404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Autorizare introducere act in atragerea raspunderii

Dosar nr.18/2005 JS VA

134/88/2005

R O M A N I A

TRIBUNALUL TULCEA

Sectia Civila, Comerciala si Contencios Administrativ

SENTINTA CIVILA NR. 528

Sedinta publica din data de 27 martie 2009

Prin cererea adresata judecatorului sindic la data de 24 februarie 2009, AVAS Bucuresti, a solicitat autorizarea comitetului creditorilor de a introduce cererea de atragere a raspunderii patrimoniale împotriva fostului administrator al debitoarei S.C. ………….., conform art. 138 alin.3 din legea 85/2006 si sa formuleze cerere de atragere a raspunderii patrimoniale împotriva fostului administrator al debitoarei.

In motivarea cererii, petenta a aratat ca urmare mandatarii Comitetului Creditorilor din data de 03.12.2008, prin adresa emisa în data de 22.12.2008, a solicitat autorizarea Comitetului Creditorilor de a introduce o cerere de antrenare a raspunderii patrimoniale împotriva fostilor membri ai organelor de conducere al debitoarei, în vederea recuperarii pasivului debitoarei, conform tabelului definitiv al creantelor.

Mai arata petenta ca, potrivit procesului verbal al sedintei Adunarii Creditorilor din 05.11.2008 AVAS Bucuresti a fost mandatat sa solicite în numele comitetului creditorilor autorizarea Comitetului de a introduce cererea de atragere a raspunderii patrimoniale împotriva fostului administrator al debitoarei potrivit art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Examinând cererea in raport de actele si lucrarile dosarului, instanta va respinge cererea ca nefondata, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 138 alin.3 din Legea 85/2006 comitetul creditorilor poate cere judecatorului sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin.1, daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. 1 si raspunderea persoanelor vizate pe dispozitiile legale mentionate, ameninta sa se prescrie”.

Din textul Legii nr.85/2006 mentionat, rezulta ca, actiunea prevazuta de art.138 alin.1 poate fi introdusa doar de catre comitetul creditorilor, care va solicita judecatorului sindic autorizarea sa în acest sens. Actiunea poate fi formulata numai în doua situatii limitativ reglementate prin aceste dispozitii, si anume: atunci când administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice persoanele din conducerea debitoarei vinovate de ajungerea acesteia în insolventa, sau daca acesta a omis sa formuleze actiune pentru atragerea raspunderii patrimoniale, iar aceasta raspundere urmeaza sa se prescrie.

În speta, cererea promovata de AVAS Bucuresti, la data de 24.02.2009, nu întruneste nici una dintre conditiile de admisibilitate aratate.

Pe de o parte cererea nu este adresata judecatorului sindic de catre comitetul creditorilor, ci doar de catre unul dintre creditori, AVAS Bucuresti, iar cu privire la mandatarea acestui creditor pentru introducerea actiunii, de catre comitetul creditorilor si în numele acestora, reclamanta nu a administrat nici o dovada în acest sens.

Pe de alta parte, lichidatorul judiciar desemnat în cauza ……….. ….. Tulcea nu a omis sa indice în raportul sau de activitate referitor la cauzele care au determinat insolventa debitoarei, cine sunt persoanele culpabile de producerea acesteia, asa cum se constata din continutul raportului ( filele 35-40 , Vol. I ) si în consecinta nu avea nici obligatia de a formula vreo actiune pentru atragerea raspunderii patrimoniale a fostilor membri ai organelor de conducere ai debitoarei.

Prin urmare, nici una dintre conditiile prevazute pentru autorizarea comitetului creditorilor, în sensul cerut de art. 138 alin.3 din lege, nu este îndeplinita în cauza, astfel încât cererea formulata va fi respinsa ca nefondata.

Etichete:

Legea nr. 85/2006 – Autorizarea executarii silite a asociatilor cu raspundere nelimitata reglementata de art.126 din Legea privind procedura insolventei.

Domeniu asociat – Legea nr. 85/2006 – Autorizarea executarii silite a asociatilor cu raspundere nelimitata reglementata de art.126 din Legea privind procedura insolventei.

Dispozitiile art.126 din Legea privind procedura insolventei nu pot fi extinse si cu privire la cheltuielile aferente procedurii, întrucât art. 126 are în vedere exclusiv creantele înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creante, art.4 din lege sub aspectul cheltuielilor de procedura, stabileste un regim egal pentru toti debitorii supusi acestei legi, iar art. 149 din lege nu dispune ca dispozitiile acesteia se completeaza cu cele ale Legii nr. 31/1990.

Prin cererea formulata în cauza lichidatorul judiciar SC EC SRL a solicitat autorizarea executarii silite a asociatilor debitorului SC CC SNC – CD si CM

pâna la concurenta sumei de 6.442,6 RON reprezentând cheltuieli aferente procedurii ( retributie lichidator judiciar, deschidere cont, comisioane bancare etc). A invocat în drept art. 4 al.(l), art. 126 din Legea privind procedura insolventei si art. 85 din Legea nr. 31/1990.

Cererea lichidatorului judiciar este lipsita de temei de drept pentru cele ce urmeaza:

Debitorul SC CC SNC, societate aflata în faliment la cererea creditorului DGFP pentru creanta bugetara de 17399,67 RON, nu a avut în patrimoniul sau bunuri de lichidat sau drepturi patrimoniale de recuperat.

Pentru acest considerent prin Sentinta civila nr. 419/F din 20.05.2005 judecatorul sindic a obligat în solidar pe CD si CM – fosti asociati si administratori ai debitorului -, sa plateasca creditorului DGFP creanta bugetara în suma de 17.399,67 RON, a autorizat executarea silita si a dispus luarea masurilor asiguratorii asupra bunurilor personale ale acestora. Sentinta sus indicata a fost pusa în executare.

Art. 126 din Legea privind procedura insolventei, invocat de lichidatorul judiciar SC EC SRL nu poate constitui temei de drept pentru admiterea cererii în discutie întrucât articolul de lege sus-indicat obliga judecatorul sindic sa autorizeze executarea silita în conditiile legii, împotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau a membrilor grupului de interes economic exclusiv pentru acoperirea integrala a creantelor înscrise în tabelul definitiv de creante nu si pentru acoperirea cheltuielilor de procedura

Cererea lichidatorului judiciar nu este întemeiata nici în baza art.4 al.l din Legea privind procedura insolventei pentru cele ce urmeaza:

Potrivit art.4 din Legea nr. 85/2006, cheltuielile aferente procedurii se suporta în principal din averea debitorului si în subsidiar, în lipsa disponibilitatilor în contul debitorului, din fondul de lichidare.

Sub aspectul cheltuielilor de procedura art.4 din Legea nr. 85/2006 a creat un regim egal pentru toti debitorii supusi dispozitiilor ei.

In speta, în contul debitorului nu au existat niciodata disponibilitati si în consecinta cheltuielile aferente procedurii se suporta, potrivit art.4 al.(4) din lege, din fondul de lichidare.

Cererea lichidatorului judiciar nu este admisibila nici în temeiul art. 85 din Legea nr. 31/1990, rep. deoarece atâta timp cât art. 149 din Legea 85/1996 nu dispune ca dispozitiile acesteia se completeaza si cu cele ale Legii nr. 31/1990 a admite cererea ar însemna a adauga la lege ceea ce este inadmisibil.

Etichete:

Actiune in constatare

Dosar nr. 125/333/2009
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA
DECIZIE Nr. 59
Sedinta publica de la 18 Ianuarie 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE LAURA-MONICA BALAN
Judecator CORINA-SUZANA ARTENE
Judecator RADU-NICOLAE OANA
Grefier FLORENTINA POPA

S-a luat în examinare recursul comercial privind pe recurentul SC.CEREALCOM VS.SA PIATRA NEAMT PRIN LICHIDATOR JUDICIAR GREVAL CONS. SPRL cu sediul în si pe intimatul SC.MARFLOR.SRL MUNTENI DE JOS cu sediul în, intimat SC.COMPETROL CEREAL VASLUI PRIN LICHIDATOR JUDICIAR THEODORESCU CORNEL cu sediul în, împotriva sentintei civile nr.1316 din 08.04.2009, pronuntata de Judecatoria Vaslui în dosarul nr. 125/333/2009, având ca obiect – actiune în constatare.

La apelul nominal facut în sedinta publica la pronuntare au lipsit partile.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-au citit si verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care;

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care învedereaza faptul ca dezbaterile din prezenta cauza au avut loc în sedinta publica din data de 11.01.2010 ,fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta decizie si când din lipsa de timp pentru deliberare ,s-a amânat pronuntarea pentru astazi,18.01.2010.

S-a trecut la deliberare conf. art. 256 Cod proc.civila ,dându-se decizia de fata.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de fata,

Prin sentinta civila nr.1316, pronuntata la data de 08-04-2009 în cauza înregistrata sub nr.125/333/2009, Judecatoria Vaslui a admis exceptia netimbrarii cererii de chemare în judecata si a cererii reconventionale, a anulat cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L., si cererea reconventionala formulata de pârâta – reconvenienta S.C. Marflor Munteni.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut faptul ca dispozitiile art. 77 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei statueaza ca toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor sunt scutite de taxe de timbru, articolele 78-85 enumerând expres actiunile ce pot fi introduse de lichidatorul judiciar.

Aplicând aceste dispozitii în conformitate cu prevederile Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, instanta de fond a observat ca regula este în sensul ca actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti se taxeaza, cu exceptiile prevazute de lege care sunt de stricta interpretare. Prin urmare, instanta de fond a constatat ca scutirea de la plata taxei judiciare de timbru opereaza în favoarea lichidatorilor judiciari doar pentru actiunile formulate în aplicarea dispozitiilor Legii 85/2006 si cele pentru recuperarea de creante.

In conditiile în care contractul de vânzare-cumparare este încheiat la 17.05.2003, dupa deschiderea procedurii falimentului reclamantei prin sentinta civila nr. 1937/F/25.09.2002 a Tribunalului Neamt, instanta de fond constata ca prin formularea cererii pe calea dreptului comun, în afara procedurii falimentului, în favoarea lichidatorului judiciar nu mai opereaza situatia de exceptie si anume scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

Instanta de fond constata ca art. 84 din Legea 85/2006 care prevede ca lichidatorul judiciar poate introduce actiuni pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat are în vedere dispozitiile art. 83 care fac trimitere la un transfer patrimonial anulat conform art. 80 si nu pe calea dreptului comun.

Deoarece la dosarul cauzei nu s-a depus taxa judiciara de timbru de 12 lei calculata, conform art. 3 lit. a indice 1 din Legea 146/1997 si timbrul judiciar de 0,3 lei – art. 3 alin. 1 din O.G. 32/1995, instanta de fond a admis exceptia netimbrarii cererii si a dispus anularea acesteia, conform art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 si art. 9 alin. 2 din O.G. 32/1995.

Referitor la cererea reconventionala, având în vedere faptul ca la dosarul cauzei nu s-a depus nicio dovada care sa ateste achitarea taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, instanta de fond a dat incidenta dispozitiilor art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 si art. 9 alin. 2 din O.G. 32/1995, în sensul ca a admis exceptia netimbrarii cererii si a dispus anularea acesteia.

Împotriva sentintei civile nr.1316/08-04-2009 a Judecatoriei Vaslui, reclamanta S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea în parte a hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

In motivarea recursului, recurenta S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L. a aratat ca sentinta civila nr. 1316/08-04-2009 este nelegala, întrucât scopul Legii nr. 85/2006 este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului in incetare de plati.

Averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale acestuia, care pot face obiectul unei executari silite. Lichidatorul judiciar trebuie sa intreprinda toate masurile de conservare a drepturilor din patrimonial debitoarei si sa exercite toate actiunile prin care sa protejeze aceste drepturi despre care se pretinde ca faceau parte din masa activa la inceputul declansarii procedurii falimentului.

Finalitatea unor astfel de actiuni introduse de lichidatorul judiciar fiind aceleasi cu cele mentionate in art. 78 – 85 din Legea nr. 85/2006, pentru identitate de ratiune, acestea sunt scutite de taxa de timbru. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Suprema de Justitie, Sectia Comerciala, prin Decizia nr. 2934/22-04-2002.

In drept, recurenta a invocat dispozitiile art. 299 si urm. C.p.c.

Intimatele nu au depus intampinare.

În recurs, nu s-au depus înscrisuri noi.

La termenul din 11-01-2010, instanta a invocat exceptia netimbrarii recursului.

Analizînd actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate de catre recurenta, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor art. 304 ind.1 Cpc, instanta constata ca recursul declarat în cauza este întemeiat pentru urmatoarele motive:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Vaslui, recurenta S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, reprezentata prin lichidatorul judiciar Greval Cons SPRL a solicitat ca în contradictoriu cu intimatele S.C. Marflor S.R.L. si S.C. Competrol Cereal Vaslui sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumparare din 17.05.2003 având ca obiect 8,41 ha livada de pomi fructiferi mar situata în com. Munteni de Jos, jud. Vaslui.

Potrivit art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Prin adoptarea prevederilor art. 77 din Legea nr.85/2006 s-a extins sfera scutirilor de plata a taxei de timbru la toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator în aplicarea dispozitiilor legii privind procedura insolventei, inclusiv pentru recuperarea creantelor.

Analizand textul art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, rezulta ca scutirea de plata taxelor de timbru are caracter general, în sensul ca priveste toate actiunile promovate de administratorul judiciar sau lichidator, indiferent împotriva cui sunt îndreptate si indiferent care este felul sau natura cererii formulate, astfel încât nici una dintre aceste actiuni nu poate fi anulata ca netimbrata.

Instanta de recurs apreciaza, prin prisma dispozitiilor art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, ca actiunea formulata de S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L., avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare din 17.05.2003, este scutita de la plata texei de timbru.

Anuland ca netimbrata cererea de chemare in judecata formulata de S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L., instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, data cu incalcarea normelor speciale referitoare la scutirea de la plata taxei de timbru a actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

Raportat la cele expuse, instanta de recurs retine faptul ca în cauza este incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct.9 din Codul de procedura civila, astfel incat, potrivit prevederilor art. 312 alin.1 si alin. 5 C.p.c., recursul declarat de catre S.C. Cerealcom VS S.A. Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons S.P.R.L., va fi admis, sentinta recurata va fi casata în parte, doar in ceea ce priveste anularea actiunii principale, mentinand celelalte dispozitii.

In temeiul art. 312 alin. 5 C.p.c., cauza va fi trimisa spre rejudecare la aceeasi instanta.

Potrivit art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 77 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, se constata ca cererea de recurs este scutita de la plata taxei de timbru, urmând a fi respinsa exceptia netimbrarii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge exceptia netimbrarii recursului.

Admite recursul declarat de catre SC. „Cerealcom VS.” SA.Piatra Neamt, prin lichidator judiciar Greval Cons SPRL., cu sediul, împotriva sentintei civile nr. 1316 ,pronuntata la data de 8.04.2009 de catre Judecatoria Vaslui,pe care o caseaza în parte, în ceea ce priveste anularea cererii de chemare în judecata formulata de catre reclamanta SC. „Cerealcom” VS. SA.Piatra Neamt.

Trimite cauza spre rejudecare.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica de la 18 Ianuarie 2010.

Etichete: , ,

Contestaţie tabel suplimentar al creanţelor

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 668/88/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA NR.204
Şedinţa publică din data de 6 FEBRUARIE 2009

Prin cererea înregistrată sub nr. 996/88/76 mai 2007 la Tribunalul Tulcea, reclamanta creditoare Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti a formulat contestaţie la Tabelul suplimentar al creanţelor debitoarei S.C. ……….. S.A. Tulcea aflată în procedura falimentului prevăzut de Legea nr.85/2006, solicitând admiterea ei şi înscrierea în tabelul suplimentar al creanţelor cu suma de 5.178,87 lei reprezentând obligaţii rezultate din contractul de concesiune nr.387/27.04.2000, conform art.123 pct.4 din Legea nr.85/2006.

În motivare, contestatoarea arată că, creanţa în sumă de 5.178,87 lei reprezintă penalităţi calculate în perioada 2.03.2006 (data deschiderii procedurii reorganizării judiciare) -20.07.2006 (data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006), care se adaugă la suma de 82.786,35 lei cu care a solicitat iniţial înscrierea la masa credală a debitoarei S.C. ……….. S.A. Tulcea.

În mod eronat lichidatorul judiciar a avut în vedere prevederile art.41 din Legea nr.85/2006, în momentul în care a respins cererea de înscriere în tabelul suplimentar al creanţelor, formulată de A.D.S.Bucureşti.

În acest sens, contestatoarea invocă art.15 din Constituţia României şi art.1 din Codul Civil, potrivit cu care legea dispune numai pentru viitor.

Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, a intrat în vigoare la 20.07.2006, şi în consecinţă, disp.art.41 din lege, invocate de lichidatorul judiciar îşi produce efectele de la această dată.

Arată contestatoarea că, potrivit art.92 alin.7 din Legea nr.64/1995 rep., pentru neachitarea obligaţiilor bugetare datorate atât înainte cât şi după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, debitorul datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere conform legii speciale în materie, până la data achitării acestora sau, după caz, până la data intrării în faliment.

Apreciază că această prevedere este o excepţie de la art.45 din Legea nr.64/1995 rep. numai pentru creanţele bugetare, motivat de faptul că aceasta nu a fost prevăzută în secţiunea a 6-a privind reorganizarea, ci în secţiunea a 5-a respectiv „Planul” prin care legiuitorul a prevăzut în mod expres obligaţiile care cad în sarcina societăţii debitoare, până la deschiderea falimentului.

În cadrul cererii de înscriere în tabelul suplimentar ADS a avut în vedere aplicabilitatea art.41 din Legea nr.85/2006, calculul penalităţilor fiind efectuat până la 20.07.2006.

Precizează contestatoarea că, în momentul efectuării acestor calcule privind penalităţile, s-au avut în vedere prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.1186/2006 – art.6 potrivit cu care, până la intrarea în vigoare a Legii nr.85/2006, se aplică prevederile art.118 alin. (4) din OG 92/2003 rep., potrivit cu care pentru obligaţiile fiscale neplătite la termen, atât înainte cât şi după deschiderea procedurii, se datorează majorări de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006, se aplică prevederile art.41 din acest act normativ.

Se mai invocă şi prevederile art.8 alin.(3) din OUG nr.147/2002 potrivit cu care veniturile încasate de ADS, din celelalte activităţi, pe care le desfăşoară conform atribuţiilor stabilite prin lege, rămase după deducerea cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţilor respective, se fac venituri la bugetul de stat, astfel că redevenţa şi penalităţile de întârziere calculate pentru neachitarea acesteia la data scadentă reprezintă contribuţie la bugetul de stat.

La data de 15 iunie 2007, lichidatorul judiciar ……….. Constanţa desemnat la debitoarea falită, a formulat întâmpinare invocând excepţia tardivităţii contestaţiei, iar pe fond respingerea ei ca nefondată.

În ce priveşte excepţia invocată, se arată că potrivit art.107 alin.4 coroborat cu art.7 alin.2 din Legea nr.85/2006, contestaţiile la tabelul preliminar suplimentar pot fi formulate cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită prin hotărârea de deschidere a falimentului pentru întocmirea tabelului definitiv consolidat, respectiv până la data de 23.04.2007.

Ori, aşa cum rezultă din contestaţia formulată de A.D.S. Bucureşti, aceasta a primit număr de ieşire din instituţie la data de 2.05.2007.

Pe fond, se solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, întrucât lichidatorul judiciar a analizat creanţa solicitată şi a luat măsura înlăturării integrale a acesteia, motivat de dispoz.art.41 alin.1 din Legea nr.85/2006. Arată lichidatorul că fostul art.92 alin.7 din Legea nr.64/1995 era cuprins la Secţiunea a 5-a din lege, secţiune care reglementa planul de reorganizare şi oricum nu se aplica debitoarei faţă de care nu s-a propus un plan de reorganizare, fiind în faliment şi în acelaşi timp nici nu are o creanţă garantată.

Prin sentinţa civilă nr.1626/21.09.2007 pronunţată de judecătorul sindic a fost admisă excepţia tardivităţii formulării contestaţiei invocată de lichidatorul judiciar şi a fost respinsă contestaţia ca tardiv formulată.

Împotriva acestei sentinţe civile, a declarat recurs reclamanta creditoare A.D.S.Bucureşti, iar prin decizia civilă nr.142/COM/27.02.2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia Comercială Maritimă şi Fluvială, Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a admis recursul, a fost casată hotărârea şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

A reţinut instanţa de recurs că, nu se poate reţine tardivitatea contestaţiei atâta timp cât culpa pentru nerespectarea termenului se află în sarcina lichidatorului, iar creditoarea ar putea fi prejudiciată în acest mod.

La Tribunalul Tulcea, cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr.668/88/21.03.2008.

Cu adresa nr.45309/23.05.2008 reclamanta creditoare A.D.S.Bucureşti a formulat precizări la acţiune în sensul că, creanţa în cuantum de 5.178,87 lei reprezintă penalităţi de întârziere calculate de la data deschiderii procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, respectiv 20.03.2006 până la data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006, respectiv 20.07.2006.

La termenul de judecată din data de 22 august 2008 s-a dispus efectuarea unei expertize contabile având ca obiectiv stabilirea cuantumului penalităţilor şi dacă acestea corespund perioadei anterioare deschiderii procedurii respectiv 20.03.2006.

Examinând actele şi lucrările dosarului, se reţin următoarele :

Prin sentinţa civilă nr.480/20.03.2006 pronunţată de Tribunalul Tulcea, s-a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.64/1995 rep. Faţă de debitoarea S.C………… S.A. fiind desemnat administrator judiciar S.C………… SRL Brăila.

Prin sentinţa civilă nr.186/5.02.2007 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului faţă de debitoarea S.C………… SA, fiind desemnat lichidatorul judiciar ……….. Constanţa.

Prin aceeaşi sentinţă, s-a stabilit ca termen de verificare, întocmire, afişare şi comunicare a tabelului suplimentar al creanţelor, data de 6.04.2007, termenul de depunere a tabelului definitiv consolidat la data de 4.05.2007.

Potrivit prevederilor art.72 al.(4) raportat la art.107 al.(4) din Legea nr.85/2006, lichidatorul judiciar are obligaţia ca odată cu afişarea tabelului suplimentar al creanţelor să notifice creditorii cu privire la respingerea creanţelor şi motivul înlăturării ei.

Conform art.107 al.(4) raportat la art.73 al (2) din Legea nr.85/2006, contestaţiile la tabelul suplimentar pot fi formulate cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită prin hotărârea de deschidere a falimentului pentru întocmirea şi depunerea tabelului definitiv consolidat.

Având în vedere că reclamanta creditoare nu a fost notificată potrivit dispoziţiilor menţionate, ci abia la data de 2.05.2007, după împlinirea termenului de depunere a contestaţiilor, nu se poate reţine culpa acesteia în ceea ce priveşte nerespectarea termenului de contestare.

Expertiza contabilă efectuată în cauză de expert ……., a concluzionat în sensul că, creanţa în sumă de 5.178,87 lei solicitată de reclamanta creditoare a fi înscrisă în tabelul suplimentar al creanţelor debitoarei S.C………… SA Tulcea, reprezintă penalităţi anterioare care corespund perioadei anterioare deschiderii procedurii, respectiv 20.03.2006 la creanţa iniţială cu care reclamanta creditoare s-a înscris iniţial la masa credală.

Pentru aceste considerente, contestaţia fiind întemeiată, urmează a o admite şi a dispune înscrierea în tabelul suplimentar al creanţelor debitoarei S.C………… SA Tulcea a creanţei în sumă de 5.178,87 lei pentru creditoarea A.D.S.Bucureşti, conform ordinii de preferinţă prevăzute de art.123 pct.4 din Legea nr.85/2006.

Etichete: , , , ,

Stabilire răspundere organe de conducere ale societăţii debitoare

Tribunalul Tulcea
Dosar nr.2698/88/2008
SECŢIA CIVILĂ, COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ nr.206
Şedinţa publică din data de 06 februarie 2009

Prin cererea adresată judecătorului sindic şi înregistrată la nr. 2698/88/29 octombrie 2008, S.C. C P S.R.L. M , prin lichidator CO I.P.U.R.L. TULCEA a solicitat atragerea răspunderii fostului administrator al debitoarei falite, MV şi obligarea acestuia la plata pasivului în valoare totală de 350.908,82 lei.

In motivare, se arată că, din actul constitutiv al societăţii reiese că S.C. C P S.R.L. M a avut asociaţi şi, totodată, administratori, respectiv MV , cu 20 părţi sociale aflat în Penitenciar Jilava şi MA , cu 21 părţi sociale, în prezent decedat în urma unui accident rutier, iar urmare a verificării documentelor contabile s-a constatat că există lipsuri şi inadvertenţe în înregistrările contabile, motiv pentru care s-a efectuat o expertiză contabilă, raportul întocmit evidenţiind faptul că nu corespunde contul analitic la clienţi cu soldul din balanţa contabilă sintetică la data de 30 iunie 2007, neputând fi identificaţi toţi clienţii, că există sume de bani încasate şi necontabilizate de la diverşi clienţi în valoare de 139.609,90 lei, dar şi că au existat încasări prin casă din luna noiembrie 2007, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei.

Se mai susţine că, potrivit balanţei sintetice activul net la data de 30 iunie 2007 era de 271.117 lei, totalul activelor era de 1.271.667 lei, datoriile totale de 996.550 lei iar lichiditatea în bancă şi în casă la data de 30 iunie 2007 era de 731.273 lei, suma cu care se putea achita 73% din totalul datoriilor înregistrate, ceea ce înseamnă că S.C. C P S.R.L. nu era în imposibilitate de plată, documentele expertizate conducând la concluzia că deschiderea procedurii insolvenţei în forma generală este datorată vinei exclusive a administratorului, MV şi că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii personale a administratorului, conform art. 138 lit. a, c şi d din Legea nr. 85/2006.

In continuare, se învederează că sunt îndeplinite, în cauză, condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită săvârşită fiind cea prevăzută de art. 138 lit. a, c şi d din Legea nr. 85/2006, prejudiciul Pus creditorilor, raportul de cauzalitate dintre faptele ilicite şi prejudiciu, după cum reiese din raportul de expertiză, vinovăţia exclusivă a administratorului-pârât, evidenţiată de aceeaşi expertiză.

In drept, lichidatorul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 138 alin. 1 lit. a, c şi d din Legea nr. 85/2006.

In apărare, pârâtul a depus întâmpinare şi a precizat că u are probe de administrat în cauză.

In dovedirea cererii, s-a anexat la dosar, în copie, tabelul preliminar al creanţelor şi tabelul definitiv, raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au determinat insolvenţa, cu completările aduse acestuia, raportul de expertiză contabilă şi rapoartele lunare întocmite de către lichidator, în dosarul de insolvenţă.

Examinând cauza, în raport cu probele administrate, instanţa judecătorul sindic reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 1667 din 28 septembrie 2007 s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă generală cu privire la debitoarea S.C. C P S.R.L. M , fiind desemnat în calitate de administrator judiciar CO I.P.U.R.L. Bucureşti – Filiala Tulcea, după care, ulterior, prin Sentinţa civilă nr. 2545 din 26 noiembrie 2008, s-a dispus intrarea sa în faliment şi, totodată, dizolvarea sa.

In cursul derulării procedurii, s-au formulat declaraţii de creanţă de către D.G.F.P. TULCEA – 52.130 lei, I.T.M. TULCEA – 575 lei; PRIMĂRIA ORAŞULUI M – 99 lei; S.C. ……….. S.R.L. BUCUREŞTI – 253.607,06 lei, S.C. …………….. – 44.497,76 lei, cuantumul total al sumelor datorate fiind de 350.908,82 lei.

Pentru că, în urma verificărilor efectuate după predarea evidenţei contabile de către soţia pârâtului, s-a constatat că nu sunt înregistrate în contabilitate toate documentele financiar-contabile întocmite în ultimele luni de activitate, în dosarul de insolvenţă s-a dispus efectuarea unei expertize contabile ale cărei concluzii, cuprinse şi în raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, au scos în evidenţă următoarele aspecte: contul analitic la clienţi nu corespunde cu soldul din balanţa contabilă sintetică la data de 30.06.2007, neputând fi identificaţi toţi clienţii; existenţa unor sume de bani încasate şi necontabilizate de la diverşi clienţi, în valoare totală de 139.609,90 lei; încasarea prin casă a unor sume de bani după data deschiderii procedurii de insolvenţă, respectiv în luna noiembrie 2007.

De asemenea, s-a stabilit că, potrivit balanţei sintetice activul net la data de 30 iunie 2007 era de 271.117 lei, totalul activelor era de 1.271.667 lei, iar datoriile totale de 996.550 lei, lichiditatea în bancă şi în casă la data de 30.06.2007 era de 731.273 lei, sumă cu care se putea achita 73% din totalul datoriilor înregistrate, ceea ce înseamnă că S.C. C P S.R.L. nu era în imposibilitate de plată.

In acelaşi raport, s-a menţionat că răspunderea pentru situaţia identificată şi pentru neregulile rezultate aparţine fostului administrator – MV , pârât în cauză.

Potrivit art. 138 alin. 1 lit. a, c şi d din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

– au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

– au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;

– au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;

Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere şi conducere presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: prejudiciul creditorilor, fapta să se încadreze în cazurile prevăzute de lege, raportul de cauzalitate dintre faptă şi încetarea plăţilor, culpa persoanei a cărei răspundere se antrenează;

In doctrină, se admite că natura juridică a administratorilor împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii delictuale, fiind o răspundere specială.

Fiind în discuţie o răspundere delictuală, înseamnă că pentru a fi angajată, trebuie să îndeplinească condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale care reies din art. 998 – 999 Cod civil (faptă ilicită, prejudiciu, legătură de cauzalitate, culpă), condiţii care, în această situaţie specială, capătă şi unele conotaţii speciale, respectiv sfera persoanelor ce pot fi obligate la acoperirea pasivului societăţii este limitată, iar faptele a căror săvârşire atrage antrenarea răspunderii sunt şi cele strict şi limitativ prevăzute de lege.

In speţă, încasarea de sume reprezentând costul serviciilor prestate şi neevidenţierea în contabilitate a respectivelor sume justifică concluzia că s-au folosit bunurile societăţii în interesul propriu al fostului administrator, fapt suficient pentru a-i atrage răspunderea, în baza dispoziţiilor art. 138 alin. 1 lit. a, pe lângă faptul că, din documentele expertizate, a rezultat că societatea debitoare are active de 1.231.743,44 lei, din care 139.609,90 lei nu au fost contabilizate, după cum s-a arătat, ce nu au fost predate sau preluate de către lichidator, tocmai pentru că nu au fost identificate.

Mai mult, contabilitatea societăţii nu s-a ţinut în conformitate cu legea, întrucât fie nu s-au înregistrat documentele contabile întocmite, fie înregistrările sunt incomplete sau în contradicţie, expertiza relevând acest aspect (fila 21) deşi, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la societăţile comerciale revine administratorului.

Nu se verifică însă incidenţa situaţiei prevăzută în art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, întrucât nu rezultă că fostul administrator a dispus continuarea unei activităţi ce ducea în mod vădit la încetare de plăţi, în condiţiile în care s-a stabilit că, la 30 iunie 2007, lichiditatea în bancă şi la casă era de 731.273 lei, cu care s-ar fi putut achita 73% din totalul datoriilor înregistrate.

S-a prevalat pârâtul de împrejurarea că, la 6 iunie 2007, a fost arestat, dar, pe lângă faptul că răspunderea administratorilor este solidară, conform art. 73 din Legea nr. 31/1990, fiind răspunzător, aşadar, şi pentru operaţiunile realizate ulterior, de către celălalt administrator, MA , în prezent decedat, concluziile expertizei au evidenţiat că şi până la data menţionată, au existat lichidităţi în bancă şi în casă ce nu au fost identificate de către lichidator, ca şi contradicţii între documentele contabile întocmite; dealtfel, verificarea a vizat, în esenţă, perioada de până la data de 30 iunie 2007.

La termenul de judecată din 12 decembrie 2008, s-a dat posibilitatea pârâtului, la solicitarea sa de a furniza informaţii de natură a lămuri situaţia, să ia legătura cu lichidatorul desemnat însă, deşi un reprezentant al acestuia a efectuat deplasarea până la Penitenciarul Brăila, nu s-a lămurit nimic, pârâtul neavând cum proba situaţiile invocate şi în faţa judecătorului sindic (fila 48).

Din argumentele prezentate, reiese că sunt întrunite cerinţele impuse de art. 998 – 999 Cod civil, pentru stabilirea răspunderii civile delictuale a fostului administrator MV , respectiv există un prejudiciu cu care creditorii s-au înscris la masa credală de 350.908,82 lei, se verifică împrejurarea că nu s-a ţinut contabilitatea în conformitate cu legea şi s-au folosit bunurile societăţii în interes propriu, fapte ce au caracter ilicit şi care sunt Pucătoare de prejudicii, de unde şi legătura de cauzalitate; culpa ce aparţine pârâtului răspunzător direct de această situaţie.

Aşa fiind, având în vedere cele expuse, judecătorul sindic urmează a admite cererea şi a obliga pârâtul să suporte pasivul neacoperit al S.C. C P S.R.L. M , pâna la concurenţa sumei de 350.809,82 lei, reprezentând creanţe aparţinând creditorilor; I.T.M. Tulcea – 575 lei; D.G.F.P. Tulcea – 52.130 lei; S.C. …….. S.R.L. Bucureşti – 253.607,06 lei şi S.C. ………….. S.R.L. ………– 44.497,76 lei.

Etichete: , , , ,

Comercial – deschidere procedură insolvenţă

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 35/88/2009
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa civilă Nr. 200
Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea adresata acestei instante la data de 09.01.2009 şi înregistrata sub nr. 35/88/2009, iar la judecatorul sindic sub nr. 8/2009, reclamanta creditoare SC C SRL Galaţi a chemat in judecata pe parata debitoare SC GC SRL cu sediul în …………. jud. Tulcea, pentru deschiderea procedurii insolvenţei în temeiul art.1 alin. 2 coroborat cu art. 3 pct. 6 din Lg. 85/2006.

În motivarea cererii, reclamanta creditoare a sustinut că a livrat debitoarei produse specifice în valoare de 10.641,82 lei conform facturilor ataşate la dosar. A mai arătat că la creanţa datorată se adaugă şi suma de 136,18 lei penalităţi de întârziere, cuantumul total al creanţei fiind de 10.777,99 lei.

In sustinere, reclamanta creditoare a depus la dosar, în copie, facturile fiscale emise către societatea debitoare.

In temeiul art. 33 al. 1 din Lg. 85/2006, cererea creditoarei a fost comunicată debitoarei la sediul social al acesteia.

Parata debitoare S.C. GC SRL TULCEA, jud.Tulcea a formulat contestatie în temeiul art.33 alin.2 din legea 85/2006.

Examinând cererea, în raport cu probele administrate, judecătorul sindic reţine că debitoarea S.C. GC SRL TULCEA, jud.Tulcea datorează creditoarei SC C M&D SRL suma de 10.777,99 lei reprezentând produse specifice, pentru care s-au emis facturi pe care debitoarea nu le-a achitat cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei, termenele de plată fiind expirate, este prezumată a fi în insolvenţă, conform art.3 alin.1 pct.1 lit.a din Lg.85/2006, impunându-se, în consecinţă, deschiderea faţă de aceasta a procedurii insolvenţei.

Deşi a formulat contestaţie şi a făcut o serie de afirmaţii în legătură cu situaţia sa partrimonială, debitoarea nu a produs nici un fel de dovezi de natură a forma convingerea instanţei cu privire la aceste susţineri.

Pe cale de consecinţă urmează ca instanţa să respingă contestaţia formulată de SC GC SRL Tulcea ca nefondată şi urmează a se admite cererea formulată de SC C SRL Galaţi şi a se dispune deschiderea procedurii de insolvenţă în forma simplificată faţă de debitoarea S.C. GC SRL TULCEA, judeţul Tulcea.

Având în vedere ofertele depuse la dosar de către practicienii în insolvenţă, faptul că prin cererea formulată creditoarea nu a solicitat expres numirea unui lichidator judiciar, în cauză va fi desemnat, în calitate de administrator judiciar CII Constanţa, Punct de Lucru Tulcea, care s-a şi remarcat prin eficienţă în alte dosare având şi o ofertă cu remuneraţia cea mai convenabilă, care va exercita atribuţiile prev.de art.20 din Lg.85/2006 şi pe cele care îi vor fi stabilite de judecătorul sindic, precum şi orice alte atribuţii care îi revin şi pentru care se va stabili o remuneraţie fixă în cuantum de 1500 lei pentru activitatea premergătoare efectuării lichidării şi o remuneraţie în procent de 5% din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor ce compun averea debitoarei şi din recuperarea de creanţe.

Potrivit art.42 alin.1 din Legea nr.85/2006 se va interzice administratorilor debitoarei, sub sancţiunea nulităţii, să înstrăineze, fără acordul judecătorului sindic, părţile sociale sau de interes ori acţiunile deţinute de debitoarea în cauză.

În temeiul art.42 alin.2 din Legea nr.85/2006 se va dispune indisponibilizarea acţiunilor ori a părţilor sociale sau de interes potrivit art.42 alin.1, în registrele speciale de evidenţă ori în conturile înregistrate electronic.

Conform art.44 din Legea nr.85/2006 debitoarea are obligaţia de a pune la dispoziţia lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii.

Conform art.3 pct.26 din Legea nr.85/2006 lichidatorul va convoca, pentru desemnarea administratorului special, în termen de 20 zile de la deschiderea procedurii, asociaţii.

Conform art.2 alin.1 din Legea nr.85/2006 la fiecare termen de continuare a procedurii se va prezenta judecătorului sindic de către lichidator un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului.

În temeiul art.48 alin.1 din Legea nr.85/2006 se va dispune ca toate băncile la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al lichidatorului.

Se va fixa termen pentru depunerea de către lichidator a raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia insolvenţei debitorului, prevăzut de art.59 alin.1, la data de 3 aprilie 2009.

Lichidatorul va notifica conform codului de procedură civilă intrarea în faliment tuturor creditorilor, debitorului şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea, pentru efectuarea menţiunii, notificare ce va cuprinde şi următoarele termene: termen limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la 1 aprilie 2009; termenul de verificarea creanţelor, întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe la 10 aprilie 2009, termenul de depunere a contestaţiilor la 13 aprilie 2009, termenul de întocmire şi depunere a tabelului definitiv consolidat la 23 aprilie 2009, locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, notificare ce se va publica şi într-un ziar de largă circulaţie şi în buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art.61 alin.3 din Legea nr.85/2006.

Lichidatorul desemnat va întocmi şi prezenta judecătorului sindic, în temeiul art.122 alin.1 din Legea nr.85/2006, programul de administrare al lichidarii, în termen de 30 zile de la numire.

Etichete: ,

Anulare acte frauduloase

TRIBUNALUL TULCEA
Dosar nr. 1792/88/2007
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa Civilă nr. 369
Şedinţa publică de la 05 martie 2009

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr.1792/88/2007 reclamanta „…” Tulcea, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii „…” şi SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea, anularea contractului de vânzare cumpărare aut.sub nr.2910/1.11.2004 de BN Gâlcă Ana cu privire la imobilul compus din teren în suprafaţă de 283.225,99 mp şi construcţii situat în extravilanul satului „…”, comuna „…”, judeţul Tulcea, conform art.79, art.80 al.1 lit.c şi art.80 al.2 lit.a din Legea 85/2006, precum şi aducerea imobilului în patrimoniul debitoarei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că acest imobil a fost cumpărat de societatea debitoare la de SC „”…”” SA „…” judeţul Tulcea, prin lichidator judiciar SC „”…”” SRL Brăila la data de 26.10.2004.

Ulterior, a mai arătat reclamanta, imobilul a fost vândut de debitoare către pârâtul „…” care este asociat în cadrul societăţii debitoare, deţinând 20% din părţile sociale, însă actul încheiat este unul fraudulos, în dauna drepturilor creditorilor, întrucât atât vânzătorul cât şi cumpărătorul au cunoscut existenţa datoriilor la ADS, constând în arendă neachitată pentru terenurile agricole aflate în administrare.

A mai arătat reclamanta şi că sumele încasate de debitoare din vânzarea imobilului nu au intrat niciodată în contul acesteia, fostul administrator declarând în această privinţă că sumele încasate au fost folosite la achitarea unor datorii preexistente.

La data de 6 august 2007 reclamanta a înţeles să-şi completeze cererea de chemare în judecată solicitând chemarea în judecată şi a pârâtei „…” întrucât la data perfectării contractului de vânzare cumpărare, a cărui anulare a solicitat, aceasta era soţia pârâtului „…”. Reclamanta a mai adăugat acţiunii şi un nou capăt de cerere, solicitând, chemarea în judecată şi a pârâtei SC „”…”” SRL Tulcea, în scopul recuperării bunurilor imobile ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare aut.sub nr.2624/30.09.2005 al BNP Ene Frosina.

Temeiul juridic a fost completat şi cu preved.art.84 al.1 din Legea nr.85/2006, reclamanta învederând că acest subdobânditor cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul dintre SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea şi pârâtul „…” este susceptibil de a fi anulat, conform art.80 al.1 lit.c şi art.80 al.2 lit.a din Legea nr.85/2006.

La data de 31.10.2007 reclamanta a formulat precizări la cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, menţionând în esenţă că la data încheierii contractului ce se cere a fi anulat, numitul „…” era administrator al debitoarei dar nu şi asociat unic, având doar 80% din părţile sociale, diferenţa până la 100% aparţinând pârâtului „…”, tatăl lui „…”, care în acest contract este cumpărător. Notarul public nu a cunoscut realitatea situaţiei juridice a debitoarei întrucât în caz contrar nu ar fi autentificat contractul.

Reclamanta a mai precizat şi faptul că vânzarea s-a realizat fără acordul adunării generale a asociaţilor şi fără a se efectua un raport de evaluare al bunurilor, încălcându-se totodată şi dispoziţiile legale referitoare la licitaţia publică cu prag de pornire, preţul obţinerii fiind cu mult sub valoarea de piaţă a bunurilor.

Relativ la factura nr.538651/28.02.2004 încheiată între debitoare şi „…” pentru suma de 2.380.000.000 lei vechi reprezentând preţ al Complexului „…””…”, reclamanta a arătat că aceasta este un fals deoarece la data respectivă complexul nu era în proprietatea debitoarei. Această factură nu a fost înregistrată niciodată în evidenţele contabile ale debitoarei, deşi este singura factură emisă cu privire la imobil, şi nici nu a fost găsită de organele de control ale Direcţiei finanţelor publice care au efectuat un control al societăţii cu puţin timp înainte de intrarea în procedura falimentului.

Reclamanta a mai precizat şi faptul că în situaţia în care unele bunuri care au făcut obiectul contractului nu vor putea fi readuse la masa credală întrucât nu mai există, se solicită potrivit art.83 al.1 din Legea nr.85/2006 valoarea acestora de la data transferului efectuat de către debitoare.

Aceste precizări au fost completate de reclamantă la termenul de judecată din data de 24.01.2008, invocându-se că la data semnării contractului dintre debitoare şi „…”, deşi s-a arătat în contract că s-a achitat suma de 2.700.000.000 lei vechi, nu s-a completat nici o factură fiscală. Întrucât suma încasată din vânzare nu s-a înregistrat nicăieri rezultă că aceasta a fost folosită în alte scopuri, în afara interesului societăţii.

Reclamanta a solicitat prin aceste precizări ca valoarea ce va fi adusă la masa credală să fie una reactualizată la zi.

Si aceste completări ale precizărilor au fost reîntregite la data de 28.11.2008 când reclamanta a solicitat ca subdobânditorul SC „…” SRL Tulcea să fie obligat să aducă la masa credală valoarea imobilului de la data transferului efectuat de către debitoare, stăruind în anularea contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004 de BNP Ana Gâlcă.

În dovedire, reclamanta a depus la dosarul cauzei în copie: contractul de vânzare cumpărare aut. nr.2910/2004 de BNP Gâlcă Ana, antecontractul aut.nr.2347/2005 de BNP Ene Frosina, contractul de vânzare cumpărare aut. nt.2867/26.10.2004 de BNP Gâlcă Ana, încheierea şi extrasul cărţii funciare nr.139/N, contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2624/30.09.2005 de BNP Ene Frosina, raportul de evaluare întocmit la 13.12.2005, contractul de tranzacţie din 7.09.2005, rapoarte de activitate ale lichidatorului judiciar, procese verbale, raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă, raportul de evaluare întocmit în dosarul nr.2/JS/2000, factura fiscală nr.5386451/28.02.2004, raportul de inspecţie fiscală din 31.07.2006, un proces verbal de contravenţie, alte rapoarte şi adrese întocmite de lichidator în procesul de lichidare judiciară.

În apărare, pârâta SC „”…”” SRL Tulcea a formulat întâmpinare invocând faptul că în cauză nu este întrunită nici una din cele două condiţii cumulative impuse de art.84 din Legea nr.85/2006 întrucât preţul a fost plătit şi nu s-a cunoscut faptul că pârâtul „…” deţinea 20% din părţile sociale ale SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea la data încheierii tranzacţiei, creându-se totodată impresia că numitul „…” este asociat unic şi că tatăl său este străin de societate.

Aceeaşi pârâtă a mai arătat că la data încheierii actului procedura insolvenţei nu era iniţiată şi, neavând acces la evidenţele contabile ale debitoarei, nu a putut cunoaşte existenţa datoriilor pe care această societate le avea faţă de ADS Bucureşti şi nici faptul că datorită amplorii acestor datorii există riscul intrării în procedura insolvenţei.

Pârâta a mai invocat şi că a avut cunoştinţă că imobilul la data vânzării era urmărit în mâinile soţilor „…” şi „…” de către creditoarea SC „”…”” SRL, pentru o datorie a societăţii şi că a făcut demersuri în vederea stingerii acestor datorii, plătind în avans mai multe sume de bani şi determinând promitenţii vânzători să canalizeze fondurile în vederea stingerii datoriilor. Ulterior plăţii datoriilor imobilul rămânând liber de sarcini a putut fi cumpărat.

În susţinerea întâmpinării s-au depus o serie de înscrisuri, iar la dosarul cauzei a fost ataşat şi dosarul nr.2/JS/2000 al Tribunalului Tulcea.

În cauză s-a efectuat expertiză contabilă care a realizat actualizarea preţului imobilului în litigiu.

Analizând cauza, în raport de întreg probatoriul administrat, judecătorul sindic reţine următoarele:

Prin încheierea nr.1602/9.06.2006 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.15/2006, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului conform Legii nr.64/1005 faţă de debitoarea SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea, la solicitarea creditorului Administraţia Domeniilor Statului Bucureşti, pentru o creanţă în cuantum de 350.161,15 lei, fiind desemnat lichidator judiciar SC „ROVI NOW” SRL Tulcea.

Din raportul asuprea cauzelor şi împrejurărilor care au condus la insolvenţă se reţine că societatea debitoare a încheiat în anul 2001 cu ADS Bucureşti contractul de concesiune nr.14 prin care debitoarea a dobândit în administrare suprafaţa de 1026,98 ha teren agricol, situat în perimetrul comunei „…”, judeţul Tulcea. Deşi, debitoarea a înfiinţat după încheierea contractului culturi de in, porumb şi floarea soarelui, producţia obţinută a fost extrem de redusă astfel încât la sfârşitul anului agricol 2001-2002 s-au înregistrat pierderi foarte mari, producţia realizată neacoperind nici cheltuielile pentru procurarea de seminţe.

Aceste pierderi au dus societatea la imposibilitatea de a mai desfăşura activităţi agricole, astfel că nu s-au mai putut înfiinţa culturi pentru anul agricol 2002-2003, societatea intrând în incapacitate de plată şi încetând să mai funcţioneze încă din anul 2002.

Prin contractul de vânzare cumpărare aut nr.2867/26.10.2004 debitoarea a dobândit în proprietate un imobil situat în extravilanul satului „…”, comuna „…”, judeţul Tulcea, compus din suprafaţa de 283.225,99 mp şi o serie de construcţii, de la vânzătorul „…” – lichidator judiciar al SC „”…”” SA „…”.

După aproximativ 6 zile acelaşi imobil a fost înstrăinat de către debitoare pârâtului „…”, cu aproximativ acelaşi preţ, încheindu-se contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004 de BNP asociaţi Gâlcă Ana şi Gâlcă Grigore.

Analizând acest din urmă contract se constată că, în cadrul acestuia administratorul societăţii „…” a declarat în mod nereal că este asociat unic, deşi la acea dată deţinea doar 80% din părţile sociale ce compuneau capitalul social al SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea. restul de 20% aparţinând pârâtului „…” care a avut şi calitatea de cumpărător.

Acest aspect este relevat de actul adiţional aut.nr.2212/27.06.2001 de BNP Elena Avram, certificatul de înscriere de menţiuni din 28.06.2001 emis de Oficiul Registrului Comerţului Tulcea şi rezoluţia directorului ORC Tulcea nr.2236/27.06.2001.

Potrivit adresei de la fila 154 din dosar înaintată instanţei de BNP Asociaţi Gâlcă Ana şi Gâlcă Grigore, acest birou notarial care a încheiat actul ce se cere a fi anulat a arătat cu privire la acest aspect că este vorba de o eroare de editare care s-a strecurat doar în primul alineat al contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2910/2004, în realitate notarul cunoscând faptul că numitul „…” avea calitatea de asociat şi administrator al societăţii.

Acest aspect nu poate fi însă reţinut de judecătorul sindic întrucât numitul „…” a declarat de aceeaşi manieră şi în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu 6 zile înainte, respectiv nr.2867/26.10.2004, cu prilejul cumpărării imobilului în discuţie. În plus, până în prezent nu s-a prezentat nici o încheiere de rectificare a erorii materiale menţionate.

Potrivit art.80 al.2 lit.a din Legea nr.85/2006, operaţiunile încheiate cu un asociat comanditat sau cu un asociat deţinând cel puţin 20% din capitalul societăţii comerciale, atunci când debitorul este respectiva societate cu răspundere limitată, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea să fie anulate şi prestaţiile recuperate dacă sunt în dauna creditorilor.

Pentru exercitarea acţiunii în anulare prevăzută de acest text legal se cere ca lichidatorul judiciar să facă dovada existenţei fraudei, a faptului că, subdobânditorul este părtaş la fraudă, precum şi a prejudicierii creditorilor .

În ceea ce priveşte primele două condiţii analizate în persoana numitului „…” , precum şi a pârâtului „…”, se reţine că primul a declarat nereal că are calitatea de asociat unic al societăţii, iar cel de al doilea – cumpărător, a acceptat această situaţie deşi cunoştea realitatea, deţinând în calitate de asociat un procent de 20% din capitalul social al debitoarei. Deşi cei doi asociaţi au prezentat notarului public, cu prilejul încheierii contractului de vânzare cumpărare hotărârea adunării asociaţilor din data de 1.11.2004, actul adiţional la actul constitutiv al SC „”…”” SRL „…”, judeţul Tulcea, precum şi dovada înregistrării menţiunii privind noul asociat în registrul comerţului încă din anul 2001, înscrisuri din care rezulta cu evidenţă cotele de participare la capitalul social ale celor doi asociaţi, actul ce se solicită a fi anulat a fost încheiat de maniera mai sus arătată, rezultând astfel la fel de clar frauda ambelor părţi cu prilejul întocmirii contractului de vânzare cumpărare.

Referitor la condiţia prejudicierii creditorilor, aceasta reiese din întreg probatoriul administrat întrucât părţile între care s-a încheiat actul aveau calitatea de asociaţi ai debitoarei şi cunoşteau la momentul încheierii contractului faptul că debitoarea nu mai funcţiona încă din anul 2002, precum şi faptul că intrase în incapacitate de plată tot din acelaşi an, având datorii restante foarte mari faţă de creditorul ADS Bucureşti.

Prejudicierea creditorilor şi frauda ambelor părţi contractante mai reiese şi din împrejurarea relevată de lichidator în raportul asupra cauzelor ce au condus la insolvenţă, potrivit căreia banii rezultaţi din vânzarea imobilului de către debitoare nu au fost înregistraţi în contabilitatea acesteia şi nici nu au fost folosiţi pentru achitarea datoriilor preexistente. În ceea ce priveşte factura fiscală nr.5386451/28.02.2004, aceasta nu poate fi luată în considerare întrucât, de asemenea, nu a fost înregistrată niciodată în evidenţa contabilă a debitoarei şi în plus, poartă o dată cu mult anterioară încheierii contractului în formă autentică, neîndeplinind nici condiţiile de formă impuse de lege pentru o atare vânzare.

Privitor la pârâta „…”, răspunderea acesteia urmează a fi antrenată în cauză conform preved. art.80 al.1 lit.c din Legea nr.85/2006 (invocate de lichidator în acţiunea introductivă), potrivit cărora lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic, acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de transmisie şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile.

Condiţia fraudării creditorilor este îndeplinită şi în persoana pârâtei „…”, dat fiind faptul că aceasta este soţia pârâtului „…” şi este de la sine înţeles că aceasta cunoştea faptul că debitoarea intrase în incapacitate de plată de aproximativ 2 ani de zile.

În cauză deşi s-au invocat preved.art.82 din Legea nr.85/2006, instanţa nu poate considera că transferul patrimonial a cărui anulare s-a solicitat ar avea un caracter de normalitate, făcând parte din activitatea curentă a debitoarei, date fiind circumstanţele nelegale mai sus expuse, în care a fost încheiat actul în speţă.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa urmează a admite capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004 de BNP Asociaţi Gâlcă Ana şi Gâlcă Grigore şi, în baza preved. art.83 al.1 din Legea nr.85/2006 a obliga pe pârâţii „…” şi „…” să restituie patrimoniului debitoarei SC „”…” SRL „…” judeţul Tulcea, suma de 270.000 lei actualizată cu rata inflaţiei începând cu data de 1.11.2004 şi până la data efectivă a plăţii, reprezentând valoarea imobilului vândut prin contractul anulat în baza prezentei hotărâri.

În contextul art.83 din Legea nr.85/2006, prin inexistenţa bunului se înţelege atât cea materială, cât şi cea juridică, cum este situaţia imobilului în cauză care a fost transmis către un terţ subdobânditor, SC „”…”” SRL Tulcea, ceea ce îi pune pe pârâţii „…” şi „…” în imposibilitatea de a remite efectiv imobilul către averea debitoarei în insolvenţă.

Cât priveşte faptul că instanţa a avut în vedere actualizarea valorii bunului cu rata inflaţiei de la data încheierii actului anulat şi până la data când această valoare va reintra în patrimoniul debitoarei, este de precizat faptul că nu se poate avea în vedere o actualizare cu indicele preţurilor de consum, respectiv valoarea stabilită de expertiza contabilă pentru că s-ar încălca prevederile art.83 al.1 din legea insolvenţei.

Actualizând valoarea imobilului de la data vânzării cu indicele preţurilor de consum se ajunge la o valoare a unor bunuri similare în prezent, ceea ce ar echivala oarecum cu o stabilire a valorii de circulaţie a imobilului, valoare ce nu poate fi avută în vedere pentru restituire către debitoare întrucât s-ar ajunge la o situaţie contrară preved. art.83 al.1 din Legea nr.85/2006.

Relativ la capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC „”…””SRL Tulcea de a readuce la masa credală imobilele ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2624/30.08.2005 de BNP Ene Frosina, judecătorul sindic reţine că acesta este neîntemeiat datorită neîndeplinirii condiţiilor impuse de aRT.84 al.1 din legea insolvenţei.

Potrivit acestui text de lege administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce acţiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul sau valoarea bunului transferat de către debitor, numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat.

În ceea ce priveşte prima condiţie, la dosarul cauzei s-a depus raportul de evaluare privind ferma de creştere a animalelor situată în sat „…”, comuna „…”, judeţul Tulcea, întocmit la data de 13.12.2005, potrivit căruia s-a stabilit că imobilul în litigiu are o valoare de 250.000 EURO, valoare care a reprezentat şi preţul pe care pârâta SC „”…””SRL l-a plătit în momentul dobândirii, cu două luni şi jumătate înainte.

În ce priveşte cea de a doua condiţie prevăzută de textul de lege analizat se reţine că acest subdobânditor a fost de bună credinţă întrucât, luând cunoştinţă de existenţa unei sarcini asupra imobilului şi de urmărire a acestuia în mâinile pârâţilor „…” şi „…”, acesta a încheiat un antecontract prin care a plătit un avans tocmai în scopul stingerii datoriei existente, cumpărând ulterior imobilul în litigiu liber de sarcini.

Datorită neîndeplinirii cumulative a celor două condiţii, acest capăt de cerere urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Având în vedere şi disp. artr.274 cpc, urmează a obliga pe pârâţii „…” şi „…” să plătească reclamantei suma de 400 lei cheltuieli de judecată.

Etichete: , , ,

Deschidere procedură insolvenţă-contestaţie

Tribunalul Tulcea
Dosar nr. 755/88/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinţa Civilă Nr. 190
Şedinţa publică de la 06 Februarie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 07 aprilie 2008, reclamanta S.C. TL S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. H S.R.L. Tulcea pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei în conformitate cu Lg. 85/2006.

În motivarea cererii sale a arătat că între reclamantă şi pârâtă s-au încheiat contracte de leasing financiar , prin care reclamanta s-a obligat să pună la dispoziţia pârâtei două autovehicule, unul marca Mercedes Benz Cls. 320 CDI şi Merceds Benz A cls. 160TDI, iar pârâta se obliga să plătească ratele de leasing, pentru cele două autovehicule.

Debitoarea nu a mai achitat ratele de leasing, o perioadă mai mare de 30 zile, deşi a fost notificată, cuantumul creanţei ridicându-se la suma de 63.289,68 debitul principal, la care se mai adaugă şi penalităţi de întârziere.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei copii de pe înscrisurile: reprezentând copiile facturilor fiscale, copia contractelor de leasing nr. 9736/29.09.2005 şi 9737/29.09.2005.

Fiind notificată debitoarea în conformitate cu art. 33 pct. 1 din Lg. 85/2006, aceasta a formulat contestaţie la cererea reclamantei creditoare, prin care a arătat că nu se află în insolvenţă şi a solicitat respingerea cererii reclamantei creditoare şi simplul refuz de a achita datoriile scadente nu conduce automat la declararea stării de insolvenţă.

În dovedirea cererii s-au depus la dosar de aceasta, ordine de încasare în numerar în număr de 5, copii ale registrului de casă.

S-a înaintat contestaţia reclamantei, care a formulat răspuns, şi a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată pe motivul că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, că cuantumul creanţei depăşeşte suma de 10.000 ron, iar de la ultima plată efectuată a trecut mai mult de 30 de zile.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine:

Reclamanta S.C. TL S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. H S.R.L. Tulcea pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei în conformitate cu Lg. 85/2006.

Debitoarea S.C. H S.R.L. Tulcea a formulat contestaţie la cererea de deschidere a procedurii solicitând respingerea cererii ca nefondată, motivat de faptul că nu se află în insolvenţă.

A depus în susţinerea cererii copii ale ordinelor de încasare de la diferiţi debitori, un registru de casă pentru a face dovada că nu se află în insolvenţă şi că îşi desfăşoară activitatea şi a invocat că simplul refuz de a mai face plăţi nu înseamnă că se află în insolvenţă.

Reclamanta a arătat că între aceasta şi pârâtă există două contracte de leasing financiar , prin care reclamanta s-a obligat să pună la dispoziţia pârâtei două autovehicule, unul marca Mercedes Benz Cls. 320 CDI şi Merceds Benz A cls. 160TDI, iar pârâta se obliga să plătească ratele de leasing, pentru cele două autovehicule, iar pârâta debitoare nu a mai achitat ratele, creanţa debitoarei de la data formulării cererii creanţa fiind de 63289,68 lei.

Se reţine că debitoarea contestatoare nu motivează în vreun fel refuzul la plată faţă de reclamanta creditoare.

Mai mult de atât se reţine că reclamanta creditoare are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, care depăşeşte valoarea prag de 10.000 ron, iar debitoarea nu a făcut nici un început de dovadă că doreşte să achite creanţa către reclamanta creditoare şi nici nu a probat în vreun fel motivul pentru care nu face plăţi către reclamanta creditoare, având în vedere cele două contracte aflate în curs de derulare.

În consecinţă se reţine că Lg. 85/2006 se aplică acelor categorii de persoane aflate în insolvenţă, iar prin insolvenţă înţelegându-se acea stare a patrimoniului debitorului caracterizată prin incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Concluzionând, condiţiile de admisibilitate a cererii formulate de reclamanta creditoare trebuie raportate atât la calitatea creanţei, care trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă cât şi la aprecierea stării de insolvenţă a debitoarei.

Cum în cauză s-a constatat că reclamanta creditoare are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă faţă de debitoare, sumă recunoscută ca fiind datorată nefiind contestată de către debitoare care nu motivează nici într-un fel refuzul său la plată, iar valoarea prag a creanţei depăşeşte suma de 10.000 ron , pentru admisibilitatea cererii şi cum nu s-au făcut dovezi că nu se află în incapacitate de plată, prin efectuarea de plăţi către reclamantă urmează a fi respinsă contestaţia formulată de către debitoarea S.C. H S.R.L. Tulcea ca nefondată,

Urmează ca în temeiul art. 33 pct. 4 raportat la art. 1 alin. 1 din Lg 85/2006 să fie admisă cererea reclamantei debitoare S.C. TL. Bucureşti şi se va dispune deschiderea procedurii insolvenţei în formă generală faţă de debitoarea S.C.H S.R.L. Tulcea.

Având în vedere ofertele depuse la dosarul cauzei urmează a se desemna în temeiul art.34 din Lg.85/2006, în calitate de administrator judiciar pe HM Expert I.P.U.R.L. Bucureşti, care va exercita atribuţiile prev.de art.20 din Lg.85/2006 şi pe cele care îi vor fi stabilite de judecătorul sindic, precum şi orice alte atribuţii care îi revin, cu o retribuţie de 2000 ron.

În temeiul art.47 alin.3 din lege se va ridica în tot dreptul de administrare al debitoarei, conducerea fiind exercitată de administratorul judiciar.

În temeiul art.42 alin.1 din Lg.85/2006, se va înterzice administratorilor debitoarei, sub sancţiunea nulităţii, să înstrăineze, fără acordul judecătorului sindic, părţile sociale sau de interes deţinute de debitoare.

În temeiul art.44 din Lg.85/2006 va fi obligată debitoarea să pună la dispoziţie administratorului judiciar toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii.

În temeiul art.35 Lg.85/2006 se va obliga debitoarea să depună la dosarul cauzei actele şi informaţiile prev.de art.28 alin.1 în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii.

Urmează ca în temeiul art.41 din legea nr.85/2006, nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială numită generic “accesorii”, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepţia creanţelor garantate care se înscriu în tabelul definitiv şi/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanţiilor, evaluate conform art.39 alin.(1) lit.A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanţei garantate de acea garanţie.

În temeiul art.54 şi art.20 alin.1 lit.a din Legea 85/2006 se va dispune ca administratorul judiciar să întocmească şi să prezinte în termen de 30 zile de la desemnare, un raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie din procedura generală.

Stabileşte termen pentru depunerea de către administratorul judiciar a raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia insolvenţei debitoarei, prev.de art.20 alin.1 lit.b şi art.59 alin.1 din lege, la data de 06 aprilie 2009

Dispune ca administratorul judiciar să notifice, conform codului de procedură civilă, intrarea în procedura insolvenţei, în forma generală, tuturor creditorilor, debitoarei şi Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea, pentru efectuarea menţiunii, notificare ce va cuprinde şi următoarele termene:

– Fixează termen limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la data de 30 martie 2009.

– Fixează termen de verificare a creanţelor, întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe la data de 10 aprilie 2009,

– Fixează termen de depunere a contestaţiilor la data de 24 aprilie 2009,

– Fixează termen de definitivare a tabelului creanţelor la data de 30 aprilie 2009_.

Administratorul judiciar urmează că publice notificarea într-un ziar de largă circulaţie şi în buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art.61 alin.3 din Lg.85/2006.

Etichete: ,

Art.138 din Legea nr. 85/2006

TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Sentinta Civila nr. 566
Sedinta publica de la 03 Aprilie 2009

Prin cererea adresata acestei instante la data de 04 iunie 2009 si înregistrata sub nr. 1478/88/2008, reclamanta S.C. ………….. Tulcea a chemat în judecata pe pârâtul ……….., pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna plata de catre pârât a sumei de 7034 $ reprezentînd debit neachitat actualizat cu plata inflatiei la data platii efective si 36,9 lei cheltuieli de judecata, precum si penalitati în suma de 27.570 $.

În motivarea cererii sale reclamanta a aratat ca între reclamanta si debitoarea S.C. ……..prin administratorul sau s-au încheiat doua contracte de prestari servicii, prin care societatea reclamanta se obliga sa executare debitoarei lucrari de tâmplarie din aluminiu, plafon rigips, amenajare depozit subsol, magazin parter.

Se mai arata ca debitoarea a achitat un avans de 1600$, ramînînd de achitat suma de 7034 $.

De asemenea învedereaza ca a întreprins diligente pentru recuperarea sumei, în acest sens pârâta a fost somata prin Sentinta Civila nr. 1369 din 17 mai 2005 a Judecatoriei Tulcea sa achite suma.

Între timp, se arata de catre reclamanta debitoarea S.C. ……… S.R.L. a intrat în procedura insolventei.

Initial cererea reclamantei a fost întemeiata conform art. 112 Cod procedura civila, iar la data de 29 august 2008 reclamanta a precizat ca obiectul cererii sale este art. 138 din lg. 85/2006.

În dovedirea cererii sale reclamanta a depus la dosar, fisa de calcul a penalitatilor; copia Sentintei Civile nr. 1369 din 17 mai 2005, contractul nr. 3158 din 12 iunie 2002,, procesul verbal de receptie din 12 iunie 2002, contractul 3221 din 15.10.2002, procesul verbal de receptie din 17.10.2002, copie de pe raportul final al lichidatorului judiciar întocmit în cauza care priveste procedura insolventei debitoarei S.C. ………. S.R.L. Tulcea, bilantul final al lichidarii.

Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei si a depus în copie Sentinta Civila nr. 323 din 07.02.2005 prin care a fost respinsa somatia reclamantei fata de debitoare ca nefondata.

Analizând actele si lucrarile dosarului judecatorul sindic retine ca reclamanta a chemat în judecata pe pârâtul ………, pentru a fi obligat în temeiul art. 138 din Lg. 85/2006 la plata sumei de 7034 $ reprezentînd debit neachitat actualizat cu plata inflatiei la data platii efective si 36,9 lei cheltuieli de judecata, precum si penalitati în suma de 27.570 $.

În dovedirea a depus la dosarul cauzei înscrisuri constând în copia Sentintei Civile nr. 1369 din 17 mai 2005, contractul nr. 3158 din 12 iunie 2002,, procesul verbal de receptie din 12 iunie 2002, contractul 3221 din 15.10.2002, procesul verbal de receptie din 17.10.2002, copie de pe raportul final al lichidatorului judiciar întocmit în cauza care priveste procedura insolventei debitoarei S.C. …….. Tulcea, bilantul final al lichidarii.

Pârâtul a depus întâmpinare si a solicitat respingerea cererii ca nefondate.

Se retine ca singura proba pertinenta în dovedirea prevederilor art. 138 din Lg. 85/2006 este raportul final depus în copie la dosar de catre reclamanta prin care se arata ca evidenta contabila nu a fost tinuta în conformitate cu legea, precum si faptul ca lichidatorul judiciar a formulat o astfel de cerere dar care nu a fost depusa la dosarul cauzei.

În conformitate cu Lg. 85/2006 art. 138 pct. 1, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului.

De asemenea, conform art. 138 pct. 3 din Lg. 85/2006, comitetul creditorilor poate cere judecatorului sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. 1.

În acest sens se poate retine ca în cauza comitetul creditorilor nu a solicitat autorizarea sa introduca o cerere, împotriva persoanelor culpabile de starea de insolventa a debitoarei.

Mai mult de atât sustinerile reclamantei în sensul desfasurarii unei activitati, care nu este în conformitate cu legea, pentru societatea debitoare, al relei credinte în desfasurarea atributiilor sale, al folosirii bunurilor în interes propriu sau al continuarii activitatii si în situatia în care era clara insolventa au caracter general, nefiind în masura sa-si individualizeze si sa probeze savârsirea de catre administrator a vreuneia din faptele prevazute de art. 138 din Lg 85/2006

În acest sens se retine ca reclamanta nu indica si nu administreaza în dovedirea faptelor invocate probe pertinente si concludente.

Astfel ca, se poate retine ca cererea reclamantei nu este întemeiata, urmând a fi respinsa ca nefondata.

Etichete: ,

Inchidere procedura insolventa

Dosar nr.223/2007 JS-LDP
Nr. 2482/88/2007 TT
TRIBUNALUL TULCEA
Sectia Civila, Comerciala si Contencios Administrativ
SENTINTA CIVILA NR.2049/c
SEDINTA PUBLICA DIN 09 NOIEMBRIE 2007

Prin cererea adresata acestei instante la data de 09 octombrie 2007 si înregistrata sub nr.2482/88/2007, iar la judecatorul sindic sub nr.223/2007, reclamanta D.G.F.P. Tulcea a chemat în judecata pe pârâta debitoare SC ………… Tulcea, pentru deschiderea procedurii insolventei în temeiul Lg. 85/2006.

S-a sustinut ca împotriva debitoarei exista o creanta certa, lichida si exigibila în suma totala de 13.569 lei, reprezentând obligatii bugetare, pe care aceasta nu a achitat-o în mai mult de 30 zile.

In temeiul art. 33 al. 1 din Lg. 85/2006, cererea creditoarei a fost comunicata debitoarei la sediul social al acesteia.

În sustinerea cererii au fost depuse, în copie, la dosar titlurile executorii si somatiile emise de D.G.F.P. Tulcea.

Examinând cererea, în raport cu probele administrate, judecatorul sindic retine ca debitoarea SC …………. datoreaza creditoarei D.G.F.P. Tulcea suma de 13.569 lei si pentru ca, desi au trecut mai mult de 30 zile de la scadenta, societatea nu a achitat debitul, este prezumata a fi în insolventa, conform art.3 alin.1 pct.1 lit.a din Lg.85/2006, impunându-se, în consecinta, deschiderea fata de aceasta a procedurii insolventei.

Din relatiile comunicate de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Tulcea rezulta ca societatea în discutie a fost dizolvata prin încheierea nr.1593/08.06.2006 a judecatorului delegat, în baza art.30 alin.3 din Lg.359/2004, conditii în care se va aplica în cauza procedura insolventei în forma simplificata, conform art.1 alin.2 lit.e din Lg.85/2006, procedura prin care debitoarea intra direct în procedura falimentului.

Asa fiind, urmeaza a se admite cererea si a se dispune deschiderea procedurii de insolventa în forma simplificata cu privire la debitoarea SC ……….. Tulcea.

Având în vedere ofertele depuse la dosar, în cauza va fi desemnat, în calitate de lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA ……….., care va exercita atributiile prev.de art.24 si 25 din Lg.85/2006 si pe cele care îi vor fi stabilite de judecatorul sindic, precum si orice alte atributii care îi revin.

Se va stabili pentru lichidator o remuneratie fixa in cuantum de 1000 lei pentru activitatea premergatoare efectuarii lichidarii si o remuneratie in procent de 7% din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor ce compun averea debitoarei si din recuperarea de creante.

Potrivit art.42 alin.1 din Lg.85/2006 se va interzice administratorilor debitoarei, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului sindic, partile sociale sau de interes ori actiunile detinute de debitoarea în cauza.

În temeiul art.42 alin.2 Lg.85/2006 se va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes potrivit art.42 alin.1, în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.

Conform art.44 din Lg.85/2006 debitoarea are obligatia de a pune la dispozitia lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute în cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii.

În temeiul art.48 alin.1 Lg.85/2006 se va dispune ca toate bancile la care debitoarea are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al lichidatorului.

În conformitate cu art.35 Lg.85/2006 debitorul va fi obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prev.de art.28 alin.1, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.

Se va fixa termen pentru depunerea de catre lichidator a raportului asupra cauzelor si împrejurarilor care au condus la aparitia insolventei debitorului, prev.de art.59 alin.1, la data de 14 decembrie 2007.

Fata de dispozitiile art.108 si 109 din lege raportat la art.61, se va dispune ca lichidatorul sa notifice conform codului de procedura civila intrarea în faliment tuturor creditorilor, debitorului si Oficiului Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Tulcea, pentru efectuarea mentiunii, notificare ce va cuprinde si urmatoarele termene: termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila la 07 decembrie 2007, termenul de verificare a creantelor, întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar la 14 decembrie 2007, termenul de depunere a contestatiilor la 18 decembrie 2007, termenul de definitivare a tabelului creantelor la 28 decembrie 2007, locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, notificare ce se va publica si într-un ziar de larga circulatie si în buletinul procedurilor de insolventa, conform art.61 alin.3 din Lg.85/2006.

Lichidatorul desemnat va întocmi si prezenta judecatorului sindic, în temeiul art.122 alin.1 Lg.85/2006, programul de administrare al lichidarii, în termen de 30 zile de la numire.

Etichete: , ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro