404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

LEGEA 18/1991 – TARDIVITATEA FORMULĂRII CERERII DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul reclamant D.G. împotriva sentinţei civile nr. 5/08.01.2009 a Judecătoriei Lehliu Gară pronunţată în dosarul nr. 1446/249/2008 în contradictoriu cu intimatele pârâte COMISIA LOCALĂ ____ -PT.APLICAREA LG.18/1991 şi COMISIA JUDEŢEANĂ CĂLĂRAŞI -PT.APLICAREA LG.18/1191, având ca obiect fond funciar casare cu trimitere spre rejudecare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat av. C.C. pentru recurentul-reclamant, lipsind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care :

Av. C. C. pentru recurentul-reclamant , având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat şi apreciază cauza în stare de judecată.

Instanţa ia act de faptul că nu mai sunt cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii pentru susţineri.

Av. C. C. pentru recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei civite recurate în sensul de a constata că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului extravilan situat pe raza comunei ___, jud. Călăraşi este depusă în termenul legal. Astfel, arată că în mod eronat instanţa de fond a avut în vedere art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 pe considerentul că recurentul este una din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea Motivarea face referire la sentinţa civilă nr. 1575/1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa, însă această sentinţă a respins ca tardivă plângerea recurentului împotriva unei adrese primită de la Comisia Judeţeană Călăraşi prin care se răspundea la faptul că nu fusese recurentul trecut pe listele întocmite şi afişate de Comisia___ la acea vreme şi nu a avut ca obiect o hotărâre de respingere a cererii recurentului depuse în baza Lg nr. 18/1991.

Astfel, prin respectiva adresă Comsia Judeţeană Călăraşi nu s-a pronunţat asupra cererii formulate de Comisia Locală şi a dovezilor solicitate şi anexate acesteia, ci a soluţionat negativ plângerea împotriva faptului că recurentul nu apărea în tabelele afişate la sediul Primăriei ____ printre personale cărora li se reconstituise dreptul de proprietate de către acea comisie locală.

Mai arată că temeiul legal al aprecierii cererii reclamantului ca tardivă, nu este aplicabil în speţă, iar conform dispoziţiilor legale nu există o prevedere care să oblige ca o persoană ce a formulat o dată o cerere să mai formuleze una dacă nu a fost soluţionată.

Fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă

Prin cererea formulată la data de 07.05.2008 înregistrată pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară sub nr. 685 reclamantul D.G., domiciliat în mun. Bucureşti, ____, a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călăraşi cu sediul în mun. Călăraşi, ____, jud. Călăraşi, şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor ____ cu sediul în com. ___, jud. Călăraşi, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze Hotărârea nr. 516 din 04.04.2008 dată de pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi şi obligarea pârâtelor să reconstituie reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5 ha pe teritoriul com. ____, jud. Călăraşi de la autorul I. T. D.

În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamantul a formulat la data de 02.04.1991 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a aparţinut autorului I. T. D. la pârâta Comisia Comunală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor ____, în calitate de moştenitor al autorului I. T.D.

Ulterior acestei cereri, pârâta Comisia Locală ____ a solicitat reclamantului să facă dovada faptului că terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate a aparţinut autorului I.T.D., fapt pentru care reclamantul a prezentat pe martorii S. C. şi M.I.G. la data de 16.04.1992, care au prezentat declaraţii olografe în faţa secretarului com. ____ în sensul celor solicitate de această pârâtă, după care reclamantului i s-a comunicat că o să primească un răspuns prin poştă.

A mai arătat reclamantul că s-a îmbolnăvit grav şi nu a avut posibilitatea să se intereseze de modalitatea în care a fost soluţionată cererea sa privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate în litigiu, însă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 fiul reclamantului s-a interesat de cererea arătată mai sus, ocazie cu care i s-a comunicat verbal că este necesar să completeze această cerere cu documente doveditoare, deoarece registrele agricole în care era înscris autorul reclamantului, defunctul D.T.I., au ars în anul 1952.

Faţă de această nouă solicitare reclamantul a făcut numeroase diligenţe prin care a reuşit să procure documentele ce dovedesc că terenul pentru care solicită să i se reconstituie dreptul de proprietate a aparţinut autorului reclamantului despre care s-a făcut vorbire mai sus, aceste documente fiind eliberate de Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Ilfov.

Reclamantul a depus aceste documente la pârâta Comisia Locală ___ care a comunicat reclamantului că există teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate în litigiu, şi a făcut propunere de admitere a cererii reclamantului către pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi, însă în mod eronat a calificat documentele prin care reclamantul a completat cererea formulată în anul 1991 ca fiind o cerere nouă.

Datorită acestei calificări prin hotărârea în litigiu pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi a respins cererea reclamantului de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului ce a aparţinut autorului reclamantului, defunctul I.T.D.

Pârâtele nu au formulat întâmpinare şi nici nu au solicitat administrarea de probe în apărare

Prin sentin?a civilă nr.607/27.06.2008 instan?a a admis cererea reclamantului, a anulat hotărârea comisiei jude?ene atacate ?i a obligat pârâtele la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha .

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Comisia Jude?eană Călăra?i, iar prin decizia civilă nr.563 R/27.08.2008 Tribunalul Călăra?i a casat hotărârea instan?ei de fond ?i a trimis cauza spre rejudecare, stabilind ca îndrumări să se stabilească prin suplimentarea probatoriului dacă reclamantul a formulat cerere de reconstituire după intrarea în vigoare a Legii 247/2005 în termen, urmând ca în raport de aceasta să î?i analizeze competen?a fa?ă de dispozitivul hotărârii comisiei jude?ene atacate, care nu a analizat cererea pe fond.

După casare dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară sub nr. 1446 la data de 25.09.2008.

După casare instan?a a pus în vedere reclamantului să depună în scris arborele genealogic fa?ă de defunctul pentru care solicită reconstituirea ?i din oficiu a solicitat Comisiei Locale ___ comunicarea întregului dosar privind pe reclamant în baza Lg.18/1991 ?i următoarele, acte aflate la filele 11-82.

Prin sentinţa nr. 5/08.01.2009 Judecătoria Lehliu Gară a respins acţiunea formulată de reclamantul Dumitru Gheorghe, împotriva pârâtelor Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călăraşi şi Comisia Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor ____, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că cererea formulată de reclamant la data de 11.02.2008 şi înregistrată sub nr. 11191/11.02.2008 la Instituţia Prefectului Călăraşi este tardivă în raport de termenul prevăzut la art.33 din Lg nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată de Lg nr. 247/2005, de 30.11.2005 până la care reclamantul putea formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că deşi reclamantul a formulat cerere în baza Lg nr. 18/1991 (la 02.04.1991) era necesar a formula o nouă cerere în baza legilor fondului funciar următoare, ultima care îi oferea această posibilitate fiind Lg. nr.247/2005 deoarece cererea sa formulată în baza Lg nr. 18/1991 a fost soluţionată în sensul respingerii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, recurentul reclamant D.G., criticând-o pentru nelegalitate în baza dispoziţiilor art. 304/1 Cpc.

Se arată de recurentul reclamant că soluţia instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, arătând că în mod greşit instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 apreciind că recurentul ar fi una din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea, în situaţia în care cererea reclamantului formulată în baza Lg nr. 18/1991 nu a fost soluţionată.

Sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa, invocată de instanţă, a respins ca tardivă plângerea reclamantului împotriva unei adrese primită de la Comisia Judeţeană Călăraşi de fond funciar prin care se dădea un răspuns la faptul că nu fusese trecut reclamantul pe listele întocmite şi afişate la acea vreme de Comisia com. _____, şi nu a avut ca obiect o hotărâre de respingere a cererii reclamantului formulată în baza Lg nr. 18/1991 republicată.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 304/1 Cpc.

A solicitat şi judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cpc

Intimatele pârâte Comisia Locală ___ de fond funciar şi Comisia Judeţeană Călăraşi de fond funciar nu au formulat întâmpinare.

Soluţia instanţei de fond a fost criticată prin prisma dispoziţiilor art.304/1 Cpc, respectiv examinarea cauzei sub toate aspectele.

Din motivele arătate coroborate cu probatoriul administrat, tribunalul constată că în cauză se regăsesc motivele de nelegalitate reglementate de art.304 pct.9 Cpc, respectiv aplicarea greşită a legii.

Sub acest aspect, legalitatea sentinţei a fost verificată şi prin prisma motivului arătat şi probatoriului administrat în faţa instanţei de fond.

Referitor la motivul de recurs invocat aplicarea greşită a dispoziţiilor art.33 din Lg nr.1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 de către instanţa de fond, atunci când a apreciat că reclamantul face parte din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, tribunalul îl constată nefondat, având în vedere faptul că recurentul reclamant a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Lg nr. 18/1991 la data de 02.04.1991, iar cererea reclamantului a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa.

Sub acest aspect, instanţa de fond a stabilit corect că hotărârea contestată este legală, nefiind produse alte dovezi din care să rezulte că reclamantul a formulat o altă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor ulterioare ale fondului funciar, Lg nr. 169/1997, Lg nr. 1/2000 sau Lg nr. 247/2005, cât şi din recunoaşterea acestui fapt de către apărătorul recurentului reclamant în cadrul concluziilor pe fond.

Singura cerere existentă la dosarul comisiei locale de fond funciar este cea înregistrată sub nr. M 191/11.02.2008 la Instituţia Prefectului Călăraşi.

Această cerere faţă de dispoziţiile art.33 din Lg nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Lg nr. 247/2005 este tardivă în raport de termenul prevăzut de 30.11.2005 până la care recurentul reclamant putea formula cerere de reconstituire, astfel că hotărârea comisiei judeţene privind calificarea cererii depuse de recurentul reclamant la 11.02.2008 ca tardivă este corectă în raport de dispoziţiile legale enunţate, neexistând motive de anulare a hotărârii nr. 516/04.04.2008 a Comisiei Judeţene Călăraşi de fond funciar.

Potrivit art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 pot cere reconstituirea dreptului de proprietate foştii proprietari cărora li s-au respins cererile sau, modificat/ anulat adeverinţele de proprietate, procesele verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea art.III din Lg nr. 169/1997, precum şi persoanele care nu au depus cerere în termenul prevăzut de Lg nr. 169/1997 sau Lg nr. 1/2000.

În cazul în speţă, reclamantul se încadrează în categoria persoanelor care au formulat cerere de reconstituire şi căruia i-a fost respinsă cererea prin sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 a Judecătoriei Olteniţa.

Cum potrivit dispoziţiilor art.8 alin.3 coroborate cu art.33 din Lg nr. 18/1991 modificată, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai la cerere, iar recurentul reclamant a formulat cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate la data de 11.02.2008, cu depăşirea termenului prevăzut la art.33 din legea fondului funciar de 30.11.2005, hotărârea comisiei judeţene privind calificarea cererii depuse de recurentul reclamant ca fiind tardivă este corectă, neexistând motive de anulare a hotărârii comisiei judeţene.

Cum motivul de recurs invocat este nefondat, iar tribunalul, analizând cauza sub toate aspectele, prin dispoziţiile art.304/1 Cpc nu a stabilit existenţa unor motive de ordine publică, în baza art.312 Cpc urmează a respinge recursul declarat de recurentul reclamant D.G. împotriva sentinţei civile nr. 5/08.01.2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 312 Cod proc civilă respinge recursul declarat de recurentul reclamant D.G. împotriva sentinţei civile nr. 5/08.01.2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică de la 10 Martie 2009.

Etichete:

Lipsa calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar în acţiunile având ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate

Secţia civilă – decizia civilă nr. 625/26.09.2008
Tip: Decizie
Nr./Dată: 625 (26.09.2008)
Autor: Tribunalul Alba -sectia civila

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub dosar nr. 2394/176/02.05.2007, reclamata T. F. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Locală V. de fond funciar prin hotărâre judecătorească:

– să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafaţa de 0,86 ha. teren situat în V., jud. A., punerea în posesie a reclamantei şi obligarea pârâtei Comisia Judeţeană A. să elibereze titlu de proprietate cu privire la terenul în litigiu.

Judecătoria Alba Iulia, prin sentinţa civilă nr. 1986/2008 pronunţată în dosar nr. 2394/176/2007 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Locale de fond funciar V. şi a respins acţiunea reclamantei formulată împotriva acestei pârâte ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta T. F. în contradictoriu cu pârâta Comisia Judeţeană A. şi nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Conform adeverinţei nr. 5382/10.03.1998, lui D. C. i s-a atribuit parcela cu nr. top. 686/23 V., în suprafaţă de 8.623 mp., prin reforma agrară din 1922.

Prin înscrisul aflat la fila 6 s-a reţinut de prima instanţă că parcela cu nr. top. 680/23 – titular D. C. a fost transcrisă în CF. 5814, împreună cu parcela cu nr. top. 686/22, titular minor B..

Potrivit extrasului de carte funciară depus în extenso, cele două parcele sunt transcrise în stare neschimbată – respectiv parcela de sub A+1 nr. top. 686/22 arabil de 8632 mp. proprietar minor B. în cotă de 1/1 părţi şi parcela de sub A+2 nr. top. 686/23 arabil în suprafaţă de 8632 mp. proprietar D. C. în cotă de 1/1 părţi.

S-a mai reţinut că aceste topografice s-au dezmembrat în câte două loturi fiecare cu nr. topo noi:

– parcela cu nr. topo 686/22/1 arător de 6364 mp.,

– parcela cu nr. topo 686/22/2 arător de 2268 mp.,

– parcela cu nr. topo 686/23/1 arător de 8200 mp.,

– parcela cu nr. topo 686/23/2 arător de 432 mp..

De asemenea, din analiza extrasului de carte funciară s-a tras concluzia asupra proprietăţii iniţial deţinute de D. C. – nr. top. 686/23 – dezmembrat în 686/23/1 şi 686/23/2 s-au întabulat două titluri de proprietate în favoarea numiţilor P.O. şi M. I..

În această situaţie, instanţa de fond a apreciat că nu se poate reconstitui parcela solicitată de petentă cu nr. top. 686/22/1 de sub A+5 din CF. 5814 V . întrucât acesta aparţine proprietarului tabular B., faţă de care aceasta nu justifică drept de moştenire.

În privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a comisiei locale, prima instanţă, faţă de prevederile art. 51 şi 53 alin. 2 din Legea 18/1991 a considerat că aceasta este admisibilă întrucât recunoaşterea dreptului de proprietate în favoarea unui petent şi respectiv eliberarea titlului de proprietate sunt în competenţa comisiei judeţene.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta T. F., aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în principal casarea hotărârii, cu trimitere spre rejudecare şi în subsidiar modificarea iar în urma rejudecării, admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată şi obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren solicitată, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.

În expunerea motivelor de recurs se arată că excepţia invocată a fost admisă fără respectarea dispoziţiilor legale, deoarece faţă de capătul de cerere vizând punerea în posesie a contestatoarei cu privire la terenul solicitat, comisia locală are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, soluţia judecătoriei este nelegală deoarece respingerea contestaţiei s-a făcut faţă de împrejurarea că imobilul nu i se cuvine fiind reconstituit în favoarea unor terţi care nu au nimic în comun cu antecesorul său şi, mai mult, anularea titlurilor de proprietate nu se poate face cât timp nu au nici un drept de proprietate asupra imobilului în litigiu.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma celor solicitat dar şi a prevederilor art. 304 Cod procedură civilă, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991 se arată că de prevederile acestuia beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în Cooperativa Agricolă de Producţie sau cărora li s-a preluat, în orice mod, teren de către aceasta, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

Prin moştenitori – legea are în vedere atât pe moştenitorii legali, cât şi pe cei testamentari, întrucât legea nu distinge.

În speţa de faţă, reclamanta T. F. nu a făcut dovada calităţii de moştenitor după proprietarul tabular B. în ceea ce priveşte imobilul cu nr. top. 686/22/1, iar pentru celelalte imobile care au aparţinut antecesorului acesteia D. C. au fost eliberate titluri de proprietate în favoarea numiţilor P. O. şi M. I..

Susţinerea recurentei că fără a-i fi reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren de 0,86 ha. nu poate ataca titlurile de proprietate este nefondată deoarece atunci când din probele dosarului rezultă că plângerea este întemeiată, poate fi reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament pentru că de astfel de cereri nu se poate cerceta şi analiza dreptul de proprietate respectiv legitimitatea îndreptăţirii terţului.

Compararea dreptului de proprietate se va putea realiza doar ulterior, în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dispoziţiile art. 480 Cod procedură civilă, în cadrul căreia se va stabili care titlu este preferabil.

Urmare a acestor considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul de faţă.

Etichete: , , ,

Fond funciar. Nulitate parţială titlu de proprietate. Absenţa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Tip: Sentinţă civilă

Nr./Dată: 2515 (28.11.2008)

Autor: JUDECĂTORIA MANGALIA

Domenii asociate: fondul funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei reclamanta C.N. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii B.I. , Comisia Judeţeană de fond funciar Constanţa şi Comisia Locală de fond funciar Negru Vodă, să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 26214/2855/12.12.2002 emis de Comisia Judeţeană de fond funciar Constanţa pe numele lui B.C..

În motivarea cererii sale reclamanta arată că titularul menţionat pe titlul de proprietate este autorul său şi a decedat la 23.09.1998 iar pe titlul de proprietate au fost menţionaţi ca beneficiari reclamanta şi B.T. , acesta fiind fratele lui B.C..

Reclamanta arată că în mod eronat unchiul său , B.T. a fost înscris pe titlul de proprietate întrucât terenul de 3 ha a aparţinut numai autorului său , B.C. , reclamanta fiind singura îndreptăţită la reconstituire.

În drept reclamanta invocă dispoziţiile art. III din Legea nr.167/1997 lit.a.

Pentru susţinerea acţiunii reclamanta depune următoarele înscrisuri : certificat deces B.C. , certificatul de deces B T , titlul de proprietate nr. 26214/2855/12.12.2002 , certificat de căsătorie , certificat de naştere , anexa 24 pentru deschiderea procedurii succesorale , certificat fiscal , adeverinţa nr. 8082/2008 , două declaraţii notariale , copie cerere CD, jurisprudenţă , adresa nr.3/2004.

Comisia locală de fond funciar Negru Vodă depune întâmpinare. Comisia Judeţeană de fond funciar Constanţa nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în apărare.

Reclamanta a solicitat admiterea probei testimoniale pentru a face dovada calităţii de moştenitor , cerere respinsă de instanţă având în vedere faptul că reclamanta a dovedit faptul că este descendenta lui B.C. , titularul dreptului de proprietate pentru cele 3 ha teren arabil ce fac obiectul titlului de proprietate contestat , prin actele de stare civilă depuse la dosar.

Din oficiu instanţa a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B.I. , excepţie admisă prin încheierea din 29.09.2008.

De asemenea , faţă de documentaţia depusă la dosarul cauzei de către Comisia Locală Negru-Vodă instanţa a dispus din oficiu administrarea probei cu interogatoriul reclamantei pentru a se clarifica dacă au fost respectate prevederile Legii 18/1991 privind reconstituirea dreptului de proprietate , proba fiind administrată.

Procedând la soluţionarea cauzei instanţa a avut în vedere probele administrate în cauză, din analiza cărora a reţinut următoarele : reclamanta este moştenitoarea autorului său B.C. decedat la data de 11.03.1989 , acesta fiind frate cu B.T. , decedat la rândul său pe data de 22.09.1998 , aspecte ce rezultă din actele de stare civilă şi respectiv anexa 24 procedura succesorală.

La apariţia Legii 18/1991 , au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după B.C. , fratele său B.T. şi numitul C D, fiul natural al lui B.C. , dar nerecunoscut de acesta prin înscrisuri oficiale.

Cu toate că B.C. avea ca descendent direct pe reclamantă, aceasta nu a formulat cerere de moştenire a dreptului de proprietate , fapt ce rezultă fără dubiu din declaraţia dată în instanţă la termenul din 24.11.2008.

Reclamanta afirmă că ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul său în anul 2003 dar nu face dovada depunerii ei iar în ce priveşte cererea formulată de numitul C D , , reclamanta afirmă că s-ar fi înţeles cu fratele său să formuleze el cerere în numele său , aspect de asemenea nedovedit , chiar dacă se depune la dosar o cerere adresată Primăriei oraşului Negru – Vodă, prin care CD cedează suprafaţa de 3,5 ha plus 1,5 ha în despăgubiri în favoarea reclamantei.

Este fără putinţă de tăgadă că reclamanta nu a formulat cerere pentru moştenirea dreptului de proprietate după autorul său deşi era îndreptăţită să facă acest lucru în condiţiile în care fratele său C D , nerecunoscut de autorul său , nu era îndreptăţit să formuleze cerere de reconstituire iar numitul B.T. cu atât mai puţin nu putea pretinde vreun drept la succesiunea fratelui său atâta vreme cât acesta avea descendenţi în viaţă respectiv pe reclamantă.

Din relaţiile comunicate de pârâta Comisia Locală de fond funciar Negru-Vodă şi înscrisurile ataşate, instanţa a constatat că s-a formulat cerere de reconstituire pentru 4,5ha de către C D şi B.T. după autor B.C. ambele cereri fiind formulate în termenul legal.

Cererile acestea au fost aprobate de Comisia Locală şi s-a formulat propunere pentru validarea lor , deşi nici C S şi nici BT nu erau persoane îndreptăţite la moştenire.

Ulterior , Comisia Locală, în dorinţa de a îndrepta eroarea comisă, a procedat la rectificarea titlului de proprietate nr.26214/2855/12.12.2002,în sensul eliminării de pe titlu a lui C Dşi adăugarea reclamantei, titlul de proprietate fiind emis pentru 3 ha teren arabil.

Diferenţa de 1,5 ha a fost trecută de Consiliul Local Negru-Vodă în anexa 23 pentru despăgubiri.

Potrivit art. 8 al.1 şi 2 din Legea 18/1991 rep. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condiţiile stabilite de prezenta lege , de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moştenitorii acestora precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege.

Potrivit art.9 al.3 cererile formulate de persoanele îndreptăţite se depun la Primăria localităţii unde se află terenul , fie personal fie prin poştă cu confirmare de primire , în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii , termen care s-a prelungit până la 4.II.1998.

În conformitate cu art. 9 al. 4 şi 5 din Legea 18/1991 rep. cererea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante , domiciliul său calitatea de titular sau moştenitor , suprafaţa de teren solicitată , cerere la care va ataşa documentele doveditoare ale dreptului pretins şi calităţii solicitantului.

Potrivit art.11 al. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de CAP la 1.01.1990, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii.

Iată deci că pentru a beneficia de prevederile legii fondului funciar, persoana îndreptăţită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoţită de actele doveditoare, ori reclamanta nu a făcut acest lucru , deşi susţine că în 2003 ar fi formulat o asemenea cerere , dar fără a dovedi acest lucru şi oricum ea ar fi fost tardiv formulată , termenul fiind până la 4.II.1998.

Faptul că numitul CD ar fi formulat el cerere nu echivalează cu o cerere formulată în termen în beneficiul reclamantei atâta vreme cât cererea s-a formulat în numele său personal de către C D şi nu în numele reclamantei şi fiind însoţită de copii de pe actele sale de naştere şi nu ale reclamantei.

Deşi ulterior s-a încălcat o „reparare” a erorii făcute prin propunerea de validare a cererilor după B.C. în sensul radierii din titlu a lui C D şi înscriere a reclamantei, acest lucru nu a fost altceva decât o nouă greşeală pentru că reclamanta nu a formulat nicio cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate fiind înscrisă eronat pe titlu , cu încălcarea art. 11 din Legea 18/1991 rep.

Cu toate că se constată toate aceste erori şi greşeli ale Comisiei Locale de fond funciar Negru Vodă, inclusiv aceea de reconstituirea a dreptului de proprietate după BC în beneficiul lui B.T. , fratele autorului , persoană ce nu era îndreptăţită la reconstituirea în măsura în care existau descendenţi decât dacă sar fi făcut dovada acceptării moştenirii după fratele său pe baza unui certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor , instanţa nu poate din oficiu să procedeze la constatarea nulităţii absolute totale a titlului de proprietate care se poate cere numai în condiţiile prevăzute de art. III al.2 din Legea 169/1997 modif. prin Legea 247/2005 respectiv de către primar , prefect , precum şi alte persoane care justifică un interes legitim.

Cât despre calitatea procesuală a lui B.I. , instanţa a constatat că acesta este descendentul lui B.T. , dar nu s-a dovedit calitatea sa de moştenitor iar în condiţiile în care nu figurează nici pe titlul de proprietate, instanţa a respins acţiunea faţă de acesta, nefiind dovedită calitatea sa procesuală pasivă.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa a respins cererea reclamantei ca nefondată.

Etichete: ,

Teren solicitat spre reconstituire în baza Legii 18/1991. Cotă de reducere. Condiţii de admitere.

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 461 (13.11.2008)
Autor: JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI
Domenii asociate:Fondul funciar

Reclamanta S.A. , în contradictoriu cu pârâtii Comisia comunala Raducaneni si Comisia Judeteana Iasi de aplicare a Legii 18/1991 a solicitat modificarea (rectificarea) titlului de proprietate indicat în actiunea introductiva. Motiveaza reclamanta cererea aratând ca în titlul sau de proprietate nu s-a trecut o suprafata de 0,14 ha teren situat în intravilan cu
privire la care reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în anul 1991.Mai precizeaza aceasta ca a intrat în CAP cu o suprafata de teren care se regaseste în registrul agricol, teren pe care l-a avut în proprietate împreuna cu sotul sau S.I Reclamanta sustine, de asemenea , ca a stapânit neîntrerupt terenul pe care îl solicita.

Dupa administrarea probelor încuviintate instanta retine ca reclamanta este titular al dreptului de proprietate recunoscut prin efectul legii 18/1991 cu privire la suprafata de 3 ha si 1000 mp teren situat în intravilanul si extravilanul comunei Iisaia , jud Iasi. În acest sens, reclamantei i s-a eliberat titlul de proprietate. Se retine ca reclamanta a urmarit procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991. Prin cererea nr. 5530 din 9.03.1991 reclamanta solicitat sa i se stabileasca dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,44 ha teren din care 0,14 ha în intravilanul satului IIsaia.

Din adresa nr. 2090 din 8.05.2008 înaintata de pârâta Comisia locala Raducaneni rezulta ca titlul de proprietate eliberat reclamantei în anul 1995 s-a emis doar pentru suprafata
de 3,10 ha urmare a operarii unei reduceri de 10%. Din anexa 2a a Regulamantului de aplicare a legii 18/1991 cuprinzând tabelul nominal al membrilor cooperatori care au adus în CAP teren în suprafata mai mare de 0,5 ha de persoana îndreptatita rezulta ca reclamanta figureaza cu suprafata de 3,44 ha -cu care a intrat în CAP-din care se 3,10 ha se stabileste în proprietate.Rezulta aceeasi situatie din extrasul de pe rolul agricol anterior colectivizarii – fila 22 dosar. Terenul solicitat de reclamanta în suprafata de 1400 mp a fost identificat prin lucrarea stiintifica efectuata în cauza ca fiind în tarlaua 12 parcela 260 intravilan sat Iisaia, pentru acest teren nefiind reconstituit dreptul de proprietate altor persoane .
Instanta constata ca terenul solicitat de reclamanta constituie cota de reducere de 10% aplicata cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenul cu care ,împreuna
cu sotul sau a intrat în CAP. Potrivit art 5 din legea 1/2000 „în cazul persoanelor fizice prevazute la art 9 al 2 din legea nr 18/1881- republicata, cu modificarile ulterioare,carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafetelor de teren agricol de pâna la 10 ha de familie si li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se restituie si diferenta de suprafata neatribuita sau li se acorda despagubiri”.Articolul 9 al 2 din Legea 18/1991 prevede ca fac parte din categoria persoanelor avute în vedere în textul sus citat „persoanele carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii,în limita suprafetei de teren de pâna la 10 ha de familie si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art 14 al 3 din lege”.Aceste persoane pot formula, arata acelasi text, cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza în cazul în care cota de reducere a depasit procentul de 5%. Fata de aceste considerente, instanta a admis cererea reclamantei retinând si disp. art 46 din Regulamentul de aplicare aprobat prin Hotarârea Guvernului nr 890 din 4 august
2005 potrivit cu care „pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii nr. 1/2000, cu modificarile ulterioare, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, daca persoanele in cauza au deja un titlu in conditiile Legii nr. 18/1991”

Etichete: ,

Transmiterea calităţii procesuale active în condiţiile legii fondului funciar -transmiterea dreptului la reconstituire

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 14010 (21.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: fondul funciar

Prin sentinta civila nr.14010 din 21.11.2008 pronuntata de Judecatoria Iasi ,instanta a respins cererea vizând transmiterea calitatii procesuale active în conditiile art. 1392 si urmatoarele Cod civil invocata în cauza, instanta constata cererea neîntemeiata, nefiind facuta dovada dispozitiilor art. 1392 Cod civil invocate, privind subrogarea în drepturile reclamantelor or´ a cesiunii de creanta.
S-a retinut de instanta ca , în conditiile în care obiectul actiunii este guvernat de o procedura administrativa speciala respectiv cea prevazuta de dispozitiile Legii nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare aduse acesteia, respectiv de retrocedare a dreptului de proprietate strict în persoana deposedata, reprezentând o forma de redare a suprafetelor de teren care au fost preluate în orice mod fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, una din conditiile sine qua non este aceea sa aiba calitatea de proprietar direct or´ mostenitor al proprietarului terenului pentru care se solicita reconstituirea si totodata titular al cererii depusa în termenul prevazut de legea speciala.
Reconstituirea dreptului de proprietate în modalitatea solicitata conform prevederilor din art. 1392 Cod civil nu se regaseste reglementata de legea speciala nici în dispozitiile art. 19 din Legea nr. 18/1991.
Ca atare, instanta a constatat ca nu s-au regasit îndeplinite nici una din conditiile cerute de Legea nr. 18/1991, iar reconstituirea or´ redarea suprafetei de teren se face numai catre fostii proprietari or mostenitorii acestora , s-a respins cererea de a dobândi calitate de reclamanti în prezenta cauza.
Privitor la actul întocmit între parti, ulterior intrarii dreptului de proprietate în patrimoniul proprietarilor se va da eficienta actului juridic încheiat între parti si intitulat act de vânzare-cumparare (cesiune) de drepturi litigioase, act care nu confera celor în cauza, dreptul la reconstituire dupa procedura prevazuta de Legea nr. 18/1991, iar actul invocat (contract de vânzare-cumparare drepturi litigioase) este constitutiv de drepturi si transmite dreptul de proprietate de la promitentii-vânzatori, la promitentii-cumparatori, însa momentul transmiterii este data ramânerii irevocabile a hotarârii.
În sensul respingerii cererii s-a retinut si faptul ca ,legea fondului funciar nu cuprinde dispozitii care sa permita fostilor proprietari sa transmita dreptul lor la reconstituire iar actul prin care fostul proprietar respectiv mostenitor înstraineaza terenul nu transmite si dreptul la reconstituire.

Etichete: , ,

Anulare ordin prefect. Caracterul netranslativ de proprietate a inscrisului sub semnatura privata avand ca obiect un teren. Inadmisibilitate acordare despăgubiri în cazul reconstituirii potrivit art. 36 al.5 din Legea 18/1991

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 15418 (18.12.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate: fondul funciar

Reclamantul R.I. a solicitat anularea Ordinului Prefectului prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafata de teren situata în municipiul Iasi, întrucât, pe de o parte, nu a facut dovada dreptului de proprietate, terenul fiind dobândit prin act sub semnatura privata, iar pe de alta parte, deoarece acesta este afectat de detalii de sistematizare.

Instanta a respins plângerea pentru urmatoarele motive:

În primul rând, actele primare de proprietate invocate în dovedirea dreptului de proprietate trebuie sa fi fost încheiate cu respectarea conditiilor de forma prevazute de lege „ad validitatem”. Nefiind respectata forma prevazuta de lege, în cazul de fata cea autentica, actul juridic nu are caracter translativ de proprietate si în baza principiului conversiunii juridice poate fi considerat ca fiind antecontract, situatie în care reconstituirea se face pe numele promitentului-vânzator.
În al doilea rând, conform dispozitiilor art. 36 al. 5 din Legea 18/1991 modif. si compl., reconstituirea nu se poate realiza daca pe teren sunt edificate constructii sau acesta este afectat de lucrari de investitii aprobate conform legii.
În al treilea rând, despagubirile, solicitate în subsidiar de catre reclamant, nu pot fi acordate în cazul prevazut de art. 36 al. 5 din legea 18/1991 modif. si compl., acestea fiind admisibile doar pentru terenurile intravilane situate în fostele zone cooperativizate, solicitate în temeiul art. 24 al.2 din legea 18/1991 modif. si compl.

Etichete: , , , , ,

Titlu de proprietate. Actiune in rectificare

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13550 (14.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  fondul funciar

Prin sentinta civila nr. 13550 din 14 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca nefondata, cererea formulata de reclamantul Primarul comunei T in contradictoriu cu paratii Comisia judeteana de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Iasi si AI, prin care s-a solicitat modificarea titlului de proprietate nr.144057/02.07.2002, emis de catre Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Iasi, pe numele AI pentru o suprafata de 2,14 ha in comuna T, judetul Iasi, prin reconstituirea dreptului de proprietate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, prin titlul de proprietate nr. 144057/02.07.2002 emis pe numele AI, s-a reconstituit paratului suprafata de 2 ha 1400 mp pe teritoriul satului T , comuna T, jud Iasi, . Prin actiunea formulata, reclamantul a solicitat rectificarea titlului de proprietate in sensul maririi suprafetei de 2,14 ha la 2,50 ha prin adaugarea diferentei de 0,36 ha in T.47, parcela 527/19/4, conform anexei de validare 2 A pe comuna T, jud.Iasi.

Instanta a retinut ca actiunea in rectificare presupune probarea existentei unei erori materiale la emiterea actului administrativ a carui analiza e dedusa judecatii, iar finalitatea actiunii consta in corectarea erorilor intervenite, in sens formal, fara afectarea substantei sau intinderii insusi a dreptului recunoscut. Or, in prezenta cauza s-a solicitat marirea suprafetei trecute in titlu, conform anexei de validare; cum reconstituirea dreptului de proprietate pe o suprafata mai intinsa nu presupune o analiza formala, ci o analiza de fond, inclusiv sub aspectul amplasamentului terenului, calea procesuala aleasa de reclamant este gresita.

Potrivit art.27 din Legea 18/1991 raportate la dispozitiile art.5 lit.i din HG 890/2005 „comisiile locale (…)pun in posesie prin delimitare in teren persoanele indreptatite sa primeasca terenul, completeaza fisele de punere in posesie a acestora dupa validarea de catre comisia judeteana a propunerilor facute si inmaneaza titlul de proprietate” .
Conform art.36 alin 1 din din HG 890/2005 pe baza documentatiilor inaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere in posesie si schitele terenurilor, comisia judeteana emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat in anexa nr. 20.
In consecinta, instanta a apreciat ca ii revine Comisiei locale T de Fond Funciar obligatia de a sesiza Comisia Judeteana Iasi cu intreaga documentatie prevazuta de art.36 alin 1 din din HG 890/2005 , pentru a se emite in favoarea paratului un nou titlu de proprietate pentru diferenta de suprafata de 0,36 ha validata, urmand ca organul administrativ central sa analizeze corectitudinea actelor intocmite, inclusiv sub aspectul vechiului amplasament, in conditiile in care reclamantul insusi invoca ca acesta ar fi situat pe raza teritorial administrative a altei comune , respectiv D, teritoriu ce nu intra in competenta legala a Comisiei Locale T.

Avand in vedere ca in privinta titlului de proprietate nr. 144057/02.07.2002 nu s-a probat existenta vreunei erori materiale susceptibila de indreptare pe calea actiunii in rectificare, iar pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata suplimentara in favoarea paratului este necesar intocmirea intregii documentatii prevazute de art.36 din HG 890/2005 si inaintarea acesteia Comisiei Judetene de Fond Funciar Iasi in vederea eliberarii titlului de proprietate, instanta a respins actiunea formulata.

Etichete: , , , ,

Autoritate de lucru judecat

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 13044 (07.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  fondul funciar

Prin sentinta civila nr. 13044 din 7 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis in parte actiunea formulata de catre reclamanta SER Iasi in contradictoriu cu parata Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Iasi; prin aceasta actiune se solicita obligarea paratei la plata dedaune cominatorii de 100 RON /zi pentru intervalul de timp de la data ramanerii definitive si irevocabile a sentintei civile nr. 7713/30.06.2003 a Judecatoriei Iasi pana la executarea dispozitiilor din sentinta mentionata.
Pentru a se pronunta in acest sens, instanta, dupa ce a constatat ca este competenta material sa solutioneze prezenta cauza conform art.51 C.pr.civ., litigiul fiind funciar, a respins
exceptia nelegalitatii HCL deoarece nu s-a facut dovada contestarii acestora pe calea contenciosului administrativ, precum si pe cea a lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei Locale de fond funciar Iasi, apreciindu-se ca citarea ca parata a acestei comisii este necesara pentru opozabilitatea hotararii, conform Lg 18/91 si Lg 247/2005.
Instanta a retinut ca in cauza exista autoritate de lucru judecat pentru punerea in posesie de catre Comisia Locala de fond funciar Iasi, prin S.C. nr. 7713/30.06.2003 pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul 6512/2003 fiind admisa actiunea formulata de SRE in contradictoriu cu Comisia Municipala Iasi pentru aplicarea Lg 18/91; parata a fost obligata sa o puna in posesie pe reclamanta pentru suprafata de 8 ha teren pe raza municipiului Iasi conform deciziei 6764/1994 a Comisiei Judetene Iasi pentru aplicarea Lg 18/9, fiind respinsa actiunea in contradictoriu cu ADS, pentru lipsa calitatii procesuale pasive, luandu-se act de renuntarea la judecarea cererii de acordare a daunelor.
Prin decizia 6764/14.05.1994 a Comisiei Judetene Iasi pentru Lg 18/91 s-a stabilit pentru DM dreptul la actiuni pentru 8 ha teren in echivalent arabil din care cu atribuire a in fizic a suprafetei de 5000 m.p. , intrata in proprietatea statului ca efect al aplicarii unor legi speciale si aflata in administrarea SC „V” SA.
Prin hotararea nr. 1692/819/A a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a fost admisa contestatia formulata de AM pe terenul de 8 ha, din care 5 ha in actiuni si 2,5 ha teren , fizic situat la IAS C.
Prin urmare, s-a apreciat ca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza si deci autoritate de lucru judecat, conform art. 1201 C.pr.civ pentru punerea in posesie.
Instanta a retinut ca reclamanta a dovedit ca are drept de proprietate pentru 8 ha teren dar ca nu a fost pusa in posesie, vechiul amplasament al terenului fiind partial ocupat; in consecinta, in baza art. 64 din Lg 18/91, instanta a admis in parte actiunea si l-a obligat pe Primarul Municipiului Iasi sa o puna pe reclamanta in posesie de 8 ha teren pe raza Municipiului iasi, pe vechiul amplasament sau pe altul liber de aceeasi valoare conform dispozitiilor S.C. 7713/2003 a Judecatoriei Iasi, in caz contrar urmand sa-i plateasca reclamantei suma de 100 lei pe zi reprezentand daune cominatorii de la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si pana la indeplinirea obligatiei mentionate mai sus.
Instanta a respins cererea reclamantei privind obligarea Comisiei Municipale Iasi de fond funciar la punerea in posesie si la daune cominatorii (fiind autoritate de lucru judecat pentru prima cerere si ca nefondata pentru cea de a doua, obligatia revenind in acest caz primarului, conform art. 64 din Lg 18/91).

Etichete: , ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro