echipaj de poliţie , motiv pentru care i-au solicitat şoferului să oprească autoturismul, din care au coborât inculpaţii S. D., S. G. şi S. B., iar inculpaţii S. C. şi S. I. şi-au continuat deplasarea, aceştia fiind opriţi de către echipajul de poliţie.

In urma verificărilor efectuate , cei doi inculpaţi nu au putut justifica provenienţa bunurilor din portbagajul taxiului, motiv pentru care au fost conduşi la postul de poliţie unde au recunoscut săvârşirea faptelor.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă este dovedită prin următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţii vătămate B. M. potrivit cărora , în data de 08.04.2010, în jurul orei 04.00 a constatat că îi lipseşte cazanul de ţuică din cupru de pe cuptorul de lut, după care a fost chemat la poliţie şi i-a fost predat de către organele de poliţie, coroborată cu declaraţia părţii civile T. D. , care relatează că i-au fost furate mai multe bunuri , ulterior aflând că inculpaţii sunt autorii faptei, acestea fiindu-i restituite în dimineaţa zilei de 08.07.2010.

Declaraţia părţilor vătămate se coroborează cu declaraţia inculpaţilor care au recunoscut săvârşirea, precum cu declaraţia martorului C. M. care a precizat că i-a transportat pe inculpaţi în comuna S.de unde au sustras bunurile.

Toate probele administrate în cauză şi menţionate anterior converg către ideea că inculpaţii sunt autorii celor două fapte, care de altfel au recunoscut săvârşirea acestora pe tot parcursul procesului penal.

în drept, fapta inculpaţilor S. C, S. I., S. D., S. G., S. .B constând în aceea ca la data de 07/08.07.2010, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale au pătruns prin escaladare pe timp de noapte, în curţile părţilor civile T. D. şi B. M. de unde au sustras mai multe bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 2o8 alin.l-2o9 alin.l lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Astfel, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, întrucât inculpaţii au sustras mai multe bunuri din posesia părţilor vătămate, în scopul însuşirii pe nedrept, iar urmarea imediată constând în stăpânirea bunului s-a realizat înaintea intervenţiei organelor de poliţie, existând legătură de cauzalitate între acţiunea inculpaţilor de luare a bunurilor şi intrarea în stăpânirea acestora, astfel încât sunt întrunite toate elementele laturii obiective a infracţiunii.

De asemenea, sunt întrunite elementele laturii subiective, inculpaţii acţionând cu intenţie directă în sensul art. 19 pct.l, lit. a Cod penal, întrucât au urmărit însuşirea acestora.

Reţinerea circumstanţelor agravante de la art. 209 alin. 1 lit. a, g şi i se impune din moment ce fapta a fost comisă de cinci persoane , în timpul nopţii,

3

prin escaladarea gardului ce delimita proprietăţile părţilor vătămate , astfel cum reiese din declaraţiile inculpaţilor administrate în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanţa constată că fapta există, a fost săvârşită de către inculpaţi şi constituie infracţiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, urmând să îi condamne pe inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g şi i C. pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate celor cinci inculpaţi, instanţa va avea în vedere disp. art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea şi împrejurările în care au fost săvârşite, noaptea, valoarea prejudiciului şi faptul că acesta a fost recuperat parţial, dar şi persoana inculpaţilor, care nu sunt la prima abatere aceştia aşa cum reiese din fişele de cazier judiciar, au recunoscut şi regretat săvârşirea faptei.

Faţă de cele menţionate anterior, instanţa va reţine cu privire la inculpaţi circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, făcând şi aplicarea art. 76 lit. c Cod penal îi va condamna pe fiecare inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu privire la inculpatul S. C, cum prezenta infracţiune a fost săvârşită in termenul de încercare de 2 ani şi 6 luni închisoare al suspendării condiţionate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 175/23.03.2010 a Judecătoriei Moineşti, astfel încât, instanţa va da eficienta dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

Astfel, instanţa va dispune revocarea suspendarea condiţionata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinţa susmenţionată, pe care o va adăuga la pedeapsa ce va fi aplicată prin prezenta hotărâre.

Totodată, instanţa va face aplicarea art. 64 lit. a teza a a-II-a si lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art.71 Cod penal, in condiţiile art. 8 CEDO.

Cu privire la pedeapsa accesorie ce urmează a fi aplicată inculpaţilor S. I., S. D., S. G. şi S. B. instanţa reţine că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu va interzice inculpaţilor dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor

4

electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.

Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentm care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaţilor, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art.82 din Codul penal, pentru fiecare inculpat.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei accesorii.

In baza dispoziţiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, instanţa va respinge pretenţiile solicitate de către partea civilă T. D. ca neîtemeiate, deoarece din probele administrate nu a făcut dovada existenţei prejudiciului.

Va lua act că partea civilă B. M. nu s-a constituit parte civilă deoarece bunurile au fost recuperate în totalitate.

In baza art. 191 alin.l cod procedură penală va obliga fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Etichete:

Infractiuni

Judecătoria Moineşti

Sentinţa penală nr.157 din 14 martie 2011

La data de … a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti, sub nr. …/260/2011, plângerea formulată de petenta SC … SRL, cu sediul în …, împotriva Rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală din data de … dispusă în dosar nr…./P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, solicitându-se desfiinţarea acesteia ca fiind nelegală şi netemeinică.

în motivarea plângerii, petenta a arătat în esenţă următoarele: soluţiile de scoatere de sub urmărire penală pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu şi de neîncepere a urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, respectiv sustragere sau distrugere de înscrisuri, dispuse faţă de intimatul Spoială Toma , se întemeiază pe o motivare sumară, care nu are nicio legătură cu cauza, rezumându-se la consideraţii care sunt mai degrabă proprii unei cauze civile, cu referire la termenul de prescripţie al dreptului material de a acţiona în instanţă pentru recuperarea sumei facturate, în condiţiile în care plângerea penală pentru infracţiunile pentru care s-a solicitat efectuarea de cercetări nu este suspusă vreunui termen; din probele administrate în etapa actelor premergătoare şi în cursul urmăririi penale, rezultă fără echivoc că intimatul a primit factura fiscală nr. 04748019/2005, astfel că nerespectarea circuitului acestui document şi nepredarea facturii fiscale la serviciul contabilitate pentru a fi înregistrată este imputabilă intimatului, vinovăţia acestuia sub forma culpei fiind evidentă.

Intimatul Spoială Toma, legal citat, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a formulat întâmpinare.

La dosarul cauzei a fost ataşat spre consultare dosarul nr…./P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de …, SC……SRL, prin administrator A.C., a formulat plângere

penală împotriva primarului şi a contabilului şef al Consiliului local …, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunilor de distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 C.pen şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C.pen, arătând că deşi a livrat Consiliului Local …, marfă în valoare de 82.407,5 lei, conform facturii fiscale nr. … şi această factură fiscală a fost acceptată la plată de către primar care a semnat şi ştampilat factura, reprezentanţii Consiliului Local … au susţinut că factura nu a fost însuşită la plată, că marfa nu a fost recepţionată de beneficiar.

Prin Rezoluţia din data de …, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului S.T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 249 alin 1 C.pen

2

şi neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 şi sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 C.pen.

împotriva acestei Rezoluţii, petenta a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, care, prin Ordonanţa nr. … a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate.

Verificând din oficiu respectarea termenului legal de formulare a plângerii, în condiţiile art.2781 C.pr.pen, instanţa constată că rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală a fost comunicată petentului la data de …, conform menţiunii de pe adresa de înaintare aflată la fila 2 dos. urm.pen, astfel că, plângerea formulată la instanţă la data de …, conform plicului de la fila 9 dosar instanţa, este formulată în termenul legal de 20 de zile prevăzut de art.2781 C.pr.pen, t jn care se calculează de la data expirării termenului iniţial de 20 de ‘/H ¦ are se putea formula plângere la soluţia de netrimitere în judecată, în 1’ care plângerea nu a fost soluţionată de prim-procuror în termen de 20

de zile de la data formulării plângerii, situaţie incidenţă în cauză.

Pe fondul cauzei instanţa retine următoarele:

Solul” c scoatere de sub urmărire penală pentru infracţiunea de ne?1 serviciu şi de neîncepere a urmăririi penale pentru infracţiunile de

cttu/. ia serviciu contra intereselor persoanelor, respectiv sustragere sau distrugere de înscrisuri, dispuse faţă de intimatul S.T. prin Rezoluţia din data de … dispusă în dosarul nr. …/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti nu este motivată în niciun fel. Deşi în considerentele Rezoluţiei se menţionează că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor trei infracţiuni, sub aspectul laturii subiective, în cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu, respectiv sub aspectul laturii obiective în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, nu sunt precizate motivele pentru care s-a apreciat în acest sens de către procuror, instanţa fiind pusă în imposibilitatea de a analiza temeinicia şi legalitatea soluţiei având în vedere lipsa oricărei motivări care să poate fi suspusă controlului instanţei.

Singura motivare din considerentele rezoluţiei, respectiv ” având în vedere perioada de 3 ani de inacţiune din partea creditorului, nejustificată în niciun fel de acesta, scursă de la data întocmirii şi predării facturii către Primăria …, aproape chiar de împlinirea termenului de prescripţie civilă, apreciez că din probatoriul administrat nu s-a putut stabili vinovăţia cerută de textul de lege….” este o motivare străină de cauza penală, în codiţiile în care instituţia prescripţiei extinctive, aplicabilă în raporturile comerciale, nu are incidenţă în materie penală, petentul nefiind ţinut să formuleze plângere penală în cadrul termenului de prescripţie extinctivă de 3 ani, aplicabil doar acţiunii în recuperarea sumei înscrisă în factura fiscală nr…..

De asemenea, nu s-a făcut nicio analiză a materialului probator administrat în cauză, nu s-a stabilit circuitul facturilor fiscale emise de furnizori

3

şi primite de către beneficiarul Consiliul local …în anul 2005, anul emiterii facturii fiscale nr. … de către SC … SRL.

în condiţiile în care societatea petentă a mai livrat marfă în perioada ianuarie 2005 – decembrie 2005 către Consiliul Local …, conform facturilor şi avizelor de primire a mărfii aflate la filele 37-46 dosar urm. pen, pe aceste facturi fiind semnătura petentului S.T., ca şi pe factura fiscală nr. … şi fiind înregistrate în contabilitatea Consiliului Local … şi ulterior fiind efectuată plata sumelor înscrise în aceste facturi, se impune a se efectua cercetări suplimentare, respectiv: să se stabilească care a fost circuitul acestor facturi fiscale, dacă acestea au fost predate serviciului contabilitate de către furnizor sau de către intimatul S.T., prin ce modalitate se atesta de către serviciul contabilitate primirea acestor facturi fiscale, dacă există, cu privire la factura fiscală nr. aviz de însoţire a mărfii, ofertă de vânzare, proces verbal de selectare a ofertei, proces verbal de recepţie a mărfii de către comisia de recepţie, având în vedere adresa nr. … din … a U.A.T-com. …, aflată la fila 36 dosar.

Se impune astfel reaudierea contabilei şefe B.L. cu pivire la modalitatea primirii de către serviciul contabilitate a facturilor fiscale de la furnizor, cine a predat serviciului contabilitate celelalte facturi fiscale şi care era procedura standard de primire a facturilor la serviciul contabilitate, dacă se înregistra primirea într-un registru special, dacă se menţiona peroana de la care se primea factura fiscală, dacă a primit de la intimatul S.T., pentru înregistratea în contabilitate alte facturi fiscale în perioada de referinţă-anul 2005.

De asemenea, se impun verificări în actele contabile ale Consiliului Local … cu privire la existenţa, în privinţa facturii fiscale nr. … a unui aviz de însoţire a mărfii, a unei oferte de vânzare, a unui proces verbal de selectare a ofertei şi a unui proces verbal de recepţie a mărfii de către comisia de recepţie, să se stabilească prin verificarea documentelor contabile dacă această factură a fost sau nu înregistrată în contabilitatea Consiliului Local …, având în vedere că susţinerile contabilei şefe în acest sens trebuie verificate.

Tot prin efectuarea de verificări în actele contabile se impune a se stabili dacă marfa facturată prin factura fiscală nr. … a fost folosită de către Consiliul Local …, având în vedere că trebuie să existe înscrisuri privind modaliatea de utilizare a materialelor achiziţionate.

De asemenea, se impune a fi clarificată şi plângerea penală a petentei având în vedere că în plângerea penală se solicită a se efectua cercetări sub aspectul aceloraşi infracţiuni şi împotriva contabilului şef al Consiliului Local … şi la dosar nu există o retragere expresă a plângerii formultă împotriva contabilului şef.

Pentru aceste considerente, apreciind că în cauză nu au fost clarificate aspecte esenţiale pentru soluţionarea plângerii, impunându-se suplimentarea probatoriului în sensul indicat de instanţă, făcând aplicarea dispoziţiilor art.2781 alin 8 lit b C.pr.pen, instanţa va admite plângerea formulată de petenta SC … SRL împotriva Rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală din data de …

4

dispusă în dosar nr…./P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, va desfiinţa Rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală din data de 18.10.2010 dispusă în dosar nr. …/P/2009 şi va trimite cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti în vederea redeschiderii respectiv a începerii urmăririi penale faţă de S.T. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.249 alin 1 C.pen, art. 246 C.pen şi art. 242 C.pen.

Etichete:

Infractiuni

Judecătoria Moineşti

Sentinţa penală nr.265 din 19 aprilie 2011

La data de … a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti, sub nr. …/260/2011 plângerea formulată de petenta … împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de … şi a Rezoluţiei de prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti nr. … dispuse în dosar nr…./P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

în motivarea plângerii, petenta arată că prin Rezoluţia nr. … din data de … a prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva Rezoluţiei din … prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de M.A. şi SC … SRL …, soluţie dispusă în dosar nr…./P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

Petenta consideră soluţia de netrimitere în judecată dispusă faţă SC … SRL … este netemeinică având în vedere că în motivare s-a reţinut că impozitele şi contribuţiile sunt datorate pentru perioada dec.2007 – august 2010, însă din fişa sintetică şi declaraţia 100 rezultă că aceste contribuţii sunt datorate pentru venituri salariale plătite până la data concedierii celor 2 salariaţi.

La termenul de judecată s-a prezentat administratorul statutar al intimatei, M.A., care a formulat apărări oral solicitând respingerea plângerii.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. …/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, instanţa reţine următoarele:

Prin Rezoluţia din data de … din dosar nr…./P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, s-a dispus neînceperea urmării penale împotriva numitei M.A. şi împotriva persoanei juridice SC … SRL …, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, întrucât fapta nu există.

împotriva acestei soluţii a formulat plângere petenta …. care a fost respinsă prin Rezoluţia nr. … din data de ….

în conformitate cu dispoziţiile art.2781 C.pr.pen, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 şi 278 C.pr.pen.

înainte de a analiza pe fond plângerea formulată, instanţa este ţinută să constate dacă plângerea a fost formulată în termenul legal de 20 de zile reglementat de art. 2781 C.pr.pen.

Verificând dosarul cauzei, instanţa constată că la fila 4 se află adresa de înaintare către petenta a Rezoluţiei nr. … din data de …, acesta fiind înregistrată la … sub nr…. din ….

Instanţa constată că plângerea care face obiectul prezentei cauze a fost expediată prin poştă la instanţă, data prezentării la poştă fiind 24.03.2011-

2

fila 7 dosarul cauzei, astfel că plângerea care formează obiectul prezentei cauze este formulată în termenul legal prevăzut de lege.

Verificând susţinerile petentei raportat la soluţia de netrimitere în judecată dispusă faţă de intimata SC … SRL …, pe baza actelor de cercetare efectuate în dosarul nr. …/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, instanţa constată următoarele:

La data de …, … a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti solicitând efectuarea de cercetări faţă de SC …SRL …şi M.A., în calitate de administrator al SC … SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 6 lit din Legea 241/2005-f. 3 dosar nr. …/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

în plângerea formulată, petenta a arătat în esenţă că SC … SRL nu a achitat obligaţiile bugetare cu reţinere la sursă în sumă de 1.222 lei, aferente perioadei decembrie 2007-august 2010 şi trecând mai mult de 30 de zile de la data scadenţei acestor obligaţii bugetare, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005. în plângerea penală formulată se precizează că aceste aspecte au fost sesizate de către …, prin adresa nr. …din …, pe care petenta a anexat-o la plângere.

Prin Rezoluţia din data de …, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de SC … SRL … şi M.A., în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin 6 rap. la art. 10 lit a C.pr.pen. reţinându-se că fapta nu există. Prin Rezoluţia

nr….. prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti a

dispus respingerea plângerii formulată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, reţinându-se în esenţă că nu exista obligaţia de achitare a contribuţiilor cu reţinere la sursă în sarcina SC … SRL, pentru perioada menţionată în plângere, respectiv decembrie 2007-august 2010 întrucât societatea nu a avut salariaţi în această perioadă astfel că nu avea obligaţia de plată a contibuţiilor cu reţinere la sursă.

Instanţa reţine că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă prin Rezoluţia din … este corectă, motivat de următoarele considerente:

Petenta a formulat plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, constând în neachitarea de către SC … SRL a obligaţiilor bugetare cu reţinere la sursă în sumă de 1.222 lei, aferente perioadei decembrie 2007-august 2010 aşa cum rezultă în mod expres din plângerea formulată, aflată la fila 3 dos. urm.pen.

în aceeaşi plângere se menţionează că aceste aspecte au fost sesizate de către …, prin adresa nr. … din …, pe care petenta a anexat-o la plângere-f. 5 dos. urm.pen şi în această adresă menţionându-se că SC …SRL figurează cu debite restante reprezentând contribuţii cu reţinere la sursă în sumă de 1.222 lei, aferente perioadei decembrie 2007-august 2010.

Astfel, instanţa constată că în mod corect organele de cercetare penală au efectuat cercetări faţă de persoana juridică şi administratorul acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prin neplata cu rea credinţă, mai mult de 30 de zile, a obligaţiilor cu reţinere la sursă ce ar fi datorate de societate pe perioada decembrie 2007-august 2010 şi au dispus soluţie de neîncepere a urmăririi penale având în vedere dovezile administrate în cauză din care rezultă că societatea nu mai avea angajaţi din luna octombrie 2007 şi prin urmare nu exista un temei pentru plata unor

3

astfel de obligaţii, întrucât petenta aşa a solicitat în plângerea penală -respectiv efectuarea de cercetări pentru neplata contribuţiilor cu reţinere la sursă aferente perioadei decembrie 2007-august 2010.

Prin urmare, nici în plângerea penală şi nici ulterior, în cursul cercetărilor penale efectuate, petenta nu a solicitat efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, constând în neachitarea de către SC … SRL a obligaţiilor bugetare cu reţinere la sursă aferente perioadei anterioare datei de 1.10.2007, aşa cum susţine petenta în plângerea adresată instanţei.

Prin urmare, neexistând o plângere penală în sensul efectuării de cercetări şi pentru perioada anterioară datei de …, organele de cercetare penală nu au efectuat cercetări penale pentru perioada anterioară datei de …, iar soluţia dispusă la plângerea petentei, care vizează perioada decembrie 2007-august 2010 este corectă.

Motivat de aceste considerente, instanţa constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă prin Rezoluţia din … este corectă, plângerea formulată de petentă fiind nefondată urmând să o respingă ca atare, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin 8 lit a C.pr.pen şi să menţină Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.

în temeiul art. 192 alin 2 C.pr.pen, instanţa va obliga petenta la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Etichete:

Infractiuni

Judecătoria Moineşti Sentinţa civilă nr.1078 din 28 martie 2011

Constată că prin acţiunea înregistrată sub numărul …/260/2010, reclamanţii D.V. şi D.M. au chemat în judecată civilă pârâţii LV. şi I.C.A., solicitând în contradictoriu cu aceştia obligarea pârâţilor să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 250 mp teren situat între proprietăţile părţilor.

Acţiunea este legal timbrată cu 603 lei taxă timbru judiciar şi 0,3 lei timbru judiciar, iar în motivare se arată că în luna martie 2008, pârâţii au cumpărat de la reclamanţi proprietatea din …., iar la începutul lui 2009 aceştia le-au ocupat o suprafaţă de aproximativ 250 mp teren. Au discutat acest fapt, însă pârâţii le-au spus reclamanţilor că le vor plăti bani pentru această suprafaţă de teren, şi cu acordul lor au mutat semnele de hotar. Pârâţii nu şi-au mai ţinut promisiunea de a ajunge la o înţelegere pentru vânzarea acestei suprafeţe de teren, motiv pentru care reclamanţii au fost nevoiţi a introduce prezenta acţiune.

Pârâţii, depun întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondată cu obligarea acestora la cheltuieli de judecată. Situaţia prezentată de reclamanţi este parţial adevărată, în sensul că între părţi s-a încheiat într-adevăr o convenţie de vânzare cumpărare a suprafeţei totale de 370 mp teren, iar mutarea gardului s-a efectuat de către reclamant şi nu de pârâţi. înţelegea dintre părţi s-a materializat prin încheierea unui înscris sub semnătură privată la data de …., deci cu 9 zile înainte de încheierea actului autentic prin care reclamanţii au declarat, apoi au semnat că le-au vândut suprafaţa totală de 370 mp din …, teren care în realitate se învecinează cu terenul şi construcţia pe care au dobândit-o de la reclamanţi în baza contractului autentificat sub numărul….

In cauză au fost solicitate şi încuviinţate proba cu interogatoriul părţilor înscrisuri, martori şi expertiză tehnică.

In urma efectuării expertizei reclamanţii şi-au mărit petitul acţiunii în sensul că solicită revendicarea suprafeţei de 395 mp.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii au formulat o acţiune în revendicare pentru suprafaţa de 250 mp teren despre care precizează că urmau să încheie cu pârâţii o înţelegere prin care să le înstrăineze această suprafaţă de teren. Pârâţii se apără, în sensul că au avut o înţelegere transpusă într-un act de mână prin care au cumpărat de la reclamanţi suprafaţa de teren în litigiu.

Reclamanţii în interogatoriu nu recunosc că au vândut pârâţilor, ci arată că au întocmit actul de mână doar pentru a se face înscrierea la rol a pârâţilor cu terenul în litigiu, însă nu au primit bani.

2

Din declaraţia martorului A.F., rezultă că în cursul anului 2009, când renova apartamentul familiei … a auzit discuţii privind cumpărarea unui teren de 500 mp cu tot cu casă, pentru care cei doi erau dispuşi să achite 10000 euro, echivalentul a 350 milioane lei vechi.

Din concluziile raportului de expertiză topo, rezultă că în urma măsurătorilor a rezultat că reclamanţii deţin în acest punct suprafaţa de 440 mp conform contractului de vânzare cumpărare …, pe poligonul punctelor 1-2-3-4-8-1, pârâţii deţin o suprafaţă de 125 mp conform contractului de vânzare cumpărare …, pe poligonul punctelor 2-9-10-3-2, iar terenul in litigiu, în suprafaţă de 395 mp, a fost identificat pe poligonul 3-10-11-5-4-3.

Acţiunea în revendicare este acţiunea reală prin care proprietarul care nu mai are posesia bunului, cere în temeiul dreptului său de proprietate restituirea acestuia de la persoana care îl deţine fără drept, sau într-o formulare sintetică acţiunea proprietarului neposesor, împotriva posesorului neproprietar.

Revendicarea se întemeiază deci, pe un drept de proprietate care alcătuieşte temeiul său juridic. Aceasta înseamnă că numai proprietarul este în drept a intenta acţiunea în revendicare, în vederea restituirii bunului său ce se află în posesia nelegitimă a altei persoane.

In baza art.1169 Cod civil, „cel care face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”, textul aplicându-se şi în cazul acţiunii în revendicare, care se întemeiază pe dreptul de proprietate, respectiv reclamantul este obligat să dovedească dreptul său de proprietate asupra bunului ce alcătuieşte obiectul material al acţiunii în revendicare.

In speţa de faţă reclamantul nu a făcut dovada proprietăţii pe terenul cu privire la care solicită a-i fi lăsat în deplină proprietate şi liniştită posesie, iar potrivit propriilor interogatorii actul sub semnătură privată încheiat între părţi a avut drept scop posibilitatea pârâţilor de a şi-1 trece la rolul agricol, respectiv pentru ca pârâţii să fie cei care să îl plătească la Primărie.

Faţă de considerentele de mai sus urmează să respingă Respinge acţiunea formulată de reclamanţii D.V. şi D.M., domiciliaţi în …, în contradictoriu cu pârâţii I.V. şi I.C.A., domiciliaţi în …, ca nefondată.

In considerarea art.274 Cod procedură civilă raportat la situaţia că reclamanţii au căzut în pretenţii, urmează ca aceştia să fie obligaţi la cheltuieli de judecată către pârâţi.

Etichete:

Infractiuni

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU SENTINŢA CIVILĂ NR. 916

Din 16.03.2011

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr… ./260/2009 pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud. Bacău , reclamantul B. Ş. a chemat în judecată pe pârâţii S.I. şi S.A. solicitând obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie , suprafaţa de 1324 mp , teren arabil situat în T …. P …. din TP

nr…… , cu megieşii: DE, L M, pârâu, P M. , cu cheltuieli de

judecată.

Acţiunea a fost timbrată cu 200 lei ron prin chitanţa nr. 1286813/ 11.11.2009 , 1,5 lei timbru judiciar şi în motivare arată reclamantul că pârâţii îi ocupă fără drept o suprafaţă de teren asupra căreia are drept de proprietate.

In baza art.115 Cod proc. civilă pârâţii au formulat întâmpinare în care solicită respingerea acţiunii motivat că au titlu de proprietate pe terenul revendicat.

.A.

In cauză s-au depus acte , s-au luat interogatorii,s-a efectuat o expertiză de specialitate, probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

Conform Titlul de proprietate nr……(fila 8 dosar), reclamantul B.Ş. este

proprietarul a unei suprafeţe de 1324 mp teren arabil, cu megieşii: DE, Lorent M, pârâu, Prisecaru M.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…… (fila 16-17

dosar) la BNP Cazan Diana, A.I. şi S.A. au devenit proprietari asupra 1000 mp

tern arabil , sola 103 , parcela 3005/54 , situată în….., cu vecinii:N-drum, E-

Prisecaru Vasile, S-teren găsit în plus şi pârâul Fund Fan, V-Burlacu Lucian.

In răspunsurile la interogatoriu , pârâţii nu recunosc că ar fi ocupat terenul reclamantului, că îl împiedică să îl folosească şi nu au fost de acord să îl lase în deplină proprietate şi liniştită posesie(fîlele 35,36).

Reclamantul , răspunzând la interogatoriu pârâţilor , arată că pârâţii îi ocupă terenul de peste 15 ani, că nu poate să folosească anual terenul şi că a fost împrejmuită suprafaţa din anul 2008 (fila 37 dosar).

Martorul C.Gh. (fila 38) propus de reclamant relatează că în prezent terenul este stăpânit de pârâţi care l-au folosit şi ca lot de folosinţă pe timpul CAP-ului deşi ar trebui să aparţină tatălui acestuia pe care îl chema tot B.Ş.

Martorul D.I. (fila 39), al pârâţilor, declară că de fapt părţile nu se înţeleg de la hotar , B.Ş. consideră că are mai puţin teren şi că de aproximativ un an , pârâţii au construit un gard pe limita preexistentă deja , respectiv o brazdă mai înaltă.

Expertiza realizată în cauză , de specialitate topo , arată că suprafaţa de teren de 1000 mp aparţinând pârâţilor este în hotar cu terenul reclamantei, pe o

2

lungime de 86,50 mp , este materializat cu gard pe toată lungimea , hotarul nu a suferit modificări , nu a fost mutat şi nu ocupă teren din cel al reclamantului , deşi stăpânesc în plus şi 178 mp iar reclamantul stăpâneşte doar suprafaţa de 2338 mp , cu un minus de 162 mp.

Au fost admise obiecţiunile reclamantului la raportul de expertiză şi s-a pus în vedere expertului să menţioneze dacă cele două terenuri se suprapun şi dacă pârâţii folosesc teren din cel al lui B. Ş.

Suplimentul raportului de expertiză reliefează faptul că terenurile nu se suprapun şi pârâţii Spătaru nu sunt în posesia vreunei suprafeţe de teren din cea a reclamantului.

Acţiunea în revendicare este acea acţiune reală-petitorie prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Reclamantul nu s-a conformat prevederilor art. 1169 Cod civil în sensul „ că cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”, respectiv faptul că a făcut dovada proprietăţii exclusive asupra terenului revendicat şi că pârâţii îi ocupă fără drept o suprafaţă din acesta.

Art. 480 Cod civil arată că proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut , însă în limitele prevăzute de lege iar art. 481 Cod civil statuează că nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa , afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Faţă de cele arătate anterior, va fi respinsă acţiunea reclamantului ca nefondată.

In baza art. 274 Cod proc. civilă va fi obligat reclamantul care căzut în pretenţii, către pârâţi la plata cheltuielilor de judecată respectiv, onorariu apărător.

Etichete:

Infractiuni

JUDECĂTORIA MUN. MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU Dosar nr. 6317/260/2010

SENTINŢA PENALA NR. 271

Şedinţa publică din 27.04.2011

desfăşurată la sediul instanţei

MINISTERUL PUBLIC ESTE REPREZENTAT DE PROCUROR

RALUCA OLARU

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă,

Constată că prin rechizitoriul Parchetului cu nr. 907/P/2010, înregistrat la 22.10.2010 pe rolul acestei instanţe sub nr. 6317/260/2010, a

fost trimis in judecată inculpatul D.I. fiul lui … .născut la data de……în

…………., cu domiciliul în …….., cetăţean român, studii 8 clase,

căsătorit, fără ocupaţie, şi antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin.l Cp., cu aplicarea art. 74 lit.a-76 lit.e Cp.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului cu nr. 907/P/2010, înregistrat la 22.10.2010 pe rolul acestei instanţe sub nr. 6317/260/2010, a fost trimis in

judecată inculpatul D.I. fiul lui …… născut la data de …..în ….. cu

domiciliul în …………cetăţean român, studii 8 clase, căsătorit, fără

ocupaţie, şi antecedente penale trimis in judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.181 Cp. întrucât in data de 30.03.2010 a lovit peste mână cu un topor pe partea vătămată E. R., căreia i-a provocat fractura falangei degetului auricular stâng, leziune ce a necesitat pentru vindecare un nr. de 29-30 zile îngrijiri medicale, fără spitalizare.

La solicitarea inculpatului, în cauză s-a efectuat o expertiză medico-legala cu privire la nr. de zile îngrijiri medicale acordat, concluziile expertizei fiind că nr. de zile a fost corect acordat si rămâne nemodificat.

Starea de fapt in prezenta cauză constă in aceea ca la data de 30.03.2010, inculpatul Dragoi Ionel a început demontarea unui gard despărţitor intre proprietatea sa şi cea a părţii vătămate, gardul a fost edificat de partea vătămată care s-a opus acestei activităţi.

Părţile s-au certat, au intervenit rude atât ale părţii vătămate cât si ale inculpatului pentru care in rechizitoriul Parchetului Moineşti s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală si aplicarea de sancţiuni cu caracter administrativ conform art. 18 ind. 1 Cp.

Din materialul probatoriu se poate aprecia că in acea dată, cu ocazia demontării gardului a avut loc o busculada generală la care au participat pe lângă partea vătămată şi inculpat, rude din partea fiecăreia dintre părţi care s-au agresat reciproc, situaţie in care inculpatul ce demonta gardul şi avea unealta, respectiv toporul in apropiere, 1-a lovit peste mână pe partea vătămată.

Martorii inculpatului declară că acesta se plângea că a fost lovit peste mână, iar martorul L. G., cumnatul părţii vătămate, declară că a văzut personal cum inculpatul 1-a lovit cu toporul peste mâna stângă pe partea vătămata care ii cerea inculpatului socoteală pentru demontarea gardului în momentul in care partea vătămată a ridicat mâna să se apere de lovituri.

Martorii care sunt rude cu inculpatul, declară instanţei si la u.p. că inculpatul care curăţa via si s-a urcat pe un scaun pentru această operaţiune, a căzut şi şi- a fracturat degetul.

Probatoriul este impărtit intre declaraţiile martorilor rude sau apropiaţi ai inculpatului si rude sau apropiaţi ai părţii vătămate.

Declaraţia martorului E. G. este concludentă sub aspectul că acesta a văzut direct si personal momentul loviturii.

Tot ansamblul probatoriul legat de busculada generala dintre părţi si rudele acestora la care se adaugă vătămarea suferită de către partea vătămată si certificatul medico-legal in cauză conduc la ideea că inculpatul a săvârşit fapta de lovire prevăzută de art. 181 alin 1 C.p.

Instanţa va condamna pe inculpat, retinandu-i acestuia circumstanţele atenuante legate de lipsa antecedentelor penale .

Partea vătămată s-a constituit parte civila cu despăgubiri materiale si daune morale, având in cauză si apărător ales.

Partea vătămată nu dovedit despăgubirile materiale sub aspectul prejudiciului direct, material, care i s-a adus prin săvârşirea faptei penale asupra sa, motiv pentru care instanţa va respinge aceste pretenţii ca nedovedite, nefondate.

Partea civilă a solicitat şi daune morale care să acopere suferinţa ce i-a fost cauzată prin săvârşirea faptei penale de către inculpat.

Instanţa faţă de nr. de zile ingrijiri medicale şi faţă de probatoriul cauzei, va obliga pe inculpat la 700 lei daune morale către partea vătămată – p. civilă, apreciind că această sumă acoperă suferinţa cauzată acestuia prin fapta penală.

Pe ideea culpei procesuale, va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat, constatând că inculpatul a avut in cauza apărător ales.

La primul termen de judecată inculpatul a avut apărător din oficiu insă după intrarea in instrumentarea probatoriului cauzei, inculpatul si-a angajat apărător, astfel incât apărătorul din oficiu nu a desfăşurat o

activitate in interesul clientului in această cauză, fapt pentru care instanţa va respinge solicitarea acesteia la plata onorariului apărtor oficiu pentru av. Raduc Andreea.

Tot pe ideea culpei procesuale, instanţa ii va obliga pe inculpat şi la cheltuielile făcute de către partea vătămata prin angajarea apărătorului ales in prezenta cauză.

Pentru aceste motive,

în baza art. 181 al.l cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a – 76 lit.e Cod

penal, va condamnă pe inculpatul D.I. fiul lui …. născut la data de……

in ….. cu domiciliul în ……………, cetăţean român, studii 8 clase,

căsătorit, fără ocupaţie, şi antecedente penale, la pedeapsa amenzii de 500 lei.

Va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 631 cod penal.

Va respinge pretenţiile părţii vătămate – părţi civile privind despăgubirile materiale ca nedovedite.

Va obliga pe inculpat către partea vătămată – parte civilă la plata sumei de 700 lei reprezentând daune morale.

In baza art. 191 alin.l Cod procedură penală va obliga pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

în baza art. 193 alin.l cod procedură penală va obliga pe inculpat către partea vătămată – parte civilă la plata sumei de 500 lei reprezentând onorariu apărător ales.

Va respinge cererea privind acordarea onorariului apărător oficiu.

Etichete:

Infractiuni

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MOINEŞTI Dosar nr. 752/260/2011

SENTINŢA PENALĂ NR. 167

Şedinţa publică de la 16 Martie 2011

Completul de judecată constituit din:

MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT DE PROCUROR

RALUCA OLARU

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă,

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria mun. Moineşti cu nr. 2685/ P/ 2010 înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 752/260/2011, a fost trimis in judecată

inculpatul S. L, fiul lui ….. născut la data de …… în …… cu

domiciliul în…….pentru comiterea infracţiunii de distrugere.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

Constată că în data de 3. 07.2010, inculpatul după ce a demolat o construcţie aparţinând părţii vătămate, a scos in stradă o serie de bunuri mobile din locuinţa acesteia, bunuri cărora le a dat foc.

Inculpatul prezent in instanţă recunoaşte fapta de distrugere, nu formulează probatorii şi doreşte să fie judecat pe baza materialului de urmărire penală, cu reţinerea art. 320 ind. 1 C.p.p.

Din probatoriul cauzei, rezultă că partea vătămata a edificat nelegal pe terenul inculpatului o construcţie si că acesta sub imperiul nemulţumirii legate de atitudinea părţii vătămate, a trecut la demolarea construcţiei ilegal edificate şi ulterior la distrugerea unor bunuri mobile.

Inculpatul a fost de acord să plătească părţii vătămate suma de 4.000 lei insă partea vătămată a solicitat pentru bunurile sale, suma de 8.000 lei.

Pe latura penala, instanţa apreciază că inculpatul a săvârşit fapta de distrugere a unor bunuri mobile aparţinând părţii vătămate, fapt pentru care ii va condamna la pedeapsa amenzii, reţinând pentru inculpat prev. art. 320 ind. 1 C.p.p.

întrucât pe latura civilă părţile nu s-au inteles si raportat la art. 320 ind. 1 pct. 5 C.p.p. ce arată că instanţa disjunge cauza civilă dacă pentru soluţionarea laturii civile este necesar probatoriu separat, instanţa va dispune disjungerea laturii civile a cauzei pentru instrumentarea probatoriului corespunzător soluţionării.

Pe culpa procesuala, va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat constatând că in cauză inculpatul a avut apărător ales.

Pentru aceste motive, în baza art.217 al.l Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală va condamna pe inculpatul S. I. la pedeapsa amenzii de 375 lei.

Va atrage atenţia inculpatului asuprea prevederilor art. 631 Cod penal.

în baza art. 191 alin.l Cod procedură penală va obliga pe inculpat 250 lei cheltuieli judiciare către stat

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro